Problemele apărute în ultimii doi ani în judeţele Braşov, Covasna şi Harghita, dar şi în alte zone din ţară, din cauza numărului mare de urşi care au atacat oameni sau au distrus culturi agricole au fost discutate miercuri, la Braşov, într-o întâlnire a factorilor implicaţi.

Au participat reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Harghita, Consiliului Judeţean Braşov, Direcţiei Agricole Covasna, Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi Gărzii de Mediu Braşov, Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Braşov, ai asociaţiilor de vânători, dar şi preşedintele Comisiei pentru mediu din Senat.

După mai bine de trei ore de discuţii, s-a ajuns la concluzia că este nevoie de o legislaţie mai puţin stufoasă, de măsuri de prevenţie până a se ajunge la momentul recoltării urşilor, de mai multă transparenţă în ceea ce priveşte măsurile care trebuie luate şi că autorităţile locale ar trebui să aibă mai multă putere în luarea deciziilor, şi nu numai cu aprobarea reprezentanţilor Ministerului Mediului.

"Specia este una de valoare şi trebuie ocrotită, dar viaţa omului trebuie să fie pe primul plan. Consider că Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Apelor şi Pădurilor ar trebui să colaboreze în această problemă, pentru că există şi fonduri europene pentru măsuri de prevenţie, care trebuie accesate. Legislaţia actuală este una stufoasă, dar consider că planul de acţiune care se află acum în lucru la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură de la Braşov va rezolva multe dintre problemele cu care ne confruntăm. Populaţia de urşi a crescut îngrijorător şi vor mai fi probleme. Cu fiecare discuţie pe care o avem, mai facem un pas şi cred că este necesară încă o întâlnire", a declarat, după discuţii, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba.

Reprezentantul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Braşov, Ramon Jurj, a declarat că în prezent lucrează împreună cu alţi specialişti şi experţi din ţară la planul de acţiune privind populaţia de urs brun la nivel naţional.

"Planul de acţiune are un draft în lucru din punct de vedere tehnic. Este o analiză făcută de specialişti şi experţi, care urmează să fie prezentată Ministerului Mediului peste două săptămâni. După amendamentele care vor fi din partea Ministerului Mediului, planul de acţiune va intra în dezbatere publică", a spus Ramon Jurj.

Reprezentanţii vânătorilor din judeţul Harghita au atras din nou atenţia că numărul urşilor a crescut îngrijorător şi dacă nu vor fi luate măsuri urgente, situaţia devine îngrijorătoare.

"La început a fost vorba despre un număr de 350 de urşi care ar fi trebuit recoltaţi la nivel naţional, după care s-a ajuns la 140. Ar trebui să fie întrebate şi autorităţile locale despre situaţia reală din zona respectivă, nu numai Ministerul Mediului să stabilească un anumit număr care urmează să fie recoltat. Oamenii au început să-şi abandoneze terenurile agricole aflate în preajma pădurilor, pentru că nu se ştie când se pot trezi cu ursul lângă ei. Nimeni nu vrea să împuşte un urs numai aşa, de dragul trofeului, dar ce ne facem, că animalele atacă oamenii? Problema este din ce în ce mai serioasă şi trebuie tratată cu multă responsabilitate", a subliniat unul dintre reprezentanţii vânătorilor.

Preşedintele Comisiei pentru mediu din Senat, Allen Coliban, a afirmat că întâlnirea a fost una benefică, discuţiile având în mare parte un caracter tehnic, că la asemenea întâlniri se vine cu propuneri, cu soluţii, ceea ce s-a şi întâmplat miercuri.

"De câte ori vorbim despre urs, vorbim despre multă emoţie, vorbim despre nişte probleme reale şi despre siguranţa cetăţeanului. Acum vorbim despre nişte evaluări ale populaţiei de urs, nu se ştie câţi sunt la nivel naţional, 3.000, 4.000, depinde pe cine întrebi. Nu avem un recensământ real şi voi continua să cer acest lucru. Noi trebuie să venim cu nişte măsuri în care în prim plan să fie siguranţa cetăţenilor, dar şi protejarea speciei. Aştept cu interes planul de acţiune de care se leagă multe speranţe pentru ONG-işti, fonduri de vânătoare, alte categorii de persoane, care aşteaptă măsuri concrete pentru problemele apărute în ultimul an, mai ales", a spus Allen Coliban.

Reprezentantul Facultăţii de Silvicultură din Braşov, Ovidiu Ionescu, a precizat că au fost trimise adrese mai multor ambasade în vederea relocării unor exemplare de urs în alte ţări, dar acestea au rămas fără răspuns. El a explicat că şi în alte ţări, precum Finlanda, Suedia, Slovenia, Croaţia şi altele, care au o populaţie de urs mult mai mică decât în România, se vânează urşi, respectându-se nişte reguli clare, care să nu afecteze specia, lucru care s-ar putea face şi la noi. AGERPRES/(A-autor: Jana Pintili, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea)