Peste 50 de persoane aflate sub interdicție își vor pierde mandatul sau funcția după intrarea în vigoare a legii privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, a informat, luni, Agenția Națională de Integritate.

'Agenția Națională de Integritate demarează procedurile privind aplicarea efectivă a noilor prevederi legale în materia interdicțiilor. Intrarea în vigoare a Legii 180/2026 marchează un moment important în evoluția Agenției Naționale de Integritate și a cadrului național de integritate. În contextul reformei legislative, a fost consolidat un mecanism care pune accent nu doar pe constatarea și sancționarea incidentelor de integritate, ci, mai ales, pe respectarea efectivă a interdicțiilor și pe aplicarea concretă a consecințelor care decurg din constatarea definitivă a unei incompatibilități, a unui conflict de interese sau a unei averi nejustificate. Noua abordare mută astfel accentul de la sancțiuni pecuniare cu o valoare modică și cu un impact limitat către asigurarea efectivității normelor de integritate: o interdicție stabilită potrivit legii trebuie respectată, iar consecințele acesteia trebuie să se producă în mod real asupra mandatului, funcției sau demnității publice deținute', se precizează într-un comunicat al ANI transmis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, până în prezent, în cazurile de conflict de interese, sancțiunile pecuniare aplicate persoanelor evaluate au avut valori cuprinse între aproximativ 400 de lei și 8.000 de lei.

'În acest context, consolidarea mecanismului interdicțiilor reprezintă o schimbare importantă: consecințele unui incident de integritate constatat definitiv nu se mai limitează la o sancțiune pecuniară cu efect redus, ci presupune respectarea efectivă a interdicției și, în condițiile prevăzute de lege, încetarea mandatului, funcției sau demnității publice deținute. Agenția demarează procedurile privind aplicarea efectivă a noilor prevederi legale în materia interdicțiilor față de persoanele pentru care au fost constatate definitiv situații de incompatibilitate, conflicte de interese sau averi nejustificate și care continuă să ocupe funcții ori demnități publice', subliniază ANI.

Conform comunicatului, în urma verificărilor efectuate, Agenția a identificat 55 de persoane aflate în această situație, respectiv:

- 10 primari, dintre care un primar de municipiu, 4 primari de orașe și 5 primari de comune;

- 17 consilieri locali și consilieri județeni;

- 9 viceprimari, administratori publici și secretari generali ai unităților administrativ-teritoriale;

- 13 funcționari publici, funcționari publici cu statut special și persoane cu funcții de conducere;

- 6 persoane care dețin alte funcții.

Potrivit normelor tranzitorii prevăzute de Legea 180/2026, persoanelor față de care, până la data intrării în vigoare a legii, s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate, conflictul de interese sau averea nejustificată și pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani aferent interdicției 'le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi'.

'Ce înseamnă, în practică, 'încetarea de drept'? În termeni simpli, persoana nu mai poate continua să exercite mandatul, funcția sau demnitatea publică aflată sub incidența interdicției, iar autoritatea sau instituția competentă trebuie să pună în aplicare prevederile legii. Noua reglementare urmărește astfel să asigure că interdicțiile care decurg din constatările definitive ale incidentelor de integritate produc efecte concrete și sunt respectate efectiv în exercitarea funcțiilor și demnităților publice', explică ANI.

Agenția spune că va monitoriza punerea efectivă în aplicare a dispozițiilor legale privind încetarea mandatelor, funcțiilor sau demnităților publice și respectarea obligațiilor care revin autorităților și instituțiilor în acest proces.

De asemenea, Agenția precizează că nu se va limita la informațiile comunicate de instituții sau de către persoanele care fac obiectul interdicției. În acest sens, procesul de monitorizare nu se va baza exclusiv pe răspunsurile transmise Agenției sau pe informațiile existente în bazele de date și evidențele disponibile.

Totodată, Agenția arată că va intensifica verificările de tip on-site/on-the-spot asupra situațiilor individuale monitorizate, în special atunci când există neconcordanțe între informațiile disponibile.

Mai mult, Agenția menționează că va verifica dacă încetarea mandatului, funcției sau demnității publice s-a produs efectiv, în termenul prevăzut de lege, și dacă interdicția este respectată, nu doar dacă instituția a comunicat formal adoptarea unor măsuri.

'Aceste verificări urmăresc inclusiv identificarea situațiilor în care informațiile transmise Agenției sunt incomplete, neactualizate, contradictorii sau nu corespund situației reale, astfel încât monitorizarea respectării interdicțiilor să se întemeieze pe situația concretă, actuală și reală. Atunci când vor fi constatate neconcordanțe, Agenția va utiliza instrumentele legale de verificare aflate la dispoziția sa pentru stabilirea situației concrete și, după caz, aplicarea măsurilor prevăzute de lege', mai spune ANI.

Cu privire la amenzile de până la 50.000 de lei și nulitatea actelor încheiate cu încălcarea interdicției, Agenția arată că noua lege consolidează și mecanismele prin care este asigurată respectarea interdicțiilor.

'Nerespectarea perioadei de interdicție de până la 3 ani constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 la 50.000 de lei', se precizează în comunicat.

De asemenea, conform ANI, neconstatarea încetării funcției publice, în condițiile prevăzute de lege, de către persoanele cărora le revine această obligație constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei.

'Consecințele nu sunt însă numai financiare. Actele juridice sau administrative încheiate cu încălcarea perioadei de interdicție sunt lovite de nulitate absolută. În termeni simpli, nerespectarea interdicției poate avea consecințe nu doar pentru persoana care continuă să ocupe o funcție sau un mandat, ci și asupra actelor încheiate cu încălcarea acesteia', punctează sursa citată.

Prin noile dispoziții, spune ANI, accentul este pus nu doar pe existența unei constatări definitive privind incompatibilitatea, conflictul de interese sau averea nejustificată, ci și pe punerea efectivă în aplicare a consecințelor prevăzute de lege.

'O interdicție definitivă trebuie să producă efecte în mod concret, nu doar să figureze într-o evidență. Noile prevederi completează cadrul legislativ în materia integrității cu mecanisme esențiale care ar fi trebuit să existe încă de la înființarea Agenției Naționale de Integritate. După aproape două decenii de funcționare a Agenției, interdicțiile dobândesc instrumentele necesare pentru a produce efecte concrete, nu doar consecințe formale', mai subliniază sursa citată.

Potrivit Agenției, este o schimbare 'de substanță' a cadrului național de integritate: constatarea definitivă a unui incident de integritate nu trebuie să rămână doar consemnată într-un raport de evaluare, ci trebuie să producă efectele prevăzute de lege asupra exercitării funcției, demnității publice sau mandatului.

'Integritatea nu poate fi redusă la o sancțiune pecuniară cu impact limitat. O interdicție stabilită definitiv trebuie respectată și trebuie să producă efecte reale. Acesta este standardul pe care noul cadru legislativ îl consolidează și pe care Agenția îl va urmări în aplicare', afirmă ANI. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)