Contrastul social în România rămâne dureros, în condițiile în care 27,4% din populație este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială, iar 17,2% trăiește în deprivare materială și socială severă - cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, însă românii generează anual aproximativ 3,58 milioane de tone de deșeuri alimentare, din care aproape două milioane de tone provin direct din gospodării, atrage atenția Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR).

Potrivit unui comunicat al organizației, Marcarea Zilei Mondiale a Alimentației sub egida Organizației Națiunilor Unite (ONU) a readus în prim-plan o temă vitală pentru viitorul societății: dreptul la hrană pentru toți. A avea acces la hrană suficientă, sigură și nutritivă nu este o favoare și nici un simplu act de caritate ocazională, ci o condiție de bază pentru o viață trăită în demnitate, subliniază FBAR.

'Această direcție a primit recent o validare politică majoră la nivel european: printr-un vot istoric la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat amendamente esențiale prin care recunoaște accesul efectiv la hrană ca drept fundamental al omului și cere asigurarea unei susțineri structurale pentru băncile de alimente, recunoscute ca piloni de stabilitate socială în fața deprivării materiale', se arată în comunicat.

Cu toate acestea, realitatea statistică mondială arată că sistemele agroalimentare actuale continuă să lase în urmă comunități întregi. Potrivit celui mai recent raport global al ONU, 'The State of Food Security and Nutrition in the World 2026' (SOFI), aproximativ 645 de milioane de oameni au suferit de foame în 2025, iar peste 2,1 miliarde s-au confruntat cu forme moderate sau severe de insecuritate alimentară.

În plus, din cauza costurilor ridicate ale produselor bogate în nutrienți (legume și fructe proaspete, lactate, carne), o dietă sănătoasă este inaccesibilă financiar pentru 2,7 miliarde de oameni pe glob.

În România, discrepanța dintre lipsă și surplus este extrem de vizibilă. Datele oficiale Eurostat arată un tablou îngrijorător: 27,4% dintre români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar în rândul gospodăriilor cu copii dependenți ponderea urcă la 29,4% (a doua cea mai mare din UE). De asemenea, 33,8% dintre copiii din România sunt expuși riscului de sărăcie, iar 17,2% din întreaga populație se confruntă cu deprivare materială și socială severă - situând țara pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol.

În același timp, România generează anual aproximativ 3,58 milioane de tone de deșeuri alimentare (dintre care aproape 2 milioane de tone provin direct din gospodării). Conform ultimelor actualizări Eurostat, în România se risipesc circa 188 de kilograme de alimente pe locuitor în fiecare an, plasând țara pe locul 4 european la risipă.

'Dincolo de procente se află realitatea oamenilor pe care Rețeaua Băncilor pentru Alimente îi întâlnește zi de zi prin asociațiile din teren: copii din mediul rural care merg la școală fără pachet, bătrâni singuri forțați să aleagă între tratamentul medical și o pâine sau părinți care renunță la propria porție pentru a asigura masa celor mici', se menționează în comunicat.

FBAR subliniază că răspunsul la acest paradox din România nu este producerea mai multor alimente cu orice preț, ci gestionarea responsabilă a celor deja existente. În acest sens, Rețeaua Băncilor pentru Alimente din România funcționează ca o punte logistică profesionistă între companiile agroalimentare care au stocuri excedentare și cele 910 organizații neguvernamentale partenere care îngrijesc comunități vulnerabile.

Prin cele 9 Bănci Regionale (București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați), rețeaua preia zilnic alimentele retrase din circuitul comercial - cu defecte de ambalare, erori de etichetare sau apropiate de data de expirare, dar conforme sanitar-veterinar - și le redistribuie la temperatură controlată.

Astfel, în primul semestru din 2026 (ianuarie-iunie), Băncile pentru Alimente au redistribuit 8.926 de tone de produse (dintre care 7.589 de tone au fost alimente salvate direct de la risipă). Aceste resurse s-au transformat în aproximativ 17,1 milioane de porții de hrană, asigurând sprijin lunar pentru o medie de 298.030 de persoane vulnerabile (inclusiv 111.822 de copii).

De asemenea, de la înființarea primei structuri la București și până în prezent, Rețeaua a colectat peste 49.000 de tone de produse (peste 44.000 de tone alimente salvate de la risipă și peste 4.000 de tone donate de oameni prin Colecta Națională de Alimente), asigurând peste 96 de milioane de porții către 340.000 de beneficiari unici.

FBAR scoate în evidență că redirecționarea surplusului alimentar aduce beneficii directe atât pe plan social, cât și pe cel ecologic. Atunci când alimentele ajung la groapa de gunoi, descompunerea lor generează metan, un gaz cu efect de seră de peste 25 de ori mai nociv decât dioxidul de carbon. Conform datelor de specialitate, fiecare tonă de alimente salvată de la deșeuri previne generarea a circa 2,6 tone de emisii de CO2, protejând în același timp apa, energia și solul utilizate în producție.

'Ziua Mondială a Alimentației ne amintește de o datorie morală și socială: hrana înseamnă viață, sănătate și demnitate, nu o marfă pe care să ne permitem să o aruncăm cu indiferență. În România, asistăm la o nedreptate flagrantă: în timp ce sute de mii de copii și vârstnici nu au acces la o masă caldă sau la nutrienți esențiali, tone de alimente bune sunt distruse în fiecare zi. De 10 ani demonstrăm că există o cale funcțională. Am construit o infrastructură națională cu depozite și autoutilitare frigorifice capabilă să preia surplusul în condiții de maximă siguranță. Facem un apel către toți producătorii, procesatorii și retailerii din România: veniți alături de noi! Împreună putem face ca risipa să devină istorie, iar dreptul la hrană să fie respectat pentru fiecare semen de lângă noi', a declarat președintele FBAR, Romuald Bulai, citat în comunicat.

Pentru a răspunde nevoilor tot mai mari din comunități, Rețeaua Băncilor pentru Alimente are nevoie de un flux continuu și diversificat de produse (lactate, legume, fructe, carne și alimente de bază).

'Companiile din sectorul agroalimentar pot include donarea surplusului în rutina lor operațională curentă. În baza Legii nr. 217/2016 (modificată prin Legea nr. 49/2024), transferul alimentelor cu titlu gratuit este scutit de TVA și integral deductibil fiscal. De asemenea, companiile care doresc să susțină funcționarea logistică a depozitelor și mașinilor frigorifice o pot face prin sponsorizări deductibile conform Codului Fiscal. Alegeți ca hrana să își îndeplinească adevărata misiune: aceea de a hrăni oameni, nu de a deveni deșeu', transmite organizația.

Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR)și cele nouă Bănci Regionale din București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați formează o rețea națională de solidaritate care salvează zi de zi hrană de la risipă și o transformă în sprijin real pentru comunitățile vulnerabile. FBAR este membru al Federației Europene a Băncilor pentru Alimente - FEBA. De la înființare, în 2016, și până la finalul lunii iunie 2026, Rețeaua Băncilor pentru Alimente a colectat peste 49 de mii de tone de produse: peste 44 de mii de tone de alimente salvate de la risipă, peste 4 mii de tone de alimente donate prin Colecta Națională de Alimente și peste 1.800 de tone de produse non-food. Cele peste 48 de mii de tone de alimente s-au transformat în peste 96 de milioane de porții de hrană, distribuite prin 910 ONG-uri partenere către 340.000 de persoane vulnerabile. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)