FBAR: Discrepanța dintre lipsă și surplus este extrem de vizibilă în România:peste 27 % din populație se află în risc de sărăcie
Contrastul social în România rămâne dureros, în condițiile în care 27,4% din populație este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială, iar 17,2% trăiește în deprivare materială și socială severă - cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, însă românii generează anual aproximativ 3,58 milioane de tone de deșeuri alimentare, din care aproape două milioane de tone provin direct din gospodării, atrage atenția Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR).
Potrivit unui comunicat al organizației, Marcarea Zilei Mondiale a Alimentației sub egida Organizației Națiunilor Unite (ONU) a readus în prim-plan o temă vitală pentru viitorul societății: dreptul la hrană pentru toți. A avea acces la hrană suficientă, sigură și nutritivă nu este o favoare și nici un simplu act de caritate ocazională, ci o condiție de bază pentru o viață trăită în demnitate, subliniază FBAR.
'Această direcție a primit recent o validare politică majoră la nivel european: printr-un vot istoric la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat amendamente esențiale prin care recunoaște accesul efectiv la hrană ca drept fundamental al omului și cere asigurarea unei susțineri structurale pentru băncile de alimente, recunoscute ca piloni de stabilitate socială în fața deprivării materiale', se arată în comunicat.
Cu toate acestea, realitatea statistică mondială arată că sistemele agroalimentare actuale continuă să lase în urmă comunități întregi. Potrivit celui mai recent raport global al ONU, 'The State of Food Security and Nutrition in the World 2026' (SOFI), aproximativ 645 de milioane de oameni au suferit de foame în 2025, iar peste 2,1 miliarde s-au confruntat cu forme moderate sau severe de insecuritate alimentară.
În plus, din cauza costurilor ridicate ale produselor bogate în nutrienți (legume și fructe proaspete, lactate, carne), o dietă sănătoasă este inaccesibilă financiar pentru 2,7 miliarde de oameni pe glob.
În România, discrepanța dintre lipsă și surplus este extrem de vizibilă. Datele oficiale Eurostat arată un tablou îngrijorător: 27,4% dintre români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar în rândul gospodăriilor cu copii dependenți ponderea urcă la 29,4% (a doua cea mai mare din UE). De asemenea, 33,8% dintre copiii din România sunt expuși riscului de sărăcie, iar 17,2% din întreaga populație se confruntă cu deprivare materială și socială severă - situând țara pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol.
În același timp, România generează anual aproximativ 3,58 milioane de tone de deșeuri alimentare (dintre care aproape 2 milioane de tone provin direct din gospodării). Conform ultimelor actualizări Eurostat, în România se risipesc circa 188 de kilograme de alimente pe locuitor în fiecare an, plasând țara pe locul 4 european la risipă.
'Dincolo de procente se află realitatea oamenilor pe care Rețeaua Băncilor pentru Alimente îi întâlnește zi de zi prin asociațiile din teren: copii din mediul rural care merg la școală fără pachet, bătrâni singuri forțați să aleagă între tratamentul medical și o pâine sau părinți care renunță la propria porție pentru a asigura masa celor mici', se menționează în comunicat.
FBAR subliniază că răspunsul la acest paradox din România nu este producerea mai multor alimente cu orice preț, ci gestionarea responsabilă a celor deja existente. În acest sens, Rețeaua Băncilor pentru Alimente din România funcționează ca o punte logistică profesionistă între companiile agroalimentare care au stocuri excedentare și cele 910 organizații neguvernamentale partenere care îngrijesc comunități vulnerabile.
Prin cele 9 Bănci Regionale (București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați), rețeaua preia zilnic alimentele retrase din circuitul comercial - cu defecte de ambalare, erori de etichetare sau apropiate de data de expirare, dar conforme sanitar-veterinar - și le redistribuie la temperatură controlată.
Astfel, în primul semestru din 2026 (ianuarie-iunie), Băncile pentru Alimente au redistribuit 8.926 de tone de produse (dintre care 7.589 de tone au fost alimente salvate direct de la risipă). Aceste resurse s-au transformat în aproximativ 17,1 milioane de porții de hrană, asigurând sprijin lunar pentru o medie de 298.030 de persoane vulnerabile (inclusiv 111.822 de copii).
De asemenea, de la înființarea primei structuri la București și până în prezent, Rețeaua a colectat peste 49.000 de tone de produse (peste 44.000 de tone alimente salvate de la risipă și peste 4.000 de tone donate de oameni prin Colecta Națională de Alimente), asigurând peste 96 de milioane de porții către 340.000 de beneficiari unici.
FBAR scoate în evidență că redirecționarea surplusului alimentar aduce beneficii directe atât pe plan social, cât și pe cel ecologic. Atunci când alimentele ajung la groapa de gunoi, descompunerea lor generează metan, un gaz cu efect de seră de peste 25 de ori mai nociv decât dioxidul de carbon. Conform datelor de specialitate, fiecare tonă de alimente salvată de la deșeuri previne generarea a circa 2,6 tone de emisii de CO2, protejând în același timp apa, energia și solul utilizate în producție.
'Ziua Mondială a Alimentației ne amintește de o datorie morală și socială: hrana înseamnă viață, sănătate și demnitate, nu o marfă pe care să ne permitem să o aruncăm cu indiferență. În România, asistăm la o nedreptate flagrantă: în timp ce sute de mii de copii și vârstnici nu au acces la o masă caldă sau la nutrienți esențiali, tone de alimente bune sunt distruse în fiecare zi. De 10 ani demonstrăm că există o cale funcțională. Am construit o infrastructură națională cu depozite și autoutilitare frigorifice capabilă să preia surplusul în condiții de maximă siguranță. Facem un apel către toți producătorii, procesatorii și retailerii din România: veniți alături de noi! Împreună putem face ca risipa să devină istorie, iar dreptul la hrană să fie respectat pentru fiecare semen de lângă noi', a declarat președintele FBAR, Romuald Bulai, citat în comunicat.
Pentru a răspunde nevoilor tot mai mari din comunități, Rețeaua Băncilor pentru Alimente are nevoie de un flux continuu și diversificat de produse (lactate, legume, fructe, carne și alimente de bază).
'Companiile din sectorul agroalimentar pot include donarea surplusului în rutina lor operațională curentă. În baza Legii nr. 217/2016 (modificată prin Legea nr. 49/2024), transferul alimentelor cu titlu gratuit este scutit de TVA și integral deductibil fiscal. De asemenea, companiile care doresc să susțină funcționarea logistică a depozitelor și mașinilor frigorifice o pot face prin sponsorizări deductibile conform Codului Fiscal. Alegeți ca hrana să își îndeplinească adevărata misiune: aceea de a hrăni oameni, nu de a deveni deșeu', transmite organizația.
Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR)și cele nouă Bănci Regionale din București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați formează o rețea națională de solidaritate care salvează zi de zi hrană de la risipă și o transformă în sprijin real pentru comunitățile vulnerabile. FBAR este membru al Federației Europene a Băncilor pentru Alimente - FEBA. De la înființare, în 2016, și până la finalul lunii iunie 2026, Rețeaua Băncilor pentru Alimente a colectat peste 49 de mii de tone de produse: peste 44 de mii de tone de alimente salvate de la risipă, peste 4 mii de tone de alimente donate prin Colecta Națională de Alimente și peste 1.800 de tone de produse non-food. Cele peste 48 de mii de tone de alimente s-au transformat în peste 96 de milioane de porții de hrană, distribuite prin 910 ONG-uri partenere către 340.000 de persoane vulnerabile. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Dezbatere despre competitivitatea României la Forumul Economic Român 2026, organizat miercuri
Specialiști din diverse domenii participă, miercuri, la Forumul Economic Român 2026, un eveniment care propune o evaluare a României dincolo de calificările sale formale. 'România are un CV internațional respectabil. Este membră a NATO și a Uniunii Europene, iar parcursul către OCDE îi completează portofoliul de calificări instituți
Minstrul Investițiilor le cere antreprenorilor să propună direcții de dezvoltare, la consultările privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, le-a cerut, marți, antreprenorilor prezenți la Topul Național al Firmelor Private din România să propună direcții de dezvoltare pentru România la viitoarele consultări referitoare la Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. 'Vă invit să ne
Stoica: Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României
Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României, a afirmat, marți, Marcel-Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'Se vorbește mult despre dezvoltarea economică, dar dezvoltarea nu se face din discurs
Manole: Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, e un ingredient important care se va construi încet-încet
Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, este un ingredient important care se va construi încet-încet, prin proiecte comune și respectarea obiectivelor legitime pe care le au și antreprenorii și lucrătorii din această țară, a declarat, marți, Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la Topul
Jianu: Statisticile arată că avem o productivitate în creștere, însă România își caută în continuare modelul economic
Datele statistice arată că avem o productivitate în creștere, însă mesajul general e acela că România își caută în continuare modelul economic, a declarat, marți, președintele IMM România, Florin Jianu, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'În acest an am analizat 928.000 de companii, în c
Europa ar putea plăti 450 de miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili, în 2026 (consilier DG ENER)
Europa a plătit aproximativ 112 miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili fosili, față de cât ar fi achitat în alte condiții, iar anul acesta este posibil să ajungem la 450 de miliarde de euro, a transmis, marți, Tudor Constantinescu, consilier principal al directorului general pentru energie (DG ENER) din cadrul Comisiei Europene, î
România și Israel vor colabora în cadrul unor programe de mediu (ministru)
România și Israel au pus bazele unei colaborări pe o serie de programe de mediu, ce vizează gestionarea resurselor de apă și a pădurilor, dar și inițiative de educație ecologică pentru copii și tineri, a transmis ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare publicată, marți, pe propria pagină de socializare. 'Astăzi
Declinul demografic ar putea afecta piața muncii din România mai mult decât inteligența artificială (analiză)
Reducerea populației de vârstă activă ar putea reprezenta, până în 2035, o presiune mai mare asupra pieței muncii din România decât eliminarea locurilor de muncă prin inteligență artificială (AI), în condițiile în care automatizarea nu va putea compensa integral efectele declinului demografic, potrivit unei analize realizate
Aproape 6 din 10 români își acoperă cheltuielile lunare, dar rămân cu foarte puțini bani (sondaj)
Aproape 59% dintre români susțin că veniturile le acoperă cheltuielile lunare, dar le rămân foarte puțini bani sau reușesc doar să se descurce de la o lună la alta, în condițiile în care creșterea costului vieții pune presiune asupra bugetelor personale, potrivit unui sondaj realizat prin platforma iVOX, la inițiativa tbi bank. 'Rom
București ocupă penultimul loc într-un clasament european privind calitatea aerului (studiu)
Capitala României ocupă locul 39 din 40 în clasamentul european 'Free to Breathe' ('Liberi să respirăm') 2026, realizat de campania europeană Clean Cities. 'Capitala primește calificativul F, cel mai slab posibil, cu doar 17,9 puncte din 100. Doar Atena stă mai prost. Bucureștiul se numără printre cele 18 orașe care nu respectă
AFM a aprobat ecotichete de peste 22,7 milioane de lei în Programul 'Rabla 2026' pentru persoane fizice
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a aprobat, marți, în cadrul ședinței Comitetului de Avizare, 1.865 de ecotichete, în valoare de aproape 22,73 milioane de lei, pentru persoanele fizice înscrise în Programul Rabla Auto 2026. 'Continuăm să susținem, prin Programul Rabla Auto 2026, înnoirea parcului auto
Trei din patru români nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii (studiu)
Aproximativ 73% dintre români declară că nu ar putea acoperi o cheltuială neprevăzută echivalentă cu șase salarii lunare, în condițiile în care doar 31,1% au economii suficiente pentru a-și acoperi cheltuielile timp de cel puțin șase luni, arată studiul Barometrul Datoriilor 2026, realizat de Kantar pentru KRUK România. Potrivit cercetă
MADR: Carnea proaspătă de porc va avea un termen de valabilitate de maximum opt zile de la sacrificare (proiect)
Carnea proaspătă de porc refrigerată va avea un termen de valabilitate de maximum opt zile de la data sacrificării, iar unitățile de tranșare și ambalare nu vor putea să prelungească sau să modifice termenul stabilit inițial, potrivit unui proiect de ordin comun al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Autorității Naționa
Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind evoluția economiei românești în 2026
Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind evoluția economiei românești în acest an, indicând un declin de 0,3%, față de un avans de 0,1% cât estima în primăvară, în timp ce rata inflației ar urma să se situeze la 7,9%, față de un nivel de 7% anunțat anterior, conform previziunilor economice de toamnă, publicate marț
ANM: Vreme mai caldă decât normalul perioadei în București, dar cu ploi și intensificări ale vântului
Vremea în București va fi mai caldă decât în mod obișnuit pentru această perioadă, cu temperaturi maxime situate între 15 și 18 grade Celsius, însă sunt așteptate ploi temporare și intensificări ale vântului, care vor atinge viteze de 50-55 km/h, potrivit prognozei speciale pentru Capitală, publicate de Administrația Națională de M





