Câmpia Transilvaniei, o zonă adesea trecută cu vederea de circuitele turistice clasice care vizează munții sau cetățile medievale, a devenit oficial gazda unei premiere naționale absolute prin inaugurarea VeloRail, primul circuit de ciclodrezine din România, un traseu de 12 kilometri care conectează comunele Râciu, Sânmărtinu de Câmpie și Crăiești.

Circuitul unic în țară a fost amenajat pe o cale ferată îngustă, construită în anul 1912 și abandonată de aproape trei decenii, care a fost salvată cu greu din mâna hoților de fier vechi. Aceasta a fost readusă la viață printr-un proiect vizionar care îmbină sportul, nostalgia feroviară și ecoturismul.

Această atracție inedită reprezintă o gură de oxigen pentru turismul local, în special pentru cel din zona de câmpie a județului Mureș, aspect evidențiat imediat și de Asociația Visit Mureș.

'VeloRail - o nouă experiență pe două roți în Câmpia Transilvaniei! Prima pistă de ciclodrezine din România a fost amenajată pe traseul unei linii de cale ferată îngustă, veche de peste 100 de ani și astăzi neutilizată. Ne bucurăm că județul Mureș s-a îmbogățit cu o nouă atracție turistică inedită!', au transmis reprezentanții Asociației Visit Mureș, pe Facebook.

Însă drumul până la inaugurarea celor șase vehicule inedite, numite ciclodrezine, a fost o adevărată bătălie de uzură împotriva hoților de fier vechi și a nepăsării. În timp ce alte porțiuni din vechiul terasament au fost rase de pe fața pământului, comunitatea locală din Râciu și asociațiile de voluntari au făcut scut în jurul șinelor.

'Poate fi un exemplu bun ceea ce facem la Râciu, în primul rând pentru a se stopa, a se opri furtul căilor ferate dezafectate, pentru că doar la noi în zonă, adică de la Târgu Mureș, mă rog, Cristești, până la Râciu, toată calea ferată îngustă a fost furată, inclusiv și piatra de pe ștrec, cum se spune. Deci nu mai există absolut nimic acolo. Noi de aici, de la Râciu - Sânmărtin - Crăiești, până la Teaca, am reușit să ținem în picioare această linie, deși au încercat și la noi să vină chiar cu tirurile să care calea ferată, dar ne-am opus foarte vehement și astăzi putem spune că prin acțiunile care le-am făcut în anii trecuți acum se văd rezultatele. Nu am lăsat un simbol al Câmpiei să dispară!', a declarat, pentru AGERPRES, primarul comunei Râciu, Ciprian Alin Belean.

Salvarea definitivă a venit printr-un parteneriat strâns cu Asociația Mocănița Transilvaniei, organizație care a concesionat linia și care încearcă de 11 ani să readucă trenurile de epocă pe traseul istoric dintre Târgu Mureș și Lechința, închis definitiv în 1997.

Împreună, au aplicat la un concurs național de proiecte finanțat de Raiffeisen Bank, câștigând un grant de 60.000 de euro dintr-o competiție strânsă cu sute de alte inițiative.

Cea mai mare provocare tehnică a fost proiectarea și construcția efectivă a vehiculelor. Neexistând un precedent sau fabrici specializate în România, organizatorii s-au lovit inițial de refuzurile repetate ale companiilor din industrie.

'Aceste ciclodrezine a fost greu să le facem devreme fiindcă nu mai avem în România. Au fost construite de la zero, adică am avut un proiectant care a lucrat luni întregi să proiecteze fiecare părticică, apoi la trei-patru firme ne-am dus și am bătut la uși. Nu au vrut să se lege la cap cu un așa proiect', își amintește edilul Ciprian Alin Belean.

Salvarea a venit de la o firmă privată din Bistrița, care a acceptat provocarea de a construi vehiculele pe tiparul exact al căii ferate înguste.

'Practic, ciclodrezinele nu le găsești în magazin, nu poți să te duci și să zici mă duc și îmi cumpăr o ciclodrezină, ca și cum îți cumperi o bicicletă sau o motocicletă, nu. Ele trebuie să fie construite pe tiparul căii ferate și trebuie foarte bine, foarte bine gândite', a spus Belean.

Rezultatul este un vehicul hibrid inedit, pe care l-a descris Cristi Moldovan, președintele Asociației Mocănița Transilvaniei.

'Ciclodrezina este un vehicul de cale ferată pe care pedalezi. Are patru locuri. Două persoane pedalează în față și două persoane sunt pasageri în spate. Ne place să spunem că este clasa întâi în spate și clasa a doua la pedalat. Asta este metoda prin care ne dorim să punem în valoare calea ferată construită în 1912 pentru a te bucura într-un mod ecologic și făcând în același timp mișcare', a spus Cristi Moldovan.

O tură completă pe circuit durează între două și trei ore, acoperind 6 kilometri la dus și 6 kilometri la întors. Traseul pornește din târgul de la Râciu și are ca punct de oprire vechea gară din Sânmărtinu de Câmpie, o clădire istorică salvată și reabilitată de un investitor privat. Acolo, turiștii se pot opri pentru o pauză, o limonadă sau o masă caldă pregătită la un punct gastronomic local.

La inaugurarea de duminică, 27 septembrie, accesul a fost complet gratuit pentru localnici și voluntari, însă pe viitor proiectul va funcționa pe bază de rezervări online și cu personal dedicat pentru ghidaj.

Inițiatorii speră ca acest VeloRail — un concept extrem de popular în țări precum Franța (care numără 64 de astfel de trasee), Elveția, Austria sau Germania - să desființeze mitul că la câmpie nu se poate face turism.

'Cineva îmi zicea: 'păi noi n-avem cum să facem turism la câmpie, că noi nu avem munte sau mare'. Nu! Deci este exclusă această abordare din punctul meu de vedere', a subliniat primarul din Râciu, Ciprian Alin Belean.

El plănuiește deja un itinerar complex de două-trei zile pentru vizitatori, care va include de anul viitor noul Muzeu 'Gheorghe Șincai' - cărturarul român Gheorghe Șincai fiind născut la Râciu, bisericile istorice din zonă și gastronomia locală tradițională.

Prin VeloRail, comunitatea a reușit nu doar să își conserve trecutul, ci și să le ofere localnicilor o șansă de a-și redescoperi propria istorie, a evidențiat Cristi Moldovan.

'Ele au un dublu scop: unul de a încuraja oamenii să fie atenți la calea ferată, să facă parte încă din viața comunității. Pentru că era foarte importantă în momentul în care oamenii făceau naveta, dar fiind abandonată 30 de ani, ei au cam uitat de importanța ei și acum, prin aceste ciclodrezine, ei au din nou ocazia să o redescopere', a mai președintele Asociației Mocănița Transilvaniei. AGERPRES / (A - redactor: Dorina Matiș, editor: Marius Frățilă, editor online: Adrian Dădârlat)

Sursa foto: Asociatia Mocanita Transilvaniei / Facebook