Timiș: Muzeul Satului Bănățean va înregistra la OSIM marca ''Țăranul smart'', un exemplu european de ''cultură a puținului'' (GALERIE FOTO)
Muzeul Satului Bănățean (MSB) din Timișoara va înregistra la OSIM marca ''țăranul smart'', care va promova inteligența și comportamentul țăranului bănățean la nivel european împotriva risipei, în acest fel instituția de cultură contribuind la păstrarea valorilor tradiționale și la transmiterea acestora din generație în generație.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
Muzeograful MSB Timișoara, Borco Ilin, a declarat, pentru AGERPRES, că vorbim despre un branding identitar folosind mai multe tehnici de promovare culturală.
''Trebuie să-i găsim un nume adecvat acestui loc în care au înviat bunicii și vom înregistra la OSIM această denumire 'țăranul smart', care este atât de concludentă și de cuprinzătoare. Unul dintre marile roluri ale muzeului este acela de a fi păstrătorul patrimoniului imaterial: memorie, amintire, nostalgie și reconstituire, atât cât este posibil în ziua de astăzi, a tot ceea ce a însemnat satul tradițional care indubitabil ne duce cu gândul la acest uriaș care s-au numit bunicii'', afirmă Borco Ilin.
La rândul său, Camelia Burghele, etnolog și antropolog cultural al MSB Timișoara, a declarat, pentru AGERPRES, că țăranul bănățean a știut întotdeauna să drămuiască fiecare lucru din gospodăria proprie, de la textilele uzate din care își țesea covoare până la conservarea cărnii din porcul sacrificat de Ignat, pentru aproape întregul an viitor, care făcea din șpais (cămara de alimente) locul cel mai valoros al casei.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
În acest sens, țăranul bănățean tradițional a devenit, în conceptul zilelor noastre, ''țăranul smart'', anti-risipă și cu șpaisul bogat.
''Într-o comunitate care are nevoie atât de mare de repere culturale, într-o lume atât de globalizată și de industrializată, muzeul trebuie să fie racordat la maximum cu comunitatea. Ignatul în Banat este cel mai semnificativ eveniment al MSB, când se vorbește despre tăiatul porcului, despre bogăție, despre șpais, deci despre conservare a la long, despre priceperea bărbaților și a femeilor de a tăia porcul și de a conserva bine carnea pentru a ajunge până în toamna viitoare, oamenii mergeau la sapă, la coasă cu carnea de la Ignat, la sfârșitul de săptămână se făceau sarmalele din carnea porcului sacrificat de Ignat. Mie, ca antropolog, îmi place să numesc acest țăran priceput ca fiind țăranul smart, pentru că este un țăran deștept, iscusit, căruia îi umbla mintea. Spre deosebire de noi, urbanii de azi, țăranul din satul tradițional, care lucra fizic de dimineața până seara, nu avea vreme să dea rateuri și nici să se piardă în tot felul de lucruri inutile. De aceea, țăranul trebuia să fie smart, el experimenta tot felul de lucruri, inventa, reținea și perpetua ceea ce este bun din generație în generație, și astfel se forma un soi de manual al țăranului, un know-how, a ști a face totul așa cum trebuie. De aceea cred că putem folosi acest termen de smart care nu este valabil doar pentru toată viața modernă tehnologizată de azi, ci este valabil și pentru țăranul smart. Nicăieri șpaisul nu a fost mai bine garnisit ca în Banat și era de o bogăție aparte. Porcul tăiat la Ignat era mare și se gestiona foarte bine, preparatele din carnea de porc erau foarte bine cotate'', spune Camelia Burghele.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
Antropologul cultural subliniază că un alt concept foarte vehiculat în societatea modernă de azi este cel de risipă alimentară, dar și în acest domeniu țăranul era foarte smart.
''În ciuda faptului că era atâta bogăție în șpaisul bănățean, nu se făcea risipă. Noi, modernii, parcă am trăi din risipă, facem risipă din orice, aruncăm orice, pubelele noastre mereu sunt pline, societățile care gestionează gunoiul înfloresc peste noapte tocmai pentru că noi aruncăm foarte multe. În satul bănățean nu se arunca mai nimic, absolut totul era valorificat. Este o lecție de antropologie dar și de viață cotidiană pe care o primim de la țăranul din satul tradițional și de care ar trebui să luăm aminte. La nivel teoretic, în antropologia culturală există un adevărat curent, dar și practic pe care îl întâlnim deja la străini: cultura puținului. Trebuie să învățăm să ne trăim viața cu mai puțin, alocând surse mult mai echilibrat, astfel vom trăi bine. Este un concept economic financiar care se traduce în cultură. Cred că la nivelul întregii Europe țăranul român poate da o lecție extraordinară despre cultura puținului. Adică, să ai șpaisul bogat, dar să nu arunci nimic, să nu faci risipă. În satul tradițional, preșurile care se puneau pe jos erau țesute la război din toate hainele rupte, din porc nu se arunca nimic, dacă rămânea ceva se dădea la animale, nu se arunca nimic'', detaliază Camelia Burghele.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
Istoric vorbind, etnologul MSB punctează că țăranul bănățean a învățat să devină smart și prin faptul că a avut inteligența de a însuși tot ce era bun de la coloniștii veniți în acest capăt al Imperiului Habsburgic în secolul XVIII.
Muzeul Satului Bănățean împletește multiculturalitatea locală, ceea ce îi conferă o specificitate aparte.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
''MSB are ca specific centrul civic, unul dintre cele mai bine organizate între muzeele în aer liber din România, întrunind la un loc toate instituțiile cu funcțiile sociale importante: biserica, școala, birtul, primăria și casa de cultură sau casa națională. Un alt specific al MSB este că reflectă multiculturalitatea Banatului. Este un alt segment al specificului nostru, pentru că aici a fost o țară a făgăduinței care a fost populată și colonizată de bună voie. Tuturor celor care au colonizat marginea Imperiului Habsburgic li s-a promis că vin într-o țară a făgăduinței. Multiculturalitatea se concretizează la noi și prin Aleea etniilor, care conține gospodării specifice slovacilor, nemților, sârbilor, maghiarilor, ucrainenilor etc. Avem o unitate în diversitate, la noi, etniile conviețuiau pașnic, și-au împrumutat și împărtășit din cele mai frumoase segmente ale lor, de la port la tradiție și gastronomie'', arată Borco Ilin. AGERPRES/(A - autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
MNIR: Aproape 1.300 de vizitatori - de miercuri până vineri, la Coiful de la Coțofenești
Un număr de 1.262 de vizitatori - majoritatea adulți și seniori - au trecut pragul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) de miercuri până vineri pentru a vedea Coiful de aur de la Coțofenești și cele două brățări de aur recent recuperate după furtul de anul trecut de la Muzeul Drents din Assen. Reprezentanții muzeului au precizat că, &icir
Brăila: Ștefan Hrușcă, Narcisa Suciu și Vasile Șeicaru vor susține concerte la Festivalul 'Chira Chiralina'
Ștefan Hrușcă, Narcisa Suciu și Vasile Șeicaru vor susține recitaluri în cadrul celei de-a XIX-a ediții a Festivalului Național de Muzică Folk 'Chira Chiralina', care se desfășoară la Brăila în perioada 24-26 aprilie, informează Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila: Potrivit organizatorilor, î
Începe Festivalul One World România - 40 de filme documentare în program
Un număr de 40 de filme documentare, cele mai multe dintre ele urmate de discuții sau Q&A-uri cu realizatorii lor, vor fi proiectate, începând de vineri până pe 29 aprilie, la cea de-a XIX-a ediție a Festivalului Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World România. Potrivit unui comunicat al Asociației One World
Vâlcea: O biserică veche de piatră, posibil ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, descoperită în centrul Râmnicului
Fundația unei biserici despre care se crede că ar fi fost ridicată în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, care ar putea fi chiar ctitorul ei, a fost descoperită recent de arheologi sub o biserică din centrul municipiului Râmnicu Vâlcea, într-o zonă în care istoricii presupun că ar fi fost și curte domnească.
