România riscă să piardă 1,76 miliarde euro dacă nu sunt îndeplinite jaloanele cu probleme din Cererea de plată 3, din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, ceea ce înseamnă că va rămâne cu 'o brumă de bani', în contextul în care valoarea netă a întregii cereri este de două miliarde de euro, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

Acesta a precizat că printre jaloanele cu probleme se numără cel referitor la guvernanța corporativă a companiilor din sectorul energetic, selectarea conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), cel privind pensiile speciale, sau organizarea licitațiilor pentru proiecte de infrastructură.

Totodată, ministrul a afirmat că următoarea Cerere de plată va fi depusă în iunie-iulie și are o valoare de 2,7 miliarde euro, iar aceasta vine cu o serie de puncte sensibile, precum reforma privind pensiile generale, reforma fiscală, legea taxării mijloacelor de transport poluante și Codul Urbanistic. În ceea ce privește Legea salarizării unitare, Marcel Boloș a subliniat că aceasta ar trebui desprinsă din Cererea de plată 4 și mutată în ultima sau penultima cerere.

Referitor la absorbția fondurilor europene pentru exercițiul 2021-2027, șeful MIPE a semnalat că până în prezent gradul de absorbție este de numai 5% și trebuie accelerată lansarea de proiecte, în condițiile în care avem la dispoziție 44 de miliarde de euro, din care 31 de miliarde de euro granturi.

Ministrul Proiectelor Europene consideră că ținta de deficit bugetar de 7% stabilită pentru anul acesta poate fi atinsă, deoarece în 2025 nu mai avem cheltuieli de tipul one-off, precum cele destinate activităților electorale sau despăgubirilor pentru secetă.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Comisia Europeană a suspendat parțial plata pentru Cererea de plată 3, o parte din ea, pentru că nu au fost îndeplinite sau au fost îndeplinite parțial șase jaloane. Din toamnă până acum ce s-a mai întâmplat? A mai fost îndeplinit vreunul dintre cele șase jaloane?
Marcel Boloș: Am avut progrese pentru ceea ce înseamnă selectarea conducerii AMEPIP, respectiv a Autorității de management pentru guvernanța corporațiilor de stat, în sensul în care anunțul pentru selectarea președintelui și vicepreședinților acestei instituții a fost lansat. Pentru acest jalon avem suspendate de Comisie (Comisia Europeană n.r.) 400 de milioane de euro și cred eu că pe linia aceasta a reluării procedurii și a dovezii că procedura este în curs și urmează a fi finalizată va fi o informație importantă pentru Comisie, astfel încât să mai reducem din valoarea cererii de plată care a fost suspendată.

De asemenea, am avut și avem în continuare suspendați 300 de milioane de euro pentru ceea ce înseamnă guvernanța corporațiilor din sectorul energetic. Aici discutăm de cel puțin trei companii importante: Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, pentru care urmează să definitivăm cu Comisia Europeană, care va avea vizită în perioada 10-14 februarie, modalitatea prin care să înaintăm pe îndeplinirea jalonului, fie prin reluarea procedurilor la aceste companii sau înlocuirea unor membri ai Consiliului de Administrație, pentru ca să facem dovada îndeplinirii jalonului.

Am avut suspendate alte 330 de milioane de euro pentru jalonul cu microîntreprinderi, care la sfârșitul anului trecut a avut prin Ordonanța 156 măsurile de reducere graduală a pragului de impozitare la microîntreprinderi, de la 500.000 la 250.000, începând cu 1 ianuarie 2025, și 100.000 euro, cu 1 ianuarie 2026. Și, desigur, celelalte jaloane, respectiv cel care privește pensiile speciale, care s-a reactivat într-un anume fel datorită ireversibilității jaloanelor, iar pentru acesta, pe data de 4 februarie, așteptăm decizia Curții Constituționale în ceea ce privește pensiile militare. Iar o altă problemă, tot pe acest jalon, este decizia Curții Constituționale pentru impozitarea părții necontributive a magistraților. Și aici, de asemenea, așteptăm să fie publicată decizia Curții Constituționale, să vedem care sunt elementele de neconstituționalitate ce privesc impozitarea pensiei magistraților. Din acest punct de vedere în discuție, în plus față de ceea ce v-am prezentat, sunt pe acest jalon, respectiv cel cu pensiile speciale, alți 660 de milioane de euro.

Și mai avem problemele care țin de organizarea licitațiilor pentru proiectele de infrastructură feroviară, în special în zona celor de infrastructură feroviară din Ministerul Transporturilor, dar sunt de valori mici și nu impactează în mod deosebit valoarea cererii de plată numărul 3.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Dar pensiile speciale și guvernanța corporativă sunt subiecte cumva sensibile. Directorii, de exemplu, la companii au fost numiți pe baza legislației românești în vigoare. Cum o să rezolvați această problemă?
Marcel Boloș: Contractele de mandat încheiate cu directorii și cu administratorii de companii au clauzele de reziliere a contractelor, care sunt condiționate de plata unor salarii compensatorii. Dacă această încheiere de contracte a avut la bază un viciu care se dovedește a fi unul ce rezultă din scrisoarea Comisiei de suspendare a fondurilor, atunci eu consider că sunt argumente suficiente astfel încât aceste contracte să fie reziliate. Evident, dacă e prevăzută plata salariilor compensatorii, să fie făcută această plată. Dar este total nefiresc să avem un cost usturător pentru un astfel de jalon - discutăm de 300 de milioane de euro - pentru un motiv extrem de pueril: n-am respectat o procedură de selectare a administratorilor și în felul acesta pierdem o grămadă de bani. Să nu uităm că vin reformele și mai dure în Planul Național de Redresare și Reziliență și atunci, dacă ne poticnim la proceduri administrative care țin de normalitatea implementării lor, atunci ce o să facem când jaloanele privind reformele sunt mult mai complexe și mult mai costisitoare din punct de vedere al bugetului?.

AGERPRES: Dar totuși, pe pensiile speciale au tot fost discuții și dezbateri. Până la urmă, care e concluzia, ce se va întâmpla?
Marcel Boloș: Concluzia a fost că legea privind pensiile speciale a fost validată de către Comisia Europeană. Dar toată această reactivare pe care noi o avem prin diversele decizii, fie ale Parlamentului, poate uneori chiar și ale Guvernului României, care nu țin cont de ireversibilitate, pentru că aici avem o regulă fundamentală care ține de implementarea PNRR-ului, și anume cea care privește ireversibilitatea jaloanelor. Dacă vom activa de fiecare dată jaloane închise, vom avea parte de același tratament, respectiv costul usturător al reformelor se va regăsi în pierderile pe care ni le asumăm. Dar este un cost mult prea mare față de oportunitatea pe care o avem, pentru că acești bani din PNRR stau la baza celor 113 obiective de investiții pe care le derulează România, cu o valoare de 28 de miliarde de euro. Discutăm de un buget imens și o miză mult prea mare pe care o avem în ceea ce privește modernizarea României.

AGERPRES: Dacă totuși aceste jaloane nu vor fi îndeplinite, cât riscăm să pierdem? Ce sumă?
Marcel Boloș: Dacă aceste jaloane nu sunt îndeplinite, avem 1,1 miliarde, dacă mai adăugăm și jalonul cu pensiile speciale, 660 de milioane de euro, discutăm de 1,76 miliarde.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: În total pe cererea de plată 3?
Marcel Boloș: Pe Cererea de plată 3. Vă dați seama că valoarea întregii cereri de plată netă este de două miliarde de euro. Rămânem cu o brumă de bani, care e total nedreaptă pentru ceea ce înseamnă, așa cum am precizat, șansa de dezvoltare a României.

