Administrația locală a comunei Bozioru dorește să readucă la viață Băile Fișici, 'mica stațiune balneoclimaterică indicată pentru tratamentul afecțiunilor reumatismale', Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) având disponibilitate pentru informare și îndrumare cu privire la demersurile necesare în vederea punerii în evidență, înregistrării și valorificării apelor posibil terapeutice.

Potrivit Primăriei Bozioru, până în anul 1989, printre principalele puncte turistice vizitate în comună se regăsea microstațiunea balneoclimaterică de interes local de la Fișici, alături de vestigiile rupestre de la Nucu-Aluniș.

'Izvoarele minerale din zonă au o compoziție diversă și sunt indicate în tratarea afecțiunilor gastro-duodenale, diabet și diverse forme de reumatism. Primul întreprinzător care a pus în valoare calitatea apelor a fost Gică Brăneanu, ajuns avocat la Ploiești. După ce a luat probe de apă și le-a dus la expoziția internațională de la Paris, unde a obținut premiul I și medalia de aur, avocatul a deschis în 'punctul Puturosu' un stabiliment balnear. Apa se încălzea cu lemne. Datorită calității excepționale a apei, afacerea a fost profitabilă și a funcționat din 1927 și până la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial', informează Primăria Bozioru pe site-ul propriu.

Băile Fișici au fost redeschise în jurul anilor '70 și au funcționat până în preajma Revoluției.

În prezent, primarul comunei Bozioru, Marian Spătaru, și-a exprimat intenția de a readuce la viață Băile Fișici, urmând să identifice soluțiile împreună cu administrația județeană.

'Noi încercăm de multă vreme să facem ceva, ar fi de folos și pentru localnici, și pentru toată lumea. Este o suprafață mare, după Revoluție băile nu au mai funcționat, era cursă specială, la ora 12:00 mergeau autobuzele către băile acestea cât era sezonul cald. Era o apă sulfuroasă pentru reumatism. Chiar și localnicii mergeau acolo când funcționau, acum nu mai este nimic, este un magazin prin zonă', a declarat, pentru AGERPRES, Marian Spătaru.

Doru Brătulescu, scriitor și antreprenor în domeniul turismului, amintește că Băile Fișici au prins viață în jurul anului 1970, fiind vizitate atât de locuitorii județului, cât și de către turiști din împrejurimile Buzăului. Bătrânii satului ar fi descoperit pentru prima oară beneficiile apelor, ulterior fiind dezvoltat un proiect pentru amenajarea unei stațiuni.

'Bătrânii satului povesteau că, dacă cineva suferea de reumatism, trebuia să ia apă din izvor, o încălzea la foc de lemne, apoi era turnată pe trupul bolnavului. Mai mulți specialiști din domeniul balneologiei au confirmat efectul curativ al izvoarelor de apă la care se adăuga și aerul ozonat. S-a trecut la realizarea proiectului 'Fișici'. La acel moment, conducerea județului, în jurul anului 1971-1971, a luat inițiativa de a întemeia o bază de tratament. S-a îndepărtat o parte din stâncă, prin dinamitare, și s-a început ridicarea unei vile care avea la parter 12 cabine prevăzute cu căzi pentru băi, iar deasupra la etajul 1 au fost amenajate cinci încăperi mai mari. Cu ajutorul unei pompe, apa din izvor era captată într-o cisternă și după încălzire era folosită în băi. O cantină a fost dată în folosință la 1 august 1971. În vara acelui an, până toamna târziu, peste 400 de pacienți din județul Buzău și din proximitate au venit la stațiunea Fișici la tratament. Pentru ca băile să funcționeze și pe timp de iarnă, Consiliul Județean a împrumutat 260.000 de lei necesari pentru construirea unui hotel turistic cu o capacitate de 72 de locuri. După numai 5 ani de la darea în folosință 'România pitorească' din 1976, numărul 10, denumea satul Fișici, din comuna Bozioru 'mică stațiune balneoclimaterică indicată pentru tratamentul afecțiunilor reumatismale, izvoare minerale'. După mai bine de trei decenii, nu mai este nimic. Este păcat, trebuie făcut ceva pentru că apa se pierde', a declarat, pentru AGERPRES, Doru Brătulescu.

La acest moment, în urma verificărilor efectuate în baza de date a ANRMPSG nu au fost identificate, pentru zona Băilor Fisici, înregistrări cu privire la existența unor resurse sau rezerve de apă minerală naturală sau apă minerală terapeutică sau ale unor perimetre active de prospecțiune, explorare sau exploatare pentru aceste substanțe. Cu toate acestea, instituția și-a arătat disponibilitatea de a ajuta în demersurile care ar putea valorifica apele din zonă.

'În vederea confirmării calității de apă minerală naturală sau apă minerală terapeutică, este necesar ca acviferul respectiv să fie cercetat și monitorizat în faza de explorare pe parcursul căreia se realizează o serie de studii geologice și hidrogeologice care să stabilească condițiile hidrogeologice de dezvoltare a acviferului, să demonstreze puritatea originară a apei acviferului cercetat, conținutul specific de minerale naturale, stabilitatea caracteristicilor acesteia în limitele fluctuației naturale și să facă dovada existenței unei protecții eficiente a sursei împotriva tuturor tipurilor de contaminare. În perimetrul Băile Fișici nu s-au întreprins cercetări sistematice, astfel încât calitatea apei nu poate fi certificată. Până la data prezentei nu s-au înregistrat solicitări pentru concesionarea/darea în administrare a lucrărilor miniere de explorare în perimetrul Băile Fișici. ANRMPSG administrează resursele minerale ale țării și nu are competențe în cercetarea și/sau valorificarea resurselor minerale, fapt pentru care nu se poate implica în proiecte de investiții, dar își exprimă totala disponibilitate pentru informare și îndrumare cu privire la demersurile necesare în vederea punerii în evidență, înregistrării și valorificării apelor posibil terapeutice de la Băile Fisici', a transmis, pentru AGERPRES, ANRMPSG.

Bozioru este o comună din zona de munte a județului Buzău, bogată din punct de vedere al atracțiilor turistice, printre obiectivele de referință cunoscute la nivel național regăsindu-se 'Babele de la Ulmet', formațiuni de stâncă sub forma unor ciuperci, dintre care două sunt îngemănate, similare cu Babele din Munții Bucegi. AGERPRES/(A, AS - redactor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Adrian Dãdârlat)