INS: Veniturile gospodăriilor au crescut, în medie, cu 13,6% în 2025; cheltuielile au însemnat 85,5% din totalul veniturilor
Veniturile totale medii pe fiecare gospodărie din România au fost, în 2025, de 9.399 de lei, în creștere cu 13,6% față de anterior, în timp ce cheltuielile s-au ridicat la 8.037 lei (85,5% din venituri), în creștere cu 1.024 lei față de anul 2024, cu doar 0,6% din total direcționat către educație, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform statisticii oficiale, anul trecut, veniturile bănești medii lunare au fost de 8.832 lei/lună/gospodărie (3.554 lei/persoană), cu 14,7 % peste nivelul din 2024, iar veniturile în natură, de 566 lei/lună/gospodărie (228 lei/persoană), în scădere cu 6 lei, de la un an la altul.
În același timp, salariile brute și alte drepturi salariale s-au ridicat la valoarea de 6.438 lei/lună/gospodărie și au format cea mai importantă sursă a veniturilor totale (68,5% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creștere față anul 2024 cu 1,3 puncte procentuale).
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuție însemnată au avut-o atât veniturile din prestații sociale (1.879 lei/lună/gospodărie, respectiv 20% în anul 2025 și respectiv 20,2% în anul 2024 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât și veniturile în natură (6% în anul 2025, față de 6,9%, cu un an în urmă), formate din valoarea veniturilor în natură obținute de către salariați și beneficiari de prestații sociale și din cuantumul în lei al produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii (4,8% în anul 2025, respectiv 5,4% în 2024).
În ceea ce privește mediul de rezidență, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban a fost,anul trecut, de 10.732 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană, de 4.489 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural.
Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în anul 2025, în mediul urban, ponderea salariilor brute și a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 74,1%, mai mare cu 14,3 puncte procentuale față de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestații sociale a crescut cu 2,6 puncte procentuale. Totodată, ponderea veniturilor în natură a fost de 9,9% în mediul rural, de 2,8 ori mai mare față de cea din mediul urban.
Datele INS relevă faptul că la capitolul cheltuieli bănești medii lunare, acestea s-au situat la 7.582 lei/gospodărie (3.051 lei/persoană), în creștere cu 15,4% comparativ cu anul 2024, respectiv cu 16,4% la nivel de persoană.
De asemenea, contravaloarea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost, în medie, de 456 lei/lună/gospodărie (183 lei/persoană), în creștere cu 2,1%, raportat la perioada de referință.
În cursul anului 2025, principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării s-au orientat către consumul (cheltuielile bănești de consum și contravaloarea consumului uman din resurse proprii) - de 4.833 lei/lună/gospodărie (60,1%) și transferurile către administrația publică și privată și către fondurile publice și private de asigurări sociale sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, taxelor - de 2.699 lei/gospodărie (33,6%).
În plus, cheltuielile legate de producția gospodăriei (cheltuielile bănești de producție și contravaloarea consumului furajer din resurse proprii) au fost, în anul 2025, de 150 lei/gospodărie (1,9%).
Potrivit sursei citate, mediul de rezidență evidențiază diferențe între nivelul cheltuielilor totale medii lunare. Astfel, în mediul urban, cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 9.123 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. În context, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 3.816 lei/lună, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural.
Pe structura cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuții, cotizații și taxe a fost de 36,7% în cheltuielile totale, cu 7,8 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost de 10,2% în cheltuielile totale, de 3,8 ori mai mare decât în mediul urban.
Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare și băuturile nealcoolice în valoare de 1.553 lei pe o gospodărie au deținut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum medii lunare ale gospodăriilor (32,1%). Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili (în valoare de 761 lei/gospodărie - cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 15,7%).
În continuare, pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, fiecare gospodărie a cheltuit, anul trecut, 379 de lei, echivalentul a 7,8% în cheltuielile totale de consum medii lunare, iar pentru transport suma fost de 339 de lei/gospodărie (7% în total cheltuieli de consum medii lunare).
Pe de altă parte, nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor medii lunare ale gospodăriilor populației a fost înregistrat în cazul educației, de numai 27 de lei/gospodărie (0,6% din cheltuielile totale de consum medii lunare). AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Intotero: Prioritatea mea este ca oamenii să nu mai rămână fără apă
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, s-a aflat luni la barajele Paltinu și Măneciu, pentru o întâlnire de lucru cu reprezentanții instituțiilor responsabile de gestionarea acumulării și de alimentarea cu apă a populației. Conform unui comunicat al MMAP, în urma întâlnirii, s-a decis constitui
Reducerea prețului la energie, eliminarea IMCA și acordarea voucherelor de vacanță, printre măsurile propuse premierului de IMM România
Reprezentanții IMM ROMANIA au participat luni la o întâlnire de lucru cu prim-ministrul României, Luca Niculescu, printre măsurile propuse de aceștia numărându-se reducerea prețurilor la energie, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) și acordarea de vouchere de vacanță de minimum 1.600-2.000 lei pe an.
