Timiș: Muzeul Satului Bănățean va înregistra la OSIM marca ''Țăranul smart'', un exemplu european de ''cultură a puținului'' (GALERIE FOTO)
Muzeul Satului Bănățean (MSB) din Timișoara va înregistra la OSIM marca ''țăranul smart'', care va promova inteligența și comportamentul țăranului bănățean la nivel european împotriva risipei, în acest fel instituția de cultură contribuind la păstrarea valorilor tradiționale și la transmiterea acestora din generație în generație.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
Muzeograful MSB Timișoara, Borco Ilin, a declarat, pentru AGERPRES, că vorbim despre un branding identitar folosind mai multe tehnici de promovare culturală.
''Trebuie să-i găsim un nume adecvat acestui loc în care au înviat bunicii și vom înregistra la OSIM această denumire 'țăranul smart', care este atât de concludentă și de cuprinzătoare. Unul dintre marile roluri ale muzeului este acela de a fi păstrătorul patrimoniului imaterial: memorie, amintire, nostalgie și reconstituire, atât cât este posibil în ziua de astăzi, a tot ceea ce a însemnat satul tradițional care indubitabil ne duce cu gândul la acest uriaș care s-au numit bunicii'', afirmă Borco Ilin.
La rândul său, Camelia Burghele, etnolog și antropolog cultural al MSB Timișoara, a declarat, pentru AGERPRES, că țăranul bănățean a știut întotdeauna să drămuiască fiecare lucru din gospodăria proprie, de la textilele uzate din care își țesea covoare până la conservarea cărnii din porcul sacrificat de Ignat, pentru aproape întregul an viitor, care făcea din șpais (cămara de alimente) locul cel mai valoros al casei.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
În acest sens, țăranul bănățean tradițional a devenit, în conceptul zilelor noastre, ''țăranul smart'', anti-risipă și cu șpaisul bogat.
''Într-o comunitate care are nevoie atât de mare de repere culturale, într-o lume atât de globalizată și de industrializată, muzeul trebuie să fie racordat la maximum cu comunitatea. Ignatul în Banat este cel mai semnificativ eveniment al MSB, când se vorbește despre tăiatul porcului, despre bogăție, despre șpais, deci despre conservare a la long, despre priceperea bărbaților și a femeilor de a tăia porcul și de a conserva bine carnea pentru a ajunge până în toamna viitoare, oamenii mergeau la sapă, la coasă cu carnea de la Ignat, la sfârșitul de săptămână se făceau sarmalele din carnea porcului sacrificat de Ignat. Mie, ca antropolog, îmi place să numesc acest țăran priceput ca fiind țăranul smart, pentru că este un țăran deștept, iscusit, căruia îi umbla mintea. Spre deosebire de noi, urbanii de azi, țăranul din satul tradițional, care lucra fizic de dimineața până seara, nu avea vreme să dea rateuri și nici să se piardă în tot felul de lucruri inutile. De aceea, țăranul trebuia să fie smart, el experimenta tot felul de lucruri, inventa, reținea și perpetua ceea ce este bun din generație în generație, și astfel se forma un soi de manual al țăranului, un know-how, a ști a face totul așa cum trebuie. De aceea cred că putem folosi acest termen de smart care nu este valabil doar pentru toată viața modernă tehnologizată de azi, ci este valabil și pentru țăranul smart. Nicăieri șpaisul nu a fost mai bine garnisit ca în Banat și era de o bogăție aparte. Porcul tăiat la Ignat era mare și se gestiona foarte bine, preparatele din carnea de porc erau foarte bine cotate'', spune Camelia Burghele.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
Antropologul cultural subliniază că un alt concept foarte vehiculat în societatea modernă de azi este cel de risipă alimentară, dar și în acest domeniu țăranul era foarte smart.
''În ciuda faptului că era atâta bogăție în șpaisul bănățean, nu se făcea risipă. Noi, modernii, parcă am trăi din risipă, facem risipă din orice, aruncăm orice, pubelele noastre mereu sunt pline, societățile care gestionează gunoiul înfloresc peste noapte tocmai pentru că noi aruncăm foarte multe. În satul bănățean nu se arunca mai nimic, absolut totul era valorificat. Este o lecție de antropologie dar și de viață cotidiană pe care o primim de la țăranul din satul tradițional și de care ar trebui să luăm aminte. La nivel teoretic, în antropologia culturală există un adevărat curent, dar și practic pe care îl întâlnim deja la străini: cultura puținului. Trebuie să învățăm să ne trăim viața cu mai puțin, alocând surse mult mai echilibrat, astfel vom trăi bine. Este un concept economic financiar care se traduce în cultură. Cred că la nivelul întregii Europe țăranul român poate da o lecție extraordinară despre cultura puținului. Adică, să ai șpaisul bogat, dar să nu arunci nimic, să nu faci risipă. În satul tradițional, preșurile care se puneau pe jos erau țesute la război din toate hainele rupte, din porc nu se arunca nimic, dacă rămânea ceva se dădea la animale, nu se arunca nimic'', detaliază Camelia Burghele.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
Istoric vorbind, etnologul MSB punctează că țăranul bănățean a învățat să devină smart și prin faptul că a avut inteligența de a însuși tot ce era bun de la coloniștii veniți în acest capăt al Imperiului Habsburgic în secolul XVIII.
Muzeul Satului Bănățean împletește multiculturalitatea locală, ceea ce îi conferă o specificitate aparte.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
''MSB are ca specific centrul civic, unul dintre cele mai bine organizate între muzeele în aer liber din România, întrunind la un loc toate instituțiile cu funcțiile sociale importante: biserica, școala, birtul, primăria și casa de cultură sau casa națională. Un alt specific al MSB este că reflectă multiculturalitatea Banatului. Este un alt segment al specificului nostru, pentru că aici a fost o țară a făgăduinței care a fost populată și colonizată de bună voie. Tuturor celor care au colonizat marginea Imperiului Habsburgic li s-a promis că vin într-o țară a făgăduinței. Multiculturalitatea se concretizează la noi și prin Aleea etniilor, care conține gospodării specifice slovacilor, nemților, sârbilor, maghiarilor, ucrainenilor etc. Avem o unitate în diversitate, la noi, etniile conviețuiau pașnic, și-au împrumutat și împărtășit din cele mai frumoase segmente ale lor, de la port la tradiție și gastronomie'', arată Borco Ilin. AGERPRES/(A - autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Ministerul Culturii: Silviu Cristian Albu - numit manager interimar al Teatrului 'Oleg Danovski' din Constanța
Silviu Cristian Albu va prelua, începând de marți, mandatul de manager interimar al Teatrului Național de Operă și Balet 'Oleg Danovski' din Constanța, a anunțat Ministerul Culturii. 'Îi urăm mult succes în exercitarea acestui mandat interimar și îi dorim să contribuie la buna desfășurare a activității
Iași: Acuze între primarul Chirica și Direcția de Cultură privind amplasarea monumentului ultimului domnitor al Moldovei
Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, a solicitat public oamenilor de cultură, arhitecților peisagiști, istoricilor să își exprime punctul de vedere, nemulțumit fiind că Direcția Județeană pentru Cultură a avizat amplasarea monumentului dedicat ultimului Domnitor al Moldovei, Alexandru Grigore Ghica, pe locul fostei statui a Ostașului Sovietic din Parcul E
Mureș: Limesparcul de la castrul Călugăreni - inaugurat la finalizarea unui proiect în valoare de 12,6 milioane de lei
Unul dintre cele mai importante puncte de cercetare și valorificare a patrimoniului roman din Transilvania, Limesparcul din castrul de la Călugăreni, va fi inaugurat în această săptămână, la finalizarea unui proiect în valoare de peste 12,6 milioane de lei, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). '
Târgul de Sfinții Apostoli Petru și Pavel - perioada 25-28 iunie, la Muzeul Satului
O nouă ediție a Târgului de Sfinții Apostoli Petru și Pavel va avea loc, în perioada 25-28 iunie, la Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti. Importanța sărbătorii, cunoscută și sub numele Sânpetru de vară sau Moșii de Sânpetru, va fi adusă în atenția vizitatorilor prin numeroase activități - momente muzical-cor
