Marinescu (BNR): Suntem pe cale să consemnăm un record european de politică monetară staționară
Parcursul actual al politicii monetare staționare se va prelungi probabil cu încă o serie de trimestre, România fiind pe cale să consemneze un record european în această privință, potrivit viceguvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu.
'Schimbarea direcției de politică monetară fusese deja semnalată în 2024, anterior parcursului staționar actual, care se va prelungi probabil cu încă o serie de trimestre, fiind pe cale să consemnăm un record european de 'politică monetară staționară'', a afirmat Marinescu, într-un articol intitulat 'Strategia politicii monetare: între mecanicism și recursul la fundamente', publicat duminică pe blogul personal.
Viceguvernatorul BNR a explicat că menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, la 6,5%, începând din august 2024, nu trebuie confundată cu lipsa de reacție a băncii centrale, deciziile fiind fundamentate pe evoluția cererii și ofertei agregate, pe nivelul inflației și pe riscurile asociate acesteia.
'În România, consemnăm o perioadă lungă de 'înghețare' a politicii monetare prin menținerea ratei dobânzii la 6,5% de peste doi ani, începând din august 2024. Faptul că rata dobânzii a rămas constantă nu trebuie confundat cu lipsa de reacție. În spiritul unei reguli simple Taylor, BNR a evaluat constant decalajul dintre cererea și oferta agregată din economie, date fiind plasarea inflației peste țintă și riscurile la adresa traiectoriei acesteia. Menținerea neschimbată a ratei de politică monetară în ultimii doi ani a avut și are la bază, în continuare, rațiuni determinante și coerente', a explicat viceguvernatorul BNR.
Acesta a arătat că evoluțiile economice din ultimii doi ani au fost influențate de măsurile de consolidare bugetară, tensiunile comerciale și conflictele geopolitice, în timp ce presiunile inflaționiste continuă să se manifeste prin intermediul prețurilor produselor energetice.
'Cadrul macroeconomic din ultimii doi ani a fost marcat de efecte mixte generate de consolidarea bugetară, la care s-au adăugat șocurile de ofertă asociate tensiunilor comerciale și conflictelor geopolitice. Actualmente, presiunile inflaționiste continuă să intervină pe canalul prețurilor produselor energetice, în timp ce deficitul de cerere exercită efecte dezinflaționiste, dar încă modeste în raport de cele anticipate. Totodată, abordarea wait-and-see prelungită poate fi și reflectarea unui anumit grad de inadecvare prin care politica monetară a întâmpinat etapa schimbărilor de politică fiscală, devenite indispensabile în anul 2025. La impactul măsurilor fiscale asupra prețurilor s-au adăugat apoi efectele șocurilor energetice și 'inflația Ormuz'', a precizat acesta.
În analiza sa, Marinescu a abordat și deciziile de politică monetară adoptate în perioada 2024-2026, în contextul evoluției inflației și al ajustărilor fiscal-bugetare.
'În pofida expansiunii bugetare puternice, fără precedent în întreaga perioadă post-pandemie, politica monetară a virat prociclic, pe direcția relaxării, prin reduceri succesive ale dobânzii de referință, în iulie și august 2024, deși se profilau efecte pozitive asupra prețurilor din dinamica salarială și impulsul bugetar expansionist. Conjunctural, inflația era în scădere (de la 6,6% în decembrie 2023 către 5% la mijlocul anului 2024), însă erau evidente riscurile subestimării inflației de bază, dar mai ales presiunile inflaționiste ale măsurilor fiscale de ajustare, devenite imperative. Astfel, spațiul de manevră al politicii monetare, în raport de 'valurile' viitoare, a fost îngrădit', a explicat viceguvernatorul BNR.
Potrivit acestuia, în 2025, deși inflația a depășit 10% timp de mai multe luni, banca centrală a exclus majorarea dobânzii-cheie, având în vedere caracterul temporar al șocului inflaționist generat de creșterea TVA și a altor impozite indirecte.
'În anul 2025, pe fondul măsurilor fiscale de ajustare, inflația a depășit 10% vreme de mai multe luni. Cu toate acestea, BNR a decis să excludă alternativa creșterii ratei dobânzii de politică monetară, dată fiind natura temporară și cauza fiscală a șocului generat de creșterea TVA și a altor impozite indirecte. Presiunile inflaționiste curente rezultau, în principal, din măsurile fiscale, fără să fi intervenit noi cauze monetare sau structurale care să însuflețească suplimentar creșterea prețurilor. Totuși, dincolo de efectele măsurilor fiscale și chiar înainte de adoptarea acestora, se manifestau în economie presiuni inflaționiste latente', a arătat Marinescu.
Viceguvernatorul a explicat și motivele pentru care menținerea dobânzii de referință a fost considerată adecvată în contextul economic din 2025.
'Credibilitatea politicii monetare ar fi fost pusă sub semnul întrebării dacă BNR ar fi decis creșterea dobânzii în 2025, într-un an cu un important deficit de cerere, după relaxarea politicii monetare din 2024, atunci când analizele consemnau un puternic excedent de cerere. Prin menținerea dobânzii de referință, am evitat să întărim caracterul prociclic al politicii monetare, în contrasens cu economia și politica fiscală', a afirmat acesta.
În ceea ce privește anul 2026, Marinescu a evidențiat efectele șocurilor externe și interne asupra perspectivelor economice și asupra deciziilor de politică monetară.
'Anul 2026 a adus provocări neanticipate care au cimentat deciziile de menținere a ratei dobânzii de politică monetară, alimentând, dintr-o perspectivă mult mai largă, amânarea ciclului de relaxare. Abordarea BNR a urmărit, în context, și surmontarea stagflației, în timp ce șocurile externe, dar și cele interne, continuau să genereze noi revizuiri ale prognozelor, într-un context economic care se prefigura deja recesionist', a subliniat viceguvernatorul BNR.
În același articol, Marinescu a analizat eficiența strategiei de țintire directă a inflației, adoptată de România în anul 2005, constatând că rata inflației s-a situat în intervalul asociat țintei în numai șase dintre cei 21 de ani analizați.
'Concluziile analizei sunt cât se poate de clare: în România, în cei 21 de ani de la adoptarea regimului de țintire a inflației, rata inflației s-a situat în intervalul asociat țintei în doar 6 ani, sub o treime din perioadă, și doar înainte de anul 2021. În schimb, inflația s-a plasat deasupra țintei vreme de 12 ani, mai mult de jumătate din perioadă', a precizat acesta.
Comparativ, inflația a încheiat anul deasupra intervalului țintei în cinci ani în Cehia, șase ani în Polonia și zece ani în Ungaria, potrivit datelor prezentate de viceguvernator.
'Această analiză comparativă arată că România se distinge în mod nefericit, din păcate, prin cea mai amplă tradiție inflaționistă din regiune și chiar dintre țările Uniunii Europene, dacă ne raportăm la cifrele inflației începând cu anul 2005', a susținut Marinescu.
Cu toate acestea, viceguvernatorul consideră că strategia de țintire a inflației a contribuit la reducerea și stabilizarea creșterii prețurilor față de perioada anterioară anului 2005, însă frecvența ridicată a abaterilor de la țintă indică limite importante de eficiență.
'Privită în ansamblu, experiența României sugerează că strategia de țintire a inflației a contribuit la reducerea și stabilizarea inflației față de perioada anterioară anului 2005. Totuși, frecvența ridicată a abaterilor de la țintă, comparativ cu alte economii din regiune, indică limite importante de eficiență în planul politicii monetare, care se adaugă la vulnerabilitățile majore ale mixului de politici economice, în general', a explicat acesta.
În opinia sa, strategia de țintire a inflației nu trebuie abandonată, ci completată prin integrarea analizei monetare în fundamentarea deciziilor băncilor centrale.
'În prezent, țintirea inflației rămâne cadrul de referință pentru majoritatea băncilor centrale. Însă evoluțiile inflației din anii 2021-2023 au evidențiat o serie de limite, alimentând dezbaterea asupra necesității de reconsiderare a strategiei de țintire a inflației. Direcția de urmat nu indică abandonarea acestei strategii, ci îmbogățirea cadrului său analitic și decizional prin reintegrarea analizei monetare, ca sursă indispensabilă de informații privind riscurile inflaționiste pe termen mediu și lung', a arătat Marinescu.
Viceguvernatorul BNR a atras atenția și asupra faptului că stabilitatea macroeconomică nu poate fi susținută exclusiv prin politica monetară, în condițiile deficitelor bugetare și externe ridicate și ale creșterii datoriei publice.
'Pentru România, deficitele bugetare și dezechilibrele externe ridicate, alături de creșterea datoriei publice, arată că stabilitatea macroeconomică nu poate fi susținută exclusiv prin politica monetară. Dezechilibrele persistente induc presiuni inflaționiste și costuri mari de finanțare, care fac ajustările ulterioare și mai costisitoare', a avertizat acesta.
În acest context, Marinescu consideră necesară continuarea consolidării finanțelor publice, reducerea deficitului bugetar și temperarea datoriei publice.
'Pentru România, în anii următori, este imperativă calibrarea unui mix responsabil de politici economice, respectând principiile de coerență și sustenabilitate financiară. Provocarea majoră rămâne continuarea consolidării finanțelor publice. Reducerea deficitului bugetar și temperarea datoriei publice sunt esențiale pentru atenuarea vulnerabilităților externe și extinderea spațiului de manevră al politicilor economice', a concluzionat viceguvernatorul BNR. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Prima ediție a forumului pe tema gazelor 'verzi', organizată marți la Palatul Parlamentului
Jucătorii din industria gazelor naturale, autorități cu atribuții în domeniu, furnizori de tehnologie, instituții financiare și dezvoltatori de proiecte participă, marți, la prima ediție a forumului 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României'. Evenimentul este organizat de Delgaz Grid, cu sprijinul
Hidroelectrica a afișat un profit net de 3,11 miliarde de lei după primele nouă luni, în creștere cu 34%
București, 16 nov /Agerpres/ - Hidroelectrica a afișat un profit net de 3,11 miliarde de lei după primele nouă luni ale anului, în creștere cu 34%, și a obținut un avans de 10% al producției de energie electrică netă, care a urcat la 9.328 GWh, potrivit Raportului companiei, transmis luni Bursei de la București. Rezultatul pe acțiune a fost de 6,91 lei,
CONAF: Prima Zi Națională a Antreprenoriatului Feminin, sărbătorită la Arad prin Forumul 'De Vocație Antreprenoare'
România marchează, pe 19 noiembrie, prima Zi Națională a Antreprenoriatului Feminin, după instituirea acesteia prin lege, a anunțat Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin - CONAF, printr-un comunicat. Cu această ocazie, CONAF organizează, la Teatrul Clasic 'Ioan Slavici' din Arad, Forumul Național 'De Vocație Antreprenoare',
Dărăban (ACUE): Nu cred că România trebuie să se întoarcă la intervențiile directe în piață
Statul român nu ar trebui să se întoarcă la soluțiile de intrare forțată în piață, care pe termen scurt și mediu duc la costuri un pic mai mari ''decât ne putem imagina, ci ar trebui să decidă economic ce sectoare sunt prioritare și să le trateze ca atare, a declarat, luni, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilităț
Zamfir: Rămânem la masa deciziilor globale în domeniul telecomunicațiilor
România a obținut al nouălea mandat consecutiv în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), pentru perioada 2027-2030, în urma alegerilor desfășurate la Conferința Plenipotențiarilor organizației, organizată la Doha, în Qatar, potrivit Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT).
Bădilă (FIC): Măsurile fiscale insuficient calibrate și lipsite de predictibilitate au un impact negativ major asupra bugetului pe termen lung
Măsurile fiscale ar trebui evaluate după impactul lor total asupra investițiilor și a veniturilor bugetare pe un orizont de timp măcar mediu, dacă nu lung, și nu doar după resursele încasate imediat, a transmis, luni, directorul executiv al Consiliului Investitorilor Străini (FIC), Ruxandra Bădilă, la o conferință pe teme de concurență. 'Un sondaj FI
Silaghi (CCIR): Pentru companiile coreene care doresc să - și extindă prezența în Europa, Constanța poate fi o poartă importantă de intrare
Portul Constanța poate reprezenta, pentru companiile coreene, o poartă importantă de intrare și distribuție a mărfurilor pe piața europeană, existând un potențial considerabil de cooperare cu portul Busan, a declarat secretarul general al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Ovidiu-Ioan Silaghi. 'Pentru companiile coreene care dore
Petrescu (ASF): România are nevoie de un model de creștere economică susținut mai puternic de investiții
România are nevoie de un model de creștere economică bazat într-o măsură mai mare pe investiții și pe capitalizarea companiilor, iar piețele financiare nebancare pot juca un rol important în această tranziție, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. 'România are nevoie de un model de
Ruxandra Bădilă (FIC): Investitorii văd în continuare oportunități în România, dar îi descurajează lipsa de predictibilitate și birocrația
Investitorii văd în continuare oportunități în România, dar îi țin departe lipsa de predictibilitate și birocrația, a declarat, luni, directorul executiv al Consiliului Investitorilor Străini (FIC), Ruxandra Bădilă, la o conferință pe teme de concurență. 'Pentru că s-a menționat deja timpul necesar procedurilor de autorizare, aș vre
Peste 2,5 milioane de tone de ambalaje au fost introduse pe piața din România, în 2025 (OIREP)
Peste 2,5 milioane de tone de ambalaje au intrat pe piața din România în anul 2025, cu 2,67% mai multe decât în anul precedent, iar hârtia și cartonul, împreună cu lemnul, au reprezentat 57,7% din totalul raportat, potrivit datelor Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), citate de către organizația care implementează transferul de resp
Transportul public a fost tratat ca un serviciu social nelimitat, fără o legătură reală între cost, calitate și preț (analiză)
Transportul public a fost tratat ca un serviciu social nelimitat, fără o legătură reală între cost, calitate și preț, iar acest model a contribuit la intrarea în insolvență a Societății de Transport București (STB), o companie cu peste 9.000 de angajați și sute de mii de călători pe zi, potrivit unei analize a think-tank-ului financiar Frames. '
Nuclearelectrica și BEI au semnat contractul de finanțare, în valoare de 400 milioane euro, pentru finalizarea retehnologizării Unității 1 de la Cernavodă
Societatea Națională Nuclearelectrica și Banca Europeană de Investiții au semnat, luni, Contractul de Finanțare în valoare de 400 milioane de euro pentru finalizarea Proiectului Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă, ca urmare a aprobării de către acționarii SNN a contractării sprijinului financiar acordat de BEI, în valoare de 800 milioane euro, informează c
Ardeleanu (AVR): Autoritatea Vamală Română va utiliza inteligența artificială pentru analiza riscurilor
Autoritatea Vamală Română (AVR) va utiliza inteligența artificială pentru analiza riscurilor în activitatea vamală, în contextul reformei legislației europene în domeniu, a declarat, luni, Claudiu Ardeleanu, director general în cadrul instituției. Acesta a explicat că noua platformă europeană de date vamale 'va efectua analize
Ministerul Finanțelor a împrumutat luni 496,8 milioane de lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 496,8 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală de 56 de luni, la un randament mediu de 6,81% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii a fost de 600 de milioane de lei, ia
Dumitru (ANRE): Tranziția energetică se află în altă etapă; numai capacitatea de producție, pe hârtie, nu va conduce la schimbări majore
Tranziția energetică se află în acest moment într-o nouă etapă și trebuie să fim de acord că numai capacitatea de producție pe hârtie nu va conduce la schimbări majore și să avem în vedere că această capacitate trebuie integrată în rețea și stocată, a declarat, luni, Ion Dumitru, șef serviciu surse regenerabile și tranziție energetică în c