Bursa de Valori București a închis în scădere ședința de tranzacționare de luni
Bursa de Valori București (BVB) a închis în scădere pe aproape toți indicii ședința de luni, iar valoarea tranzacțiilor s-a cifrat la 72,08 milioane de lei (13,48 milioane de euro), din care 55,71 milioane lei (10,42 milioane euro) tranzacții cu acțiuni. Principalul indice al bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de
CAIR propune Guvernului un Pact pentru Producția din România
Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR) susține măsuri concrete pentru stimularea producției, investițiilor și creșterii valorii adăugate în economia națională, și propune Guvernului un Pact pentru Producția din România: 'Producem, procesăm, reinvestim în România'. CAIR a particip
MADR: Deficitul comercial cu alimente și animale vii s-a redus cu 13,5%, în primele șapte luni din 2026
Deficitul comercial al României cu alimente și animale vii s-a redus cu 13,5% în primele șapte luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, exporturile au crescut cu 8,1%, până la aproximativ 4,5 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au diminuat cu 1,4%, la circa 6,7 miliarde de euro, informează Ministerul Agricul
SAPE: Corpul de Control al prim-ministrului nu a identificat prejudicii legate de activitatea companiei
Corpul de Control al prim-ministrului nu a identificat prejudicii legate de activitatea Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), fiind formulate constatări și recomandări privind activitatea, procedurile interne și fundamentarea deciziilor investiționale, susțin reprezentanții companiei, într-un comunicat. Ac
CONAF: Protecția juridică nu poate deveni pretext pentru noi obligații impuse antreprenorilor
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) cere reconsiderarea formei actuale a propunerii legislative care introduce obligația ca anumite contracte să fie redactate de avocați, atrăgând atenția asupra riscurilor introducerii unor noi obligații pentru companii fără o justificare riguroasă a necesității și a efectelor acestora.
Concordia: Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, de la 1 ianuarie 2027,trebuie făcută fără amânări și fără înlocuitori
Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027 trebuie făcută fără amânări și fără înlocuitori, iar accelerarea rambursărilor de TVA, promisă în programul de guvernare, are nevoie de un termen ferm, susține Confederația Patronală Concordia. Reprezentanții patronatelor au prezentat, luni, premier
Anchetă la Biroul Vamal de Frontieră Aeroport Otopeni Călători, după dispariția a circa 700.000 de euro
Autoritatea Vamală Română (AVR) a sesizat Poliția și a declanșat un control intern după ce a constatat dispariția unei sume de aproape 700.000 de euro, reținută de către lucrătorii vamali, în ianuarie 2026, și ulterior depozitată în incinta Biroului Vamal de Frontieră Aeroport Otopeni Călători. 'Banii fuseseră reținuți la 9 ianuarie 2026,
Ministrul adjunct de externe din Sri Lanka: 1.107 cetățeni srilankezi au solicitat regularizarea șederii în România
Un număr de 1.107 cetățeni srilankezi au depus cereri de regularizare a șederii în România în perioada 26 aprilie - 29 iunie 2026, potrivit informațiilor primite de Ambasada Sri Lankăi la București, a declarat ministrul adjunct al afacerilor externe și al ocupării forței de muncă în străinătate din Sri Lanka, Arun Hemachandra, într-un in
APIA va avea în 2029 un portal unic destinat fermierilor, care va asigura simplificarea procedurilor administrative
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va dezvolta un portal unic destinat fermierilor, care va facilita accesul la informațiile și serviciile instituției și va sprijini gestionarea digitală a documentelor aferente cererilor de plată, petițiilor și altor înscrisuri. Potrivit unui comunicat al instituției, conferința de
Ministerul Finanțelor propune prelungirea măsurilor de limitare a creșterii prețurilor la carburanți până la 31 ianuarie 2027
Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei au elaborat un proiect de hotărâre privind prelungirea situației de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere până la 31 ianuarie 2027, în vederea menținerii măsurilor de protecție pentru limitarea creșterii prețurilor la carburanți, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor.
BNS: Portabilitatea competențelor în Europa trebuie să protejeze lucrătorii și să nu accelereze exodul forței de muncă din România
Blocul Național Sindical (BNS) susține simplificarea recunoașterii calificărilor profesionale în Uniunea Europeană, dar avertizează că portabilitatea competențelor trebuie să fie însoțită de garanții pentru lucrători, de implicarea partenerilor sociali și de măsuri care să limiteze pierderea forței de muncă înalt calificate din România.
Modificări temporare în circulația trenurilor CFR Călători pentru efectuarea unor lucrări între stațiile Tapia-Lugoj
Circulația trenurilor va înregistra modificări temporare în perioada 20 - 26 noiembrie, ca urmare a efectuării unor lucrări la infrastructura feroviară între stațiile Tapia - Lugoj, informează luni CFR Călători. Astfel, în perioada 20 - 25 noiembrie 2026, la trenul IR 72 București Nord - Craiova - Caransebeș - Timișoara
ICI București: Cooperarea româno-japoneză se poate realiza prin proiecte de cercetare, testarea soluțiilor AI și transferul tehnologic către industrie
Cooperarea dintre România și Japonia se poate realiza prin proiecte comune de cercetare, testarea soluțiilor de inteligență artificială și transferul tehnologic către industrie, arată ICI București - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, într-o postare publicată luni pe














