Un trimestru bun nu înseamnă că dificultățile au trecut, dar arată totodată că direcția este corectă, iar bugetul pentru 2027 trebuie să consolideze această evoluție și să susțină redresarea economiei, susține ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

'Bugetul pentru 2027 trebuie să consolideze această evoluție și să susțină redresarea economiei. Datele publicate astăzi de Institutul Național de Statistică arată o revenire tehnică a economiei: în trimestrul III, PIB a crescut cu 2,1% față de trimestrul anterior, pe seria ajustată sezonier și cu 0,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe seria brută (+0,3% pe seria ajustată sezonier). Este cel mai bun ritm trimestrial din primul trimestru al anului 2022 încoace și vine după 3 trimestre de scădere și stagnare. Pentru comparație, estimarea preliminară a Eurostat pentru trimestrul III indică o creștere de 0,5% în Uniunea Europeană și de 0,4% în zona euro', a scris Nazare, vineri, pe pagina sa de Facebook.

Ministrul Finanțelor consideră că datele de la Statistică reprezintă un semnal pozitiv, care trebuie analizat, însă, cu precauție pentru că la nivelul primelor nouă luni, economia rămâne cu 0,3% sub nivelul din 2025, pe seria brută, iar industria și consumul nu și-au revenit.

'Este o recuperare pe care trebuie să o consolidăm, într-o perioadă încă dificilă pentru toți. Tocmai de aceea, ce urmează depinde de noi. Contextul extern rămâne volatil - tensiuni geopolitice, prețuri instabile la energie, incertitudine în comerțul internațional - și nu îl putem controla. Ce putem controla este disciplina cu care ne construim bugetul și consecvența cu care ne respectăm angajamentele', a mai precizat Nazare.

Potrivit acestuia, creșterea construcțiilor confirmă că volumul mai mare al investițiilor publice produce efecte concrete în economie. Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 40,5% în august față de august 2025, după avansuri de două cifre în cele mai multe luni din acest an. Lucrările de infrastructură susțin activitatea constructorilor, comenzile către furnizori și ocuparea forței de muncă, a explicat șeful de la Finanțe.

El a amintit că, în primele 9 luni, au fost finanțate investiții publice de aproape 108 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, în paralel cu reducerea deficitului. În trimestrul III, investițiile publice au ajuns la 2,33% din PIB, față de 1,67% în același trimestru din 2025, iar deficitul bugetar la nouă luni a coborât la 3,81% din PIB, de la 5,31% anul trecut.

'Nu am redus deficitul tăind investițiile, ci finanțând mai multe investiții și cheltuind mai disciplinat în rest. Iar investițiile publice antrenează și investițiile private: în primul semestru, investițiile totale din economie au fost, în termeni nominali, cu peste 20% mai mari decât în primul semestru din 2025, iar cele private au crescut chiar mai repede decât cele publice. Nu este o întâmplare. Rezultatul vine dintr-un buget construit corect, cu o prioritate clară - PNRR - iar efectele se văd acum în datele INS. Am concentrat resursele pe proiectele europene cu termen, am accelerat plățile și am făcut din 2026 anul PNRR. Când bugetul este construit pe priorități reale, banii ajung în economie. Aceeași logică trebuie să stea la baza bugetului pentru 2027', a subliniat Alexandru Nazare.

El a precizat că există evoluții pozitive și în alte domenii, arătând că datele anterioare de la INS, aferente trimestrului II, indicau creșteri față de anul anterior în agricultură, silvicultură și pescuit, în intermedieri financiare și asigurări, precum și în grupul activităților profesionale, științifice, tehnice și al serviciilor administrative și suport.

De asemenea, exporturile de bunuri au crescut în fiecare lună din februarie încoace, cu un avans de 11,7% în august și de 6,3% în septembrie. Inflația a coborât de la 10,9% în mai la 6,8% în octombrie, iar scăderea salariului real s-a atenuat vizibil, de la -6,9% în mai la -1,5% în septembrie.

'Puterea de cumpărare începe să se refacă pe măsură ce inflația scade - iar acesta este, în final, scopul întregului efort. Pentru ca revenirea să dureze, trebuie să continuăm redresarea finanțelor publice. Deficitele mari și costurile ridicate ale datoriei reduc resursele disponibile pentru dezvoltare. Doar dobânzile ne-au costat peste 50 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, cu aproape 11 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 - bani care nu ajung în spitale, în școli sau în infrastructură. Iar deficitul de cont curent se menține în jurul a 5% din PIB, cu importuri care cresc mai repede decât exporturile: un motiv în plus să nu relaxăm prematur disciplina bugetară. Un buget credibil și respectarea angajamentelor ne ajută să păstrăm încrederea investitorilor și să creăm, în timp, condiții mai bune de finanțare pentru stat și pentru firme. Cu cât adoptăm mai repede bugetul pentru 2027, cu atât mai repede vom livra finanțatorilor și agențiilor de rating confirmarea că România își continuă programul de consolidare, pe traiectoria asumată', a scris ministrul Finanțelor, pe pagina sa de socializare.

Nazare a precizat, încă o dată, că miza bugetului pentru 2027 este o construcție pe venituri estimate realist, obligații deja asumate și investiții care pot genera efecte de multiplicare.

'Bugetul se construiește pornind de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim. Orice decizie privind veniturile, cheltuielile, indexările sau majorările se ia în construcția de ansamblu a bugetului, nu separat, și doar în limita deficitului pe care ni l-am asumat. Prioritatea pentru 2027 ține de eficientizarea cheltuielilor, reducerea risipei și selectarea investițiilor pe care le putem susține efectiv, cu efect de multiplicare în economie. Avem motive de încredere, dar și responsabilitatea de a trata aceste date cu prudență. Un trimestru bun nu înseamnă că dificultățile au trecut, dar arată totodată că direcția este corectă. Responsabilitatea rămâne linia directoare a perioadei următoare', a mai arătat ministrul Finanțelor. AGERPRES/(AS - redactor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)