Corpul de Control al prim-ministrului nu a identificat prejudicii legate de activitatea Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), fiind formulate constatări și recomandări privind activitatea, procedurile interne și fundamentarea deciziilor investiționale, susțin reprezentanții companiei, într-un comunicat.

Aceștia subliniază că solvabilitatea societății susține construirea CET Titan, prima centrală nouă de termoficare din București după 46 de ani.

SAPE vine cu 'o serie de clarificări', în contextul informațiilor apărute recent în spațiul public, ca urmare a publicării Sintezei Raportului Corpului de Control al premierului privind activitatea societății.

'SAPE apreciază rolul instituțiilor de control în verificarea modului de administrare a patrimoniului statului și consideră că recomandările formulate contribuie la îmbunătățirea activității, consolidarea guvernanței corporative și creșterea eficienței procesului investițional. Un element esențial al clarificărilor privind verificările efectuate este faptul că, în