Muzeul Theodor Pallady - redeschis pentru public; va găzdui întâlnirile interdisciplinare 'Divanul Artelor'
Muzeul Theodor Pallady își redeschide porțile pentru public începând de vineri, într-o nouă formulă expozițională, rezultat al unui amplu proces de renovare, reorganizare și reamenajare. Potrivit unui comunicat transmis de Muzeul Național de Artă al României, transformările recente includ extinderea spațiului de e
Uniunea Scriitorilor: Timbrul literar nu este o 'taxă pe citit', ci o formă de susținere a creatorilor de literatură
Uniunea Scriitorilor din România (USR) reacționează la propunerea Asociației Editorilor din România (AER) de eliminare a timbrului literar din proiectul de ordonanță privind timbrul cultural, subliniind că acest mecanism nu reprezintă o 'taxă pe citit', ci un instrument de sprijin pentru creatorii de literatură. 'Proiectul de ordonanță
Patriarhul Daniel: Sfântul Gheorghe - un sfânt militar; ajută oamenii aflați în situații grele
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a participat joi la slujba Sfintei Liturghii oficiată în Paraclisul istoric al Reședinței Patriarhale, cu prilejul hramului 'Sfântul Mare Mucenic Gheorghe'. În cadrul predicii, Patriarhul a subliniat popularitatea sfântului în întreaga lume, atât în Orient, cât ș
Botoșani: Piese de tezaur despre care se presupune că datează din secolul I înainte de Hristos, descoperite la Darabani
Mai multe brățări de argint, un vas, câteva obiecte de podoabă, dar și aproape 600 de monede de argint despre care se crede că ar data din perioada cuprinsă între secolul I înainte de Hristos și secolul al III-lea d.H., au fost descoperite accidental într-o pădure de pe raza orașului Darabani, a anunțat, joi, directorul Direcției Județene pentru Cultu
Turneul Național de Educație Istorică 2026 - în peste 15 localități din țară și la Muzeul Reginei Maria de la Balcic
Ediția 2026 a Turneului Național de Educație Istorică va ajunge în peste 15 localități din România, precum și la Muzeul Reginei Maria din Balcic, Bulgaria, au anunțat organizatorii în cadrul unei conferințe de presă. Ediția din acest an va debuta cu prezentarea documentarului 'Povestea vieții Regelui Mihai', un lungmetraj construit pe
Ministerul Culturii: Ziua Mondială a Cărții și a Drepturilor de Autor - un prilej să ne amintim că lectura a format generații
Ziua Mondială a Cărții și a Drepturilor de Autor, Ziua Cărții și Ziua Bibliotecarului din România sunt un prilej să ne amintim că lectura a format generații, a păstrat identități și a deschis lumi pe care altfel nu le-am fi cunoscut niciodată, a transmis, joi, Ministerul Culturii. '23 aprilie este despre cei care scriu. Despre cei ca
Ziua Bibliotecarului din România/Bibliotecarii transformă discret biblioteca dintr-un spațiu al rafturilor de cărți în huburi comunitare
Ziua Bibliotecarului din România aduce în prim-plan o profesie care, deși discretă, are un impact profund asupra societății, pe cel care contribuie la educație, acces la informație și păstrarea memoriei culturale, adesea dincolo de vizibilitatea publică - bibliotecarul. Într-o lume în care accesul la informație este apa
Președintele Uniunii Scriitorilor respinge afirmațiile Asociației Editorilor referitoare la colectarea timbrului literar
Președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, a respins, joi, afirmațiile Asociației Editorilor din România referitoare la taxa de citit din viitoarea formă a Legii 35/1994, argumentând că 'modificările legislative preconizate de Guvern nu schimbă cu absolut nimic obligațiile editorilor'. 'Așad
Asociația Editorilor din România propune eliminarea timbrului literar
Asociația Editorilor din România (AER) propune eliminarea timbrului literar din viitoarea formă a Legii 35/1994, după modelul timbrului folcloric și a timbrului de divertisment, argumentând că un proiect de ordonanță de urgență pus în dezbatere publică amenință să scoată peste 3 milioane de euro din buzunarele cititorilor pentru beneficiul exclusiv
Harghita: Cursuri gratuite de formare în competențe digitale, în bibliotecile publice din județ
Bibliotecile municipale, orășenești și comunale din județul Harghita organizează cursuri gratuite de formare în competențe digitale, în cadrul Programului Digital STARS, implementat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a informat, joi, Biroul de Presă al Consiliului Județean Harghita. 'Rețeaua de biblioteci p
VIDEO Capul Sfântului Gheorghe, adus de la Sfântul Munte la Mănăstirea Pantocrator din Teleorman
Racla cu cinstitul cap al Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință a fost adusă miercuri, de la Muntele Athos, la Mănăstirea Pantocrator din județul Teleorman, în prezența Preasfințitului Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, și a părintelui arhimandrit Alexios, starețul Mănăstirii Xenofont.