Mureș: Vedeta show-ului 'Vânătorii de comori' din Ungaria, la evenimentul 'Femeile în arta Art Nouveau'
Vedeta emisiunii-fenomen 'Kincsvadászok' (Vânătorii de comori) din Ungaria, expertul în obiecte de artă Megyesi Balázs, este invitatul de onoare al Zilei Mondiale Art Nouveau la Târgu Mureș, care celebrează universul 'Femeilor în arta Art Nouveau'. 'Palatul Culturii din Târgu Mure
Sibiu: Prima conferință de muzicoterapie la Filarmonică, susținută de o terapeută cu experiență în Spania, Belgia și Germania
Filarmonica de Stat Sibiu găzduiește luni seara, în premieră, o conferință dedicată muzicoterapiei, susținută de Angelica Postu, primul terapeut muzical român acreditat, specialist cu experiență profesională în Spania, Belgia și Germania, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al instituției, Paul Nan. Potrivit sursei citate,
Triplu vernisaj la Festivalul Babel din Târgoviște
Două expoziții de fotografie - 'Parisul văzut pe fugă' a regizorului Tudor Chirilă și 'Alb și negru' a pictorului și scenografului Valentin Codoiu - și o expoziție de ceramică - 'Una ca luna' a Ancăi Vintilă Dragu -, au fost vernisate duminică seara, la Cinema 'Independența', în cadrul Babel - Festivalul Artelor Spectacolelor T&a
Bookfest 2026 - la final; cărți de Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameșteanu și Igor Bergler - în topul vânzărilor
Salonul Internațional de Carte Bookfest - ediția a XIX-a și-a închis porțile duminică, scriitorii Mircea Cărtărescu, Cristian Tudor Popescu, Igor Bergler, Gheorghi Gospodinov și Gabriela Adameșteanu numărându-se printre autorii ale căror cărți s-au situat în topul vânzărilor. *** GRUPUL HUMANITAS
Bookfest 2026: Cărțile autorilor bulgari, în topurile de vânzări
La finalul celor cinci zile ale Salonului Internațional de Carte Bookfest 2026, Bulgaria, țara invitată de onoare a acestei ediții, consemnează un succes atât în ceea ce privește participarea publicului la cele peste treizeci de evenimente organizate, cât și în privința interesului pentru cărțile autorilor bulgari. Potr
Bookfest/ Cristian Preda: Cărțile lui Goșu - proiecte pedagogice; există un deficit de cunoaștere referitor la Rusia
Volumul de interviuri ''Războiul fără sfârșit. Cum a schimbat invadarea Ucrainei regulile jocului'', de Armand Goșu, a fost lansat, duminică, la Salonul Internațional de Carte Bookfest, profesorul Cristian Preda subliniind cu acest prilej că lucrarea, un ''proiect pedagogic'', e gândit pentru a explica unui public larg ce s
''Zuza sau povestea poemului care s-a pierdut din carte'', de Matei Vișniec - lansată la Bookfest
Cartea ''Zuza sau povestea poemului care s-a pierdut din carte'', scrisă de scriitorul și jurnalistul Matei Vișniec și ilustrată de fiica scriitorului, Joela Vișniec, a fost lansată duminică, la Salonul Internațional de Carte Bookfest. ''Aș vrea să vă spun că poezia nu este doar pe hârtie sau, știu eu, scrisă de a
Romanul 'Gutenberg 42 B' de Igor Bergler - lansat la Bookfest; Bergler: Mi-a ieșit și cartea asta
Romanul 'Gutenberg 42 B' de Igor Bergler, continuarea bestsellerului 'Biblia pierdută', recent apărut în librării, a fost lansat, sâmbătă, la standul Editurii Litera. ' Mi-a ieșit și cartea asta. E continuarea 'Bibliei pierdute' și are un succes incredibil. A avut precomenzi record de aproximativ 25.000
Un volum dedicat patrimoniului monastic din Transilvania - lansat la Bookfest (GALERIE FOTO)
Cel de-al doilea volum al seriei 'Monasteries and Churches of Transylvania. 13th to the 18th Century', o lucrare monumentală, coordonată de preotul Iustin Marchiș, preot paroh la Biserica Stavropoleos din București, a fost lansat, sâmbătă, la Salonul Internațional de Carte Bookfest. 'O astfel de carte este mai presus de orice
Trupa P-Funking Band din Italia, a deschis Festivalul Babel, la Târgoviște
Trupa italiană P-Funking Band, a deschis, sâmbătă, cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Internațional al Artelor Spectacolului Babel organizat de Teatrul 'Tony Bulandra' din Târgoviște. P-Funking Band a adus în fața spectatorilor un mix proaspăt de funk, disco, hip hop, soul, R&B și jazz, reinterpretate cu forța ș
Profesorul Bruno Mazzoni, la Bookfest: Văd o efervescență admirabilă în cultura și în literatura română
Profesorul Bruno Mazzoni, unul din cei mai mari susținători ai literaturii române în Italia, a afirmat, sâmbătă, că literatura română se bucură de o ''efervescență admirabilă'', remarcând numărul foarte mare de traduceri ale unor scriitori români care apar în străinătate. ''Văd