O slujbă de comemorare a celor care pe 28 noiembrie 1918 au înfăptuit unirea Bucovinei cu Regatul României a fost oficiată miercuri la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.

Un sobor de preoţi şi diaconi conduşi de IPS Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a oficiat ceremonialul religios. La eveniment au fost prezenţi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale.

"Inima noastră în aceste zile este cuprinsă, pe de o parte, de bucurie, pe de altă parte lăcrimează. Bucurie pentru că cele împlinite atunci în bună parte au rămas statornice. Lacrima, pentru că multe din cele împlinite atunci s-au pierdut", a spus mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

La ieşirea din Catedrala Mitropolitană, primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica, a declarat că "acum, după 100 de ani, trebuie să ne amintim şi de sufletele lor, de memoria lor, să fim recunoscători pentru ceea ce au făcut pentru noi toţi cei care ne bucurăm astăzi de o Românie puternică".

La rândul său, politologul Daniel Şandru a declarat că acest moment este cu atât mai impresionant întrucât în toate lăcaşele de cult din Moldova la ora 12,00 au bătut clopotele în memoria înaintaşilor.

"Este un gest de reverenţă faţă de memoria înaintaşilor noştri şi o clipă în care avem prilejul de a reflecta la ceea ce au făcut ei şi la ceea ce avem datoria să ducem mai departe", a spus Daniel Şandru.

Istoricul Gheorghe Iacob a reiterat că "Marea Unire înseamnă sacrificiu".

"Înseamnă sacrificiul a 800.000 de oameni, meritul elitei, cel puţin 400.000 de oameni care au contribuit la Marea Unire. Când spun Marea Unire spun şi Unirea Basarabiei, şi la Unirea Bucovinei, a Transilvaniei. (...) A fost şi un merit al Bisericii, fiindcă Biserica a apărat identitatea românilor din provinciile subjugate, a pregătit marea Unire, a participat efectiv la primul război mondial. (...) Nu trebuie uitat că Unirea este şi un merit al armatei care a luptat pe fronturile de luptă a celor două războaie mondiale", a declarat istoricul Gheorghe Iacob, prorector al Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.

La rândul său, col Remus Hadrian Bondor, comandantul Brigăzii 15 Mecanizate Podu Înalt, a reamintit că procesul de unire a Bucovinei a început mai devreme.

"Trebuie menţionat că la solicitarea Congresului Bucovinei armata română a intrat în Bucovina pentru a restabili ordinea acolo unde bande din armata rusă dezagregată, la fel cu grupări naţionaliste terorizau populaţia şi o supuneau la barbarii de neconceput. La solicitarea Congresului, Armata română pătrunde în Bucovina şi desfăşoară acţiuni militare de stabilizare astfel încât la 28 noiembrie să ofere posibilitatea Congresului bucovinean să semneze actul prin care această parte a Moldovei, parte a României, să se unească cu ţara mamă", a declarat comandantul Brigăzii 15 Mecanizate. 

Pe 27 martie 1918, Basarabia a trecut în componenţa Regatului României, iar Bucovina pe 28 noiembrie 1918. AGERPRES/ (A, autor: Daniela Malache, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea)

Citiţi şi:

* 1918, ANUL MARII UNIRI: 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu Regatul României - Ziua Bucovinei