Semnalele de alarmă cu privire la finanțele Uniunii Europene nu sunt sub nicio formă semnale că lucrurile nu funcționează, ci doar că lucrurile pot funcționa mai bine, a declarat Lucian Romașcanu, membru al Curții de Conturi Europene, la o conferință de presă online cu jurnaliștii din România, prilejuită de publicarea celui mai recent raport anual al ECA privind finanțele UE.

'Curtea de Conturi Europeană este un generator de încredere. Găsim erori, le transmitem, încercăm să îmbunătățim modul în care lucrurile se întâmplă din punct de vedere financiar... Dar Europa, Uniunea Europeană este o construcție solidă. Este o construcție care a adus multiple beneficii întregului spațiu european și în special României. Dacă stăm să ne gândim la banii atrași față de banii pe care a trebuit să-i dăm, probabil că suntem la 100-110 miliarde atrași în România, față de până în 40 de miliarde pe care i-am plătit. Deci, mesajul către oameni trebuie să fie un mesaj de încredere în instituțiile Uniunii Europene, iar Curtea de Conturi este, prin misiunea sa, cea care veghează ca lucrurile să se întâmple corect', a declarat Lucian Romașcanu.

Referindu-se la cel mai recent raport anual al ECA privind finanțele UE, Lucian Romașcanu a precizat că plățile efectuate de UE în anul 2025 s-au ridicat la un total de 216,4 miliarde de euro, 176,3 miliarde cheltuite din bugetul UE și 40,1 miliarde din Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), aproximativ 1,9% din totalul cheltuielilor publice ale statelor membre și circa 1% din venitul național brut al acestora.

'Principalele concluzii ale raportului sunt următoarele: a fost emisă o opinie favorabilă privind viabilitatea conturilor Uniunii Europene, a fost emisă o opinie favorabilă privind legalitatea și conformitatea veniturilor și au fost emise două opinii privind legalitatea și conformitatea cheltuielilor. Prima este o opinie contrară privind cheltuielile din bugetul Uniunii Europene și a doua, având în vedere sistemul diferit de implementare a MRR, a fost emisă opinie cu rezerve privind cheltuielile aferente acestui mecanism', a precizat Lucian Romașcanu.

Potrivit acestuia, opinia contrară privind cheltuielile din bugetul UE se bazează pe o rată de eroare de 3,8% față de 3,6% în 2024, peste pragul de 2% de materialitate acceptată. Este al 7-lea an consecutiv în care ECA emite o opinie contrară.

'Principalele domenii care au contribuit la această rată de eroare au fost capitolul resurse naturale și mediu, cu o rată de eroare de 3,9%, și capitolul cu coeziune, reziliență și valori, cu o rată de eroare de 6,6%, față de 5,7% în 2024. În ceea ce privește Mecanismul de redresare și reziliență, am aplicat o metodologie diferită, având în vedere specificul acestui program de a efectua plățile în funcție de îndeplinirea jaloanelor și țintelor și nu neapărat legate de costuri sau de reguli europene sau naționale. Am identificat jaloane și ținte neîndeplinite în mod satisfăcător, riscuri de dublă finanțare și deficiențe în evaluările Comisiei Europene și în sistemele de contrare statelor membre', a adăugat Lucian Romașcanu.

Potrivit metodologiei ECA, o opinie 'contrară' înseamnă că auditorii au identificat probleme cu caracter generalizat, în timp ce o opinie 'cu rezerve' înseamnă că au fost identificate probleme, însă acestea nu sunt generalizate.

'Mesajul este clar, ratele de eroare rămân peste pragul de materialitate, sistemele de control existente nu sunt suficient de eficace. În aceste condiții, nu ne putem baza pe deplin pe activitățile de control și verificările desfășurate de autoritățile din statele membre, în contextul gestiunii partajate. Propunerea privind noul cadru financiar multianual ar conferi organismelor de asigurare din statele membre și sistemelor naționale de control responsabilitate mai mare, ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare...Dacă Uniunea Europeană se îndreaptă către o finanțare bazată pe jaloane și ținte care nu sunt legate de costuri, aceste jaloane și ținte trebuie să fie credibile, clar definite, măsurabile în mod obiectiv și direct legate de rezultatele care trebuie obținute. De asemenea, informațiile privind performanța trebuie să fie fiabile, transparente, trasabile și să poată face obiectul unei verificări independente. Evaluarea noastră cu privire la cadrul nou de performanță propus este că acesta rămâne insuficient de solid. În forma sa actuală, acesta nu permite măsurarea adecvată a rezultatelor obținute prin cheltuielile UE', a subliniat Lucian Romașcanu.

Concluzia auditorilor este că remedierea constatărilor și deficiențelor identificate în raportul anual este esențială pentru consolidarea gestionării și implementării fondurilor Uniunii Europene, în special în contextul actualului cadru financiar multianual 2021-2027, în care rata de absorbție a fondurilor în gestiune partajată este în prezent de numai 30%. Mesajul auditorilor este că Europa are nevoie de viziune, de adecvare la momentul actual al realităților economice, sociale, internaționale. Are nevoie de ambiție care trebuie susținută de rezultate, transparență, trasabilitate și responsabilitate. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu ,editor online: Andreea Preda)