AGERPRES: Când urmează să fie depusă următoarea cerere de plată și care ar fi punctele sensibile în cazul acesteia?
Marcel Boloș: Cererea de plată 4 intenționăm să o depunem în lunile iunie-iulie. Ea are o serie de puncte sensibile care însoțesc de fiecare dată aproape fiecare cerere de plată. Are și o valoare însemnată, de 2,7 miliarde euro. Pe prim-plan este Legea și reforma privind pensiile generale, care jalon, avem norocul acesta, de această dată, că a fost validat de către Comisia Europeană. Știm că această recalculare a pensiilor a început cu 1 septembrie 2024, continuă acum plata acestor categorii de cheltuieli și să zicem că este un jalon peste care putem trece, doar să nu acționăm din nou problema ireversibilității. Apoi, avem reforma fiscală, care este, de asemenea, un jalon complex, cu implicații ce țin de mediul de afaceri și de angajamentele pe care le-am luat în relația cu Comisia Europeană. Apoi, avem Legea salarizării unice, care, de asemenea, generează un impact care cred eu că în momentul de față este nesustenabil pentru bugetul României, pentru că discutăm aici de un impact comparabil cu cel de la Legea pensiilor, de 35 de miliarde de lei. Nu cred că avem această posibilitate acum, în condițiile în care prin Planul fiscal am precizat că legea va intra în vigoare în momentul în care deficitul bugetar va fi sub 5%. Acest lucru, potrivit estimărilor din Planul fiscal, ar urma să fie obiectivul atins în anul 2028. Deci, din această perspectivă, credem că în Cererea de plată 4, reforma salarizării unice trebuie desprinsă și mutată, fie în penultima sau ultima cerere de plată, pentru a nu crea probleme de sustenabilitate a finanțelor publice, și așa șubrezită de deficitele bugetare mari cu care ne confruntăm.

Apoi, avem Legea taxării mijloacelor de transport poluante. Să nu uităm că este o transpunere de Directivă a Uniunii Europene, a certificatelor ITS. Toate statele membre au obligația transpunerii directivei și, odată cu aceasta, o schimbare a mecanismului de impozitare pentru mijloacele de transport, astfel încât cele poluante vor plăti această taxă privind certificatele ITS și emisiile proporțional cu nivelul de poluare.

Apoi, avem Codul urbanistic, care este de mult în discuții în Parlament și trebuie definitivat pentru a putea depune Cererea de plată 4. De ce e nevoie? Pentru că avem o perioadă scurtă de timp la dispoziție. A mai rămas până pe 31 august 2026 un an și aproximativ opt luni, iar valoarea bugetului pe care trebuie să-l absorbim este de peste 20 de miliarde de euro. Deci un timp foarte scurt, o valoare consistentă a banilor pe care urmează să-i atragem de la Comisie, ceea ce face dificilă misiunea noastră și, în același timp, trebuie să fim pragmatici în perspectiva implementării Planului.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Aveți în vedere o renegociere a PNRR. Ce anume urmăriți prin această renegociere?
Marcel Boloș: Întâi de toate, obiectivul principal este ca banii din grant săi absorbim 100%. Este vorba de peste 13 miliarde de euro, 13,7 miliarde de euro, iar aici va trebui să facem o curățenie a proiectelor care au un ritm de implementare mai lent și cumva să punem pe masa Comisiei, în ceea ce privește grantul, acele proiecte care au un ritm de implementare adecvat. Mă refer aici chiar la posibilitatea de a face switch-ul între proiectul de infrastructură de autostradă pe care îl avem, autostrada A7, parte din ea să fie adusă în grant și înlocuite proiectele de infrastructură feroviară. Avem, de asemenea, economiile făcute la jaloane de către coordonatorii de reformă, în sensul în care valoarea contractelor de finanțare este sub valoarea bugetului care a fost alocat prin PNRR, și acele economii să le folosim pentru ceea ce înseamnă eficiență energetică sau pentru proiectele care au un ritm de implementare adecvat, tocmai pentru a preveni pierderea banilor, inclusiv pe componenta de grant. Avem, de asemenea, în vedere prelungirea termenelor de implementare la obiectivele de investiții. Avem 113 obiective de investiții, cu o valoare de 28 de miliarde de euro. Asta presupune să securizăm pierderea banilor pentru neîndeplinirea acestor obiective de investiții și să ne apropiem cât de mult de deadline-ul pe care îl avem pentru implementarea PNRR-ului.

Avem și revizuirea țintelor asumate, mai ales pentru obiectivele de investiții, pentru că acolo unde nu putem să ne atingem țintele și vedem că proiectele merg lent spre foarte lent, acolo trebuie să revizuim țintele. Dacă ne-am asumat că trebuie să reabilităm energetic 5.000 de școli, dar în realitate nu putem decât 3.000, atunci trebuie să fim pragmatici și să putem corecta astfel de lucruri. Deci, cum spuneam, o revizuire a țintelor, adecvată cu implementarea proiectelor. Și mai urmărim un al 5-lea obiectiv pentru a putea sprijini Inspectoratul pentru Situații de Urgență al României și a-i crește capacitatea de reziliență în situații critice. Dacă putem în relația cu Comisia să sprijinim ISU, astfel încât, în limita unui buget de până la 200 de milioane de euro, să își mai poată achiziționa echipamente și ce mai are nevoie pentru a avea un serviciu modern în folosul oamenilor.

AGERPRES: Cum stăm pe partea de absorbție a fondurilor europene pentru exercițiul 2021-2027?
Marcel Boloș: Avem o misiune foarte grea și pentru ceea ce înseamnă perioada de programare 2021-2027. Noi avem 44 de miliarde de euro din care, 31 de miliarde de euro sunt grant. E incomparabil mai mare evaluarea grantului față de ce avem în PNRR și din acest punct de vedere valoarea cofinanțării este mare, 13 miliarde de euro. Până acum, avem o rată de absorbție de aproximativ 5%. Trebuie să accelerăm lansarea apelurilor de proiecte care au mai rămas la nivelul autorităților de management, să accelerăm, de asemenea, ritmul de încheiere a contractelor de finanțare, pentru că nu putem avea absorbție dacă n-avem contracte de finanțare și nu avem contractele de achiziție publică, de implementare efectivă a proiectelor.

Și, sigur, acolo unde am avut proiecte etapizate - ce înseamnă proiectul etapizat? că am împărțit în două un proiect de autostradă sau un proiect de infrastructură feroviară - acolo să închidem contractele de finanțare, pentru ca aceste plăți făcute pentru proiectele de infrastructură de transport sau cele de apă, canalizare să poată să fie decontate în relația cu Comisia Europeană. Până în 2029, mai avem, să zicem, 4 ani de implementare, 5 ani de implementare, ceea ce înseamnă un ritm mediu anual de 8 miliarde de euro pe care trebuie să îl asigurăm la nivelul plăților și trebuie să fim, de asemenea, pragmatici, pentru că pierderea este mai mare decât în Planul Național de Redresare și Reziliență și sunt proiecte mari pentru dezvoltarea strategică a României. Vorbesc de Sibiu-Pitești, loturile doi și trei, care sunt de departe peste 2 miliarde de euro, vorbesc de Autostrada Transilvania, care este, de asemenea, coloană vertebrală pentru regiunea Nord-Vest de dezvoltare, vorbesc inclusiv de Autostrada A8, care este o prioritate pentru Moldova. Și, sigur, sunt proiectele de apă-canalizare, nu s-a vorbit poate destul de mult despre ele, dar care afectează un număr de peste 4 milioane de locuitori, fiind contracte în derulare pentru apă-canalizare de peste 5 miliarde de euro. Aici avem foarte mult de muncă, astfel încât politica de coeziune să dea același rezultate, așa cum am avut și în 2014-2020, când am avut absorbție de aproape de 100%.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Pentru anul acesta ce proiecte pregătește Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene?
Marcel Boloș: Dacă ne referim la apelurile de proiect pe care le avem în vedere, cred că cele mai importante și așteptate de către beneficiarii noștri, aici de departe, este Start-up Nation, în legătură cu care chiar astăzi (joi n.r) am avut o discuție cu Autoritatea de Management pentru a încheia contractul de finanțare cu Ministerul Economiei, întrucât discutăm de 440 de milioane de euro, cu granturi de până în 50.000 euro pentru beneficiarii care vor fi eligibili în cadrul apelurilor de proiecte. De asemenea, Innotech Student să nu uităm că este programul de inițiative antreprenoriale dedicat studenților care a avut un real succes în perioada de programare 2014-2020 și le dau vestea cea bună că, în limita unui buget de 150 de milioane de euro, vom demara și vom lansa apelul de proiecte.

Mai avem Programul Național de Sănătate, unde au fost depuse peste 150 de proiecte și în momentul de față în valoare de 2 miliarde de euro ar fi proiectele care stau în așteptare în vederea evaluării și a deblocării acestor categorii de proiecte importante pentru modernizarea sistemului de sănătate al României. Avem digitalizarea IMM-urilor, care este un apel de proiecte ce a început în mandatul meu al 2-lea dar, mă rog, a suferit întârzieri, încât 7.188 de proiecte sunt acum în procedură de evaluare, cu un buget de 550 de milioane de euro și va trebui să închidem etapa de contractare.

Avem peste 122.000 de vouchere care se vor acorda persoanelor vulnerabile în vederea instalării de panouri fotovoltaice și de baterii. Aici este o cerere foarte mare și bugetul este de peste 610 milioane euro, care este alocat pentru grupul țintă de beneficiari, persoane vulnerabile. De asemenea, avem un apel de proiecte care este foarte așteptat pentru ceea ce înseamnă renovarea energetică a locuințelor și instalarea de panouri, fiindcă acolo valoarea unui voucher care urmează să fie acordat tot persoanelor vulnerabile poate ajunge până la 20.200 de euro și avem ca și țintă un număr de 38.000 de beneficiari. 20.200 euro, aceasta este valoarea voucherului în baza căruia beneficiază de renovarea energetică, adică practic își pot înlocui tâmplăria geamurilor, ușilor și reabilita energetic locuințele beneficiarii care se încadrează în categoria persoanelor vulnerabile.

Avem și proiectele strategice care țin de partea de sănătate și aici avem proiectul ce ține de Antibiotice Iași, pentru o modernizare a producției de antibiotice a României. Este un proiect de peste 100 de milioane de euro pe care îl finanțăm în cadrul Programului Operațional Tranziție Justă, important pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea României. Apoi avem în județul Mureș producerea de îngrășăminte chimice la Azomureș, care este foarte important ca proiect pentru ceea ce va presupune inclusiv valorificarea gazelor din proiectul Neptun Deep, ca să pregătim economia României nu numai pentru uzul gospodăresc al gazului natural, dar și pentru ceea ce înseamnă producerea de îngrășăminte chimice, o ramură a activității industriale a României extrem de importantă. Vizăm, de asemenea, reluarea producției de vaccinuri, pentru că Institutul Cantacuzino este cel care are expertiza necesară și în felul acesta, prin Programul de Sănătate, încercăm să restartăm producția de vaccinuri a României. Și închei cu două proiecte care sunt, de asemenea, importante: Hub-ul de hidrogen la Institutul Național al Hidrogenului din Vâlcea, dar și Institutul Național de Microtehnologii, care continuă cercetarea în domeniul semiconductorilor, încât să avem și noi, în România, acele ramuri de activitate economică care au valoare adăugată mare pentru economia națională.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Planul Fiscal Bugetar aprobat recent de Comisia Europeană prevede pentru anul acesta un deficit de 7%. Execuția pe 2024 s-a încheiat la un nivel de 8,65%. Credeți că această țintă de 7% poate fi atinsă?
Marcel Boloș: În anul 2024 am avut și o serie de cheltuieli de tip one-off. Care sunt aceste cheltuieli de tip one-off? De exemplu, cheltuielile care erau destinate activităților electorale nu le vom mai avea în acest an. Am avut, de asemenea, compensațiile pe care le-am acordat în agricultură. Știm bine problema secetei și a acestor categorii de cheltuieli pe care a trebuit să le acoperim din bugetul de stat. Am avut problemele legate de investiții care vin din zona programelor destinate autorităților locale, de la săli de sport, bazine de înot, cămine culturale și tot acest specific care au atins o valoare record de 30 de miliarde de lei în cursul anului 2024. După cum datele au fost comunicate public va fi înregistrată o scădere a valorii bugetului alocat pentru aceste tipuri de programe naționale. Și, sigur, aici tot ce înseamnă reformele pe care le avem de aplicat în domeniu, fiindcă noi suntem într-un an în care avem creionate și stabilite foarte clar reformele pe care le vom implementa, de la reforma fiscală, reforma impozitării micro-întreprinderilor, reforma privind facilitățile fiscale acordate în agricultură, construcții, industrie alimentară, reforma administrării taxelor, reforma restructurării cheltuielilor publice, toate acestea sunt gândite încât traiectoria de deficit bugetar să fie redusă, să ajungă la 7%. Deci aceste tipuri de cheltuieli pe care le-am avut, de tip one-off, nu se vor mai regăsi sau nu se regăsesc, din câte am văzut, în bugetul pentru anul 2025.

Acum, sigur că există riscul acesta care privește implementarea reformelor, care este un risc inerent în fiecare an al guvernării. Dar trebuie să avem o abordare extrem de responsabilă și serioasă, pentru că, dacă în anul 2024 eram la început de drum pe un plan fiscal care a fost aprobat de către Comisie și o perioadă în care nu au fost reglementări care să privească suspendarea fondurilor europene, de această dată nerespectarea angajamentelor în relația cu Comisia Europeană poate să ducă la astfel de decizii care ar fi extrem de costisitoare pentru România, mai ales că majoritatea investițiilor care privesc dezvoltarea strategică a României se bazează pe fonduri europene.

AGERPRES: Din punctul dumneavoastră de vedere, măsurile din 'Ordonanța trenuleț' sunt suficiente? S-a discutat în Coaliție despre alte eventuale măsuri referitoare la TVA, la impozitare?
Marcel Boloș: Măsurile din 'Ordonanța trenuleț' au avut un obiectiv comun, acela de a nu duce la o creștere de cheltuieli care să devină insuportabile pentru bugetul de stat și an de an am avut 'ordonanțe trenuleț' în care fie au fost prorogate anumite acte normative, fie au fost limitate anumite categorii de cheltuieli. Dar de această dată am avut măsurile complementare pentru ceea ce înseamnă creșterile salariale, care au fost înghețate, creșterile de pensii, care, de asemenea, au fost înghețate. De ce? Pentru că am avut un ritm mediu de creștere, spre exemplu, a pensiilor de peste 30% în cursul anului 2024, am avut un ritm mediu de creștere a cheltuielilor cu salariile de peste 20%. Acestea nu pot să fie sustenabile din punct de vedere financiar și nu există caz în Uniunea Europeană care să prevadă ca 2 ani consecutiv să fie înregistrate astfel de cheltuieli și majorate cheltuieli pentru pensii, dar și pentru salarii. Acestea sunt cheltuieli de funcționare ale statului care, odată atins un anumit nivel, nu pot fi întoarse din drum.

Iar pe partea de venituri suplimentare, aici trebuie să avem în vedere angajamentele pe care le avem în relația cu Comisia Europeană, pentru că noi aici facem referire atât la Planul Național de Redresare și Reziliență, la jaloanele care țin de fiscalitate, reforma impozitării microîntreprinderilor și restructurarea sistemului de facilități fiscale și, de asemenea, la Planul Fiscal, care a preluat angajamentele din Planul Național de Redresare și Reziliență, a adăugat o serie de reforme noi, tocmai acesta fiind și motivul pentru care România a primit, în loc de 4 ani de reducere a deficitului bugetar, 7 ani, pentru ca să aibă timpul fizic necesar atât reducerii deficitului bugetar, dar și implementării reformelor la care ne-am angajat.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: În contextul acesta, pe parte fiscală, ce măsuri ar putea fi luate în 2025?
Marcel Boloș: Aici, după cum știm, angajamentul în ceea ce privește reforma fiscală a fost ca impactul bugetar cumulat să fie de 1,1% din PIB, respectiv 23 de miliarde de lei care ar rezulta din implementarea acestei reforme fiscale. În Planul Fiscal, scrie, de asemenea, că Banca Mondială va prezenta Guvernului României două opțiuni care vor conține măsuri fiscale, de la ceea ce înseamnă optimizarea fiscală, restructurarea sistemului de facilități fiscale, până la mecanismele restructurate regândite pentru anumite impozite și taxe, care duc spre acest impact bugetar pe care l-am menționat, de 1,1% din PIB.

Din cele două scenarii, Guvernul României ar urma să aleagă un scenariu care să fie în concordanță cu angajamentele asumate și din acest punct de vedere cred că a spune anticipat ce tipuri de măsuri fiscale vor fi luate ar fi nedrept, pentru că Banca Mondială ar fi cea care ar veni cu aceste propuneri și de acolo ar fi selectate de către Guvern acele măsuri care, împreună, au efect de impact, cumulat, de 1,1% din PIB.

AGERPRES: Când ar urma să vină Banca Mondială cu aceste propuneri?
Marcel Boloș: Potrivit Planului Fiscal, termenul este trimestrul întâi al anului 2025 și este încă în termen elaborarea acestui raport, care va fi analizat de către Ministerul de Finanțe în mod corespunzător.

AGERPRES: Pentru că tot am vorbit despre măsuri de reducere a cheltuielilor, la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ce măsuri aveți în vedere în acest sens?
Marcel Boloș: Întâi, deja a fost o măsură orizontală de reducere cu 5% a cheltuielilor de personal, care a fost luată pentru toate ministerele. Iar în ceea ce privește Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene noi avem angajamente în relația cu Comisia Europeană ca structurile care administrează, organigramele care administrează un anumit program operațional să fie astfel dimensionate încât să nu fie periclitate funcțiile de bază ale unei astfel de structuri, de la evaluarea proiectelor, încheierea contractelor de finanțare, monitorizarea implementării, tot ciclul de viață al unui proiect trebuie să fie în acord cu aceste sisteme, de management și control se cheamă ele, adică în acord cu organigramele la care ne-am angajat și, de aceea, pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, tot timpul am avut adresată această întrebare, dar trebuie să avem în vedere că aici periclitarea unei anumite funcții, a unei autorități de management înseamnă riscul de suspendare a fondurilor.

Și sunt domenii în care o economie de cheltuială poate să nu echivaleze, să nu aibă termen de comparație cu riscul de pierdere pe care îl poți genera, pentru că scopul României este ca să-și aducă banii acasă, 75 de miliarde de euro, să intre în visteria României. Dacă vom face o cheltuială, o economie de cheltuială, să zicem, de ordinul a 5 milioane de euro, dar pierdem 75 de milioane de euro, va fi foarte greu de explicat pentru opinia publică și de aceea avem în analiză această restructurare. Dar aș vrea să nu o facem să fie doar de dragul de a face o analiză, să nu fie făcută pe picior și decizia dacă o vom lua - o să fie una care să nu pericliteze absorbția banilor europene.

AGERPRES: Agențiile de rating au modificat perspectiva asociată ratingului de țară la negativ pentru România. În primăvară, urmează să vină cu noi evaluări. Cât de aproape credeți că suntem de o retrogradare sau dacă, din punctul dumneavoastră de vedere, putem să fim retrogradați la junk?
Marcel Boloș: Acest lucru este unul foarte periculos și de nedorit pentru țara noastră și nu ar exista motivele pentru ca să ajungem într-o astfel de situație. De ce spun acest lucru? Pentru că avem o foaie de parcurs clară pentru ceea ce înseamnă reducerea țintei de deficit bugetar. Avem o foaie de parcurs pentru reformele la care ne-am angajat, încât să rezulte această reducere a deficitului bugetar. Există o îngrijorare din perspectiva agențiilor de rating, care la bază a avut instabilitatea politică prin care am trecut la sfârșitul anului trecut. Să nu uităm că după alegerile prezidențiale a fost declanșată această criză care a fost determinată de instabilitatea politică a României, iar semnalul de alarmă pe care l-au tras agențiile de rating a fost în sensul acesta de: atenție, trebuie să vă duceți la bun sfârșit aceste angajamente la care v-ați asumat! Atenție, aveți un risc în ceea ce privește instabilitatea politică și luarea deciziilor care privesc de la legea bugetară până la reforma fiscală, a administrării impozitelor și taxelor, restructurării cheltuielilor publice! Și cred eu că, odată parcurs tot ce înseamnă angajamentele luate, pentru că discuția aceasta a fost cu Comisia Europeană - Ordonanța trenuleț, Legea bugetului de stat și apoi ceea ce înseamnă reforma fiscală - toate aceste măsuri trebuie să determine readucerea deficitului bugetar în normalitate.

Dar, în același timp, trebuie să ținem cont că suntem într-o perioadă de dezvoltare. Ce înseamnă acest lucru? Că avem bugetele acestea consistente care vin de la nivelul Uniunii Europene pe seama fondurilor alocate, ni se dau bani europeni, dar avem în același timp angajamentele privind cofinanțarea, care nu sunt puține, fiindcă sunt domenii cum este cel al transporturilor, în care jumătate din bani sunt europeni, jumătate sunt naționali, și atunci, într-o perioadă de dezvoltare, nu a fost stat membru care să nu aibă probleme cu deficitul bugetar și cu datoria publică. Este important ca, odată închis acest ciclu de investiții, să așteptăm efectul multiplicator al investițiilor, pentru că roadele efectului multiplicator ar trebui să se vadă în ceea ce înseamnă creșterea economică și implicațiile pe termen lung. Ar fi cu totul trist să compromitem investițiile României, să rămânem cu judecata aceasta în ceea ce privește deficitul bugetar, dar pierderea ireversibilă a banilor europeni ar duce la sacrificarea șanselor pe care le avem pentru modernizare și pentru creștere economică sustenabilă.

AGERPRES: Există riscul intrării într-o incapacitate de plată?
: Acest risc al intrării în incapacitate de plată este mult spus. Nu cred în acest lucru. Cum spuneam, suntem în această perioadă în care vrem să avem și investiții, vrem și bunăstarea populației, pentru că, până la urmă, măsurile luate de către Guvern spre acestea sunt cele două obiective îndreptate, respectiv pentru bunăstarea oamenilor și pentru ceea ce înseamnă implementarea investițiilor. Și, cum spuneam, perioadele acestea în care ne dezvoltăm sunt specifice deficitelor bugetare și datoriei publice crescute, dar, pe de altă parte, avem și potențial fiscal până la urmă, de ce să nu recunoaștem, pentru că analiza unui indicator, respectiv a raportului dintre venituri fiscale și PIB, ne arată că suntem încă pe locurile din urmă, cum se spune, în clasament, întrucât avem 29,6% din PIB venituri fiscale, în timp ce multe state membre au acest procent undeva în jur de 35-40%. Deci avem acest potențial fiscal, numai că trebuie să-l folosim astfel încât să nu compromitem competitivitatea economică a României, fiindcă pe masă ai, să zicem, impozitarea muncii, ai impozitarea consumului, ai taxarea capitalului și de aici trebuie să alegi varianta cea mai adecvată încât să-ți rezolvi problemele care țin de nevoia de fonduri publice naționale, dar să nu strici cel mai important avantaj pe care îl avem, acela al competitivității. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)