Arheologii tulceni au anunţat că au început demersurile pentru atragerea fondurilor comunitare şi promovarea turistică a uneia dintre cele mai mari fortificaţii romane din Dobrogea, cetatea Ibida, aflată în apropierea localităţii Slava Rusă.

Cercetătorul ştiinţific al Institutului de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" (ICEM), Dorel Paraschiv, membru al colectivului de cercetare din situl de la Slava Rusă, a declarat pentru AGERPRES că în localitate există o clădire care ar putea fi amenajată ca muzeu al fortificaţiei.

"Situl arheologic, aflat pe drumul naţional Constanţa-Brăila, este foarte vizitat de când avem indicatoare la toate intersecţiile. Ar trebui amenajat un muzeu al sitului şi sperăm ca acest proiect să se realizeze în viitor. Există o clădire în apropierea sitului, fostul cămin cultural din localitate, un imobil solid din piatră care se pretează la o asemenea funcţionalitate", a afirmat Paraschiv.

Muzeul cetăţii Ibida va prezenta materialele arheologice descoperite atât în curţile localnicilor, cât şi în apropierea localităţii Slava Rusă.

"Localnicii, în general, au înţeles importanţa sitului. Foarte mulţi dintre ei, dacă au avut proprietăţi în sit, au preferat să cumpere în afara acestuia, înţelegând că nu pot construi. Slava Rusă poate avea un viitor turistic, atât prin cetate, cât şi prin cele două mănăstiri de rit vechi Uspenia şi Vovidenia", a mai spus reprezentantul ICEM.

Potrivit acestuia, fondurile comunitare pentru realizarea muzeului cetăţii Ibida vor fi atrase prin mecanismul financiar Investiţii Teritorial Integrate-Delta Dunării.

Situl Ibida, care conţine vestigii încă din paleoliticul superior, a intrat în literatura de specialitate în anul 1875, atunci când a fost publicată prima inscripţie descoperită în zonă.

Sursa foto (c) Luisiana BÎGEA

"Este vorba despre o inscripţie funerară din secolele II-III găsită de un negustor de vin care a copiat-o şi trimis-o unui specialist din Germania. Prin hazard, în anul 2001, s-a descoperit o inscripţie similară. Am curăţat-o, am cercetat-o şi, paradoxal, era vorba despre prima inscripţie luată din zidul de incintă al cetăţii şi redescoperită după 126 de ani la doi kilometri distanţă de data asta. Până acum, am mai descoperit 10 inscripţii", a afirmat Dorel Paraschiv.

El a menţionat că cercetările arheologice în acest sit au fost efectuate sporadic, iar rezultatele unora dintre ele nu au fost făcute publice. Istoria acestor cercetări a fost marcată inclusiv de militari bulgari.

"În 1917, un locotenent colonel bulgar, Iconomof, realizează un tranşeu în centrul cetăţii, prilej cu care se descoperă trei abside ale aceleiaşi basilici. El afirmă că basilica avea pavaj din mozaic, ceea ce face din aceste vestigii un monument unic de arhitectură religioasă. Mai mult, lăţimea acestei basilici este mai mare de 20 de metri. În decursul anilor, noi am descoperit cinci capiteluri din marmură provenind de la aceeaşi basilică, cu volume mai mari decât cele de la Histria şi Ulpia Traiani, şi ne gândim că avem de-a face cu cea mai mare basilică paleocreştină din Dobrogea", a mai spus cercetătorul.

Din 2001, autorităţile române sprijină financiar anual cercetările arheologice din situl Ibida, însă principala sursă rămâne cea privată. "Evident că banii de la Ministerul Culturii sunt insuficienţi, astfel că principalele fonduri pentru cercetare provin din surse private. Se lucrează cu studenţi din Galaţi şi Iaşi, iar acestora li se asigură cazare şi masă de diverşi sponsori", a afirmat Paraschiv.

Printre instituţiile care sprijină financiar cercetările în cea mai mare fortificaţie din Dobrogea s-au aflat atât cele din judeţul Tulcea, cât şi cele din Germania şi Italia.

De-a lungul timpului, în cetatea din apropierea localităţii Slava Rusă au fost descoperite tezaure din monede de aur şi bronz, un depozit de cereale cu vase de provizii păstrate integral timp de 1.500 de ani, părţi din oraşul de altădată care avea 24 de hectare, o fortificaţie anexă de 3,5 hectare, o necropolă cu zeci de mii de morminte dintre care arheologii au cercetat circa 200, turnuri cu o arhitectură deosebită. "Doar fortificaţia anexă de 3,5 hectare a cetăţii Ibida reprezintă jumătate din suprafaţa Histriei din aceeaşi perioadă", a precizat reprezentantul ICEM. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Nona Jalbă)