Muzeul Dosoftei, sau Casa Mitropolitului Dosoftei, cum mai este cunoscută, s-a redeschis publicului, vineri, după mai bine de un an de la începerea lucrărilor de reabilitare şi modernizare, realizate din fonduri europene.

"După un an de zile de execuţie şi o perioadă de şase luni pentru asigurarea climatului necesar acestei expoziţii, am putut în sfârşit, cu sprijinul tuturor celor implicaţi, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Iaşi, Consiliul Judeţean Iaşi, constructorul Iasicon, să deschidem această minunată casă ce a stat închisă publicului", a spus, la inaugurare, Marieta Afilipoaie, directorul Direcţiei de Proiecte şi Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Judeţean Iaşi.

Construită între anii 1677 - 1679, în timpul domniei lui Antonie Ruset, conform atestărilor documentare, "Casa cu arcade" a fost până în anul 1686 sediul celei de a doua tiparniţe din Iaşi, aici fiind tipărită prima Biblie în limba română utilizând caractere chirilice.

Din anul 2004, "Casa cu arcade" este inclusă în Lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi. Clădirea găzduieşte secţia de literatură veche din cadrul Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi. Printre exponatele muzeului este şi Cazania scrisă de Mitropolitul Varlaam Moţoc în anul 1643, considerată prima tipăritură în limba română din Moldova. Aceasta dar şi alte exponate se află în vitrine expoziţionale noi.

"Veţi găsi în aceste minunate vitrine o parte din avuţia noastră naţională. Se cuvine să mulţumim pentru această zestre unuia dintre cei mai mari muzeografi de carte, care din păcate nu mai este printre noi, scriitorul Dumitru Vacaru. Sunt aici lucrări deosebite, cărţi în care apar pentru prima dată cuvintele limbii române, vă invit să descoperiţi, aici în arhitectura austeră tipic medievală, poveştile din cărţi dar şi poveştile cărţilor pe care le aveţi acum sub ochi", a explicat publicului Valentin Talpalaru, muzeograf în cadrul Muzeului Literaturii Române Iaşi.

S-au efectuat lucrări de reparare la nivelul pereţilor atât la interior cât şi la exterior, deoarece piatra aflată în structura acestora se măcina şi se deteriora continuu iar structura de rezistenţă a fost reabilitată. Instalaţia termică a fost refăcută complet, clădirea fiind în trecut deservită de o centrală electrică veche, incompatibilă cu necesităţile unui spaţiu muzeal amplu, care adăposteşte valori mari de patrimoniu, iar instalaţia electrică a fost schimbată. Uşile exterioare, din lemn de stejar, au fost restaurate, acestea prezentând semne vizibile ale deteriorării, iar ferestrele, înlocuite. Pentru persoanele cu dizabilităţi au fost realizate rampe de acces.

'Este foarte important ca fiecare clădire care înseamnă ceva pentru fibra Iaşiului, pentru structura lui de rezistenţă, să fie restaurată. Noi, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Iaşi, suntem recunoscători pentru că aceste lucruri se întâmplă, suntem recunoscători echipei de proiect a Consiliului Judeţean, constructorului, colegilor de la muzeu, tuturor celor care fac posibilă continuarea legendei Iaşiului pe această structură de rezistenţă", a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa.

El a precizat că fondurile necesare restaurării monumentului istoric au fost accesate prin Programul Operaţional Regional (POR), valoarea proiectului fiind de 3,67 milioane de lei. AGERPRES/(A,AS, autor: Daniela Malache, editor: Karina Olteanu, editor online: Ady Ivaşcu)