Dolj: Comuna Cârcea, la 20 de ani de la înfiinţare - o localitate modernă care şi-a mărit suprafaţa de aproape 13 ori
Comuna Cârcea, din judeţul Dolj, situată la 4 kilometri sud-est de municipiul Craiova, a sărbătorit, vineri, împlinirea a 20 de ani de la înfiinţare.
În anul 2004, prin Legea 84, comuna Coşoveni a fost reorganizată şi a luat fiinţă comuna Cârcea.
Primarul comunei Cârcea, Valerică Pupăză, care se află de 20 de ani în această funcţie, a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că în cele două decenii comuna a cunoscut "o dezvoltare fără cusur, ceea ce a transformat-o într-un model de succes pentru toate localităţile rurale din regiunea Olteniei".
"Avem datoria de a continua dezvoltarea comunei în aceeaşi direcţie. Scopul nostru comun este să colaborăm şi să continuăm construcţia unei comunităţi stabile, sigure, paşnice şi prospere, o comunitate care va fi din ce în ce mai bună de la o generaţie la alta. În 7 aprilie 2004, prin ordinul prefectului, subsemnatul am fost desemnat primarul interimar al comunei împreună cu domnul viceprimar Avram Tudor. Comuna avea primar şi viceprimar, dar nu aveam sediu de primărie, nu aveam aparat de primărie. Am fost desemnaţi în vederea organizării alegerilor locale. Localitatea Cârcea la vremea respectivă reprezenta normalitatea satului românesc: drumurile erau din pământ, apa potabilă, sursa de apă erau fântânile publice, iluminatul public era cu câte o lampă la trei-patru stâlpi sau chiar la intersecţiile principale, aveam o şcoală care corespundea anilor '90, cu toaleta în curte, fără utilităţi, fără dotări, dispensarul uman era o clădire mică, cu două săli, un hol, o sală de tratament şi cabinetul medicilor. Căminul cultural era un cămin tip pentru toate localităţile din jurul nostru care nu corespundea cerinţelor de dezvoltare, terenul de sport era în pantă, impracticabil, semăna aşa ca o păşune, pentru că păşteau pe el animalele şi păsările", a spus Valerică Pupăză.

Foto: (c) Maria MITRICĂ / AGERPRES
Acesta a afirmat că în urma unor şedinţe de consultare a populaţiei, a stabilit în Consiliul Local o strategie de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung, începând cu lucruri simple precum pietruirea tuturor străzilor, iluminatul public, care până acum a fost modernizat de trei ori (de la lămpi vapori de mercur, după aceea cu lămpi pe sodiu şi astăzi cu lămpi pe leduri pentru diminuarea consumului), igienizarea fântânilor publice, introducerea reţelei de gaze naturale în toată comuna, ceea ce a dus la îmbunătăţirea semnificativă a condiţiilor pentru locuitori.
Pe lângă reţele de gaze, în localitate au fost introduse reţele de apă, canalizare şi s-a investit în asfaltarea străzilor, iluminatul public, sănătate, educaţie, sport, agrement etc.
Potrivit primarului Pupăză, cele mai importante investiţii au fost făcute în infrastructura de educaţie, pentru a resuscita învăţământul la nivel de comună, grădiniţa, şcoala şi liceul având azi cele mai moderne dotări, dar şi program de masă caldă şi after school, venind astfel şi în sprijinul părinţilor.
Ultimul proiect gândit de administraţia locală din Cârcea este construirea unui centru civic care să includă şi construirea unui sediu nou pentru primărie, un loc în care oamenii să aibă posibilitatea să îşi rezolve toate problemele pe linie administrativă. Proiectul, estimat la 6 milioane de euro, a început să fie construit cu fonduri de la bugetul local, pe un teren de 11.400 metri pătraţi din spatele actualului sediu al primăriei, iar primarul afirmă că va fi gata la începutul anului 2025, când aparatul primăriei şi toate serviciile se vor muta în noua clădire.
Comuna Cârcea are în acest moment circa 6.500 de locuitori, faţă de 1.786 de locuitori la înfiinţare, iar suprafaţa intravilanului localităţii a crescut în cei 20 de ani de aproape 13 ori.
"Dacă în anul 2004 suprafaţa intravilanului era la 150 de hectare, în anul 2005 am introdus 900 de hectare, iar în anul 2011 avem 1911 hectare, ceea ce concurează cu urbanul mic: cred că suntem ca suprafaţă mai mare decât municipiul Calafat. Astăzi avem 77 kilometri de canalizare, în jur de 30 şi ceva de kilometri de asfalt, şi avem în derulare proceduri pentru încă 22 kilometri de asfalt. Cu siguranţă, acolo unde sunt străzi care au introduse toate utilităţile, ele vor fi asfaltate în următorii ani", a spus primarul comunei Cârcea.
Pentru perioada următoare, administraţia locală are în proiect construirea unei grădiniţe cu program prelungit în care să asigure toate facilităţile, construirea unei săli polivalente la Cârcea, a unei zone de agrement pe 6 hectare, şi a unui patinoar, care lipseşte în regiunea Oltenia, dar şi a unor piste de biciclete care să fie legate de drumurile naţionale şi europene din zonă.
În comuna Cârcea sunt în acest moment peste 800 de agenţi economici, iar bugetul anual al comunei este de circa 2 milioane de euro, 80% din valoarea acestuia provenind din impozitele acestor firme. AGERPRES / (A - autor: Maria Mitrică, editor: Marius Frăţilă editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Dâmbovița: A fost semnat contractul de finanțare pentru DJ 714, drumul care face legătura cu stațiunea Peștera
Consiliul Județean Dâmbovița a semnat, joi, cu ADR Sud Muntenia, contractul de finanțare pentru drumul montan DJ 714, drum care face legătura cu Stațiunea Peștera, valoarea investiției fiind de 390 de milioane de lei. 'Este drumul județean pe care îl așteptăm de foarte mult timp, ținând cont de investițiile pe care le ave
Sălaj: 45 de clădiri școlare fără autorizație la incendiu; prefectul a convocat autoritățile locale pentru rezolvarea situației
Un număr de 45 de clădiri cu destinația de învățământ din județul Sălaj funcționează fără autorizație de securitate la incendiu, prefectul Claudiu Bîrsan convocând, joi o ședință de lucru cu reprezentanții autorităților implicate pentru accelerarea obținerii acestor documente, potrivit unei postări pe contul de Facebook al Instituției Prefectu
Iași: Primarul Chirica a anunțat începerea lucrărilor de construcției a centralei fotovoltaice de la CET II Holboca
Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, a anunțat joi, în cadrul unei conferințe de presă, că începe construirea unui parc de panouri fotovoltaice la CET II Holboca. Potrivit sursei citate, la licitația aferentă acestei investiții, cu o prevedere financiară de 48,81 milioane lei cu TVA, au fost înscrise șase oferte. După e
Marcel Ciolacu: În zona de SAFE, vrem să se fabrice și la Buzău; există discuții în zona de armament
Președintele Consiliului Județean (CJ) Buzău, Marcel Ciolacu, consideră că, prin viitoarele investiții pentru înființarea a două parcuri industriale, ar putea să fie atrași inclusiv investitori care să producă armament, prin programul SAFE. CJ Buzău a aprobat joi o asociere cu Primăria Costești în scopul constituirii și administrării unui parc indu
PMB: Constructorul se pregătește pentru a începe să pună în siguranță blocul din Rahova afectat de explozie
Constructorul se pregătește pentru a începe să pună în siguranță blocul afectat de explozie anul trecut în Cartierul Rahova, a anunțat, joi, Primăria Capitalei. 'Săptămâna trecută am predat amplasamentul, iar constructorul se pregătește pentru a începe să pună în siguranță blocul din Rahova unde a avut loc explozia la ga
Bihor: Oradea și Szolnok susțin dezvoltarea legăturilor rutiere dintre România și Ungaria
Primarii municipiilor Oradea și Szolnok au convenit, în cadrul unei întâlniri desfășurate marți la Primăria Oradea, asupra necesității continuării investițiilor în infrastructura rutieră de mare viteză, pentru a îmbunătăți conexiunile dintre România și Ungaria și accesul către vestul Europei, a informat miercuri, într-un comu
PMB: Insolvența STB nu înseamnă oprirea transportului public sau reducerea numărului de autobuze, troleibuze și tramvaie
Procedura insolvenței STB nu înseamnă oprirea transportului public sau reducerea numărului de autobuze, troleibuze și tramvaie, au precizat reprezentanții Primăriei Municipiului București (PMB). ''Unul dintre principalele obiective ale solicitării insolvenței STB îl reprezintă chiar asigurarea continuității serviciului publ
Bihor: Prefectul Marcel Dragoș cere primăriilor să limiteze consumul de apă din cauza secetei
Prefectul județului Bihor, Marcel Daniel Dragoș, a solicitat tuturor Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență să adopte, în regim de urgență, măsuri de raționalizare a consumului de apă potabilă, pe fondul secetei și al scăderii accentuate a debitelor surselor de apă. Potrivit unui comunicat al Instituției Prefectului Bihor, Comitet
CJ Arad: Aeroportul local este pregătit să preia cursele redirecționate de la Timișoara
Aeroportul Internațional Arad este pregătit să preia cursele aeriene ''care nu vor putea ateriza pe Aeroportul Internațional Timișoara în luna noiembrie'', din cauza unor lucrări care vor avea loc, a transmis, miercuri, Consiliul Județean (CJ) Arad. ''Infrastructura existentă, investițiile realizate de-a lungul an
Brașov: Ambasadorul Ucrainei a discutat cu autoritățile locale despre Inițiativa de Integrare Carpatică
Ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, s-a întâlnit, miercuri, la Brașov, cu prefectul județului, Cătălin Văsii, și cu președintele Consiliului Județean, Adrian Veștea, principalul punct de discuție vizând participarea județului Brașov la Inițiativa de Integrare Carpatică. Agenda discuțiilor a cuprins ș
Galați: A fost semnat ordinul de începere a lucrărilor de modernizare a Falezei Dunării, investiție de 226 de milioane de lei (GALERIE FOTO)
Primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu, a semnat, miercuri, ordinul de începere a lucrărilor de modernizare a Falezei Dunării, investiție în valoare totală de peste 226 de milioane de lei, finanțată prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027. Potrivit unui comunicat de presă transmis de Primăria Galați, ordinul de începe
Furnizorul software contrazice Primăria Iași în cazul insulelor ecologice care nu pot fi încă folosite
Compania care a realizat componenta software a celor 150 de insul ecologice digitalizate din municipiul Iași respinge afirmațiile primarului Mihai Chirica, potrivit cărora sistemul nu poate fi utilizat din cauza unei platforme informatice nefuncționale. Într-un punct de vedere transmis presei, furnizorul afirmă că platforma software utilizată în ca
Bihor: Cele două tronsoane ale Autostrăzii A3 din județ ar putea fi finalizate în decembrie 2026
Constructorul tronsonului Chiribiș - Biharia (28,55 km) al Autostrăzii Transilvania susține că lucrările se desfășoară înaintea graficului, mobilizarea din șantier este una dintre cele mai ample din ultimii ani și că ar putea fi dat în folosință, eventual ca drum național, chiar din luna decembrie a acestui an, ca și celălalt tronson, Chiribiș - Suplacu de Barcău
Arad: Proiect aprobat pentru reabilitarea Casei MARTA, sediul primei fabrici de mașini din țară
Clădirea în care a funcționat prima fabrică de mașini de pe teritoriul actual al României va fi transformată într-un hub cultural, printr-un proiect cu o finanțare de 42 de milioane de lei, aprobat, miercuri, de Consiliul Local al Municipiului Arad. Proiectul 'Casa Marta, patrimoniu viu pentru comunitate' și cheltuielile legate de ace
Maramureș: Primul pasaj rutier subteran va fi construit în Baia Mare; valoarea investiției - 100 de milioane de lei
Primul pasaj subteran din Baia Mare va fi construit la intrarea dinspre Cluj, aproape de principala gară a orașului, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, primarul Doru Dăncuș. 'Investițiile de anvergură în municipiul Baia Mare vor continua și ne-am propus să realizăm primul pasaj subteran în vecinătatea blocului Semilună, pe principala axă de












