ONG-uri și organizații comunitare din mai multe țări europene au anunțat că vor contesta decizia Comisiei Europene de a acorda statut strategic unor proiecte miniere.

'În această dimineață, Comisia Europeană a publicat prima rundă de proiecte de materii prime desemnate ca strategice sub Regulamentul European pentru Materii Critice (CRMA). Au fost anunțate 47 propuneri în statele membre ale UE. În ciuda rolului desemnat al proiectelor pentru independența resurselor Europei și reindustrializare, un număr semnificativ de proiecte de extracție sunt de mult timp contestate de organizațiile de mediu și rezidenți deopotrivă', se menționează într-un comunicat al Mining Watch remis, marți, AGERPRES.

Astfel, ca reacție la decizia de marți, mai multe ONG-uri și asociații comunitare din România, Germania, Spania și Portugalia au declarat că vor contesta desemnarea statutului strategic de către Comisia Europeană. Proiectele strategice contestate includ proiecte miniere precum Barroso Lithium Project din Spania, Mina do Romano în Portugalia sau proiectul de aur și cupru Rovina din România (ESM).

'Proiectul minier Rovina, care vizează extracția aurului și a cuprului, va devasta o zonă extinsă din Munții Apuseni. Desemnarea lui drept proiect strategic de către Comisia Europeană legitimează o inițiativă deja declarată ilegală de instanțele din România. Aceasta nu este dezvoltare, ci distrugere, și ne vom opune cu hotărâre. Avem avantajul timpului și al determinării, spre deosebire de investitori sau guverne', a declarat Roxana Pencea-Brădățan, de la MiningWatch România, citată în comunicat.

Potrivit acesteia, în contextul presiunilor geopolitice tot mai strânse, CRMA a UE își propune să deblocheze parteneriatele minerale cu țările terțe și, de asemenea, exploatarea internă a metalelor necesare pentru tranziția energetică. Pentru a atinge cel puțin 10% din producția internă de minerale critice până în 2030, proiectele strategice sunt declarate de interes public major, facilitându-le obținerea rapidă de avize și accesul la investiții private și publice.

De la redactarea CRMA în 2023, activiștii de mediu și comunitățile afectate au subliniat incompatibilitatea actului cu reglementările europene de mediu existente, cum ar fi Directiva Habitate, Directiva Cadru privind Apa și Directiva Păsărilor.

'Extracția de materii prime ieftine pentru industria auto din Germania și din alte părți pune în pericol stilul nostru de viață. Noi, cei care trăim din agricultura durabilă și depindem de râuri curate și pajiști verzi, vom suporta doar dezavantaje. Propunerea nu reprezintă o Tranziție Justă - mineritul din Portugalia nu respectă legislația, iar autoritățile nu iau măsuri. Cele patru mine de suprafață planificate sunt inacceptabile atât din punct de vedere ecologic, cât și social. Vom cere Comisiei UE să revizuiască această decizie', a explicat Nelson Gomes, din inițiativa cetățenilor din Covas do Barroso, citat în comunicat.

Joam Evans, de la Observatorul Minier Iberic, un organism de supraveghere a industriei miniere din partea societății civile, a subliniat că în Spania, mineritul modern a cauzat 'distrugeri și poluări imense, aducând la pachet nedreptate, crimă, corupție și suferință'.

'CRMA va amplifica aceste probleme. Statutul de proiect strategic este o încercare de a legitima proiecte ilegale și distructive, în timp ce comunitățile sunt subminate și transformate în 'inamici publici' prin narativa Comisiei de securizare a materiilor prime', a afirmat Joam Evans.

Conform unui comunicat al Executivului comunitar, Comisia Europeană a adoptat, pentru prima dată, o listă de 47 de proiecte strategice situate în 13 state membre UE, inclusiv România, menite să stimuleze capacitățile interne în materie de materii prime strategice, care, la rândul lor, vor consolida lanțul valoric european al materiilor prime și vor diversifica sursele de aprovizionare.

'Noile proiecte strategice marchează o etapă importantă în punerea în aplicare a Actului privind materiile prime critice (CRMA), care urmărește să asigure faptul că extracția, prelucrarea și reciclarea la nivel european a materiilor prime strategice satisfac 10%, 40% și, respectiv, 25% din cererea UE până în 2030. Ajutând Europa să îndeplinească aceste obiective, noile proiecte strategice contribuie în mod semnificativ la tranziția verde și la cea digitală a Europei, sprijinind în același timp industria europeană de apărare și industria aerospațială', se menționează în comunicatul CE.

Cele 47 de noi proiecte strategice sunt situate în 13 state membre ale UE: Belgia, Franța, Italia, Germania, Spania, Estonia, Cehia, Grecia, Suedia, Finlanda, Portugalia, Polonia și România. Acestea acoperă unul sau mai multe segmente ale lanțului valoric al materiilor prime, cu 25 de proiecte care cuprind activități de extracție, 24 de prelucrări, 10 reciclări și 2 înlocuiri de materii prime. Proiectele strategice acoperă 14 dintre cele 17 materii prime strategice enumerate în Actul privind materiile prime critice. Printre acestea se numără mai multe proiecte care vizează litiul (22 de proiecte), nichelul (12 proiecte), cobaltul (10 proiecte), manganul (șapte proiecte) și grafitul (11 proiecte), care vor aduce beneficii în special lanțului valoric al materiilor prime pentru baterii din UE.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, marți, că Comisia Europeană va finanța cu 615 milioane de euro trei proiecte strategice pentru viitorul economiei românești, la Gorj, Hunedoara și Bihor, constând în investiții în exploatarea de grafit, de magneziu și de cupru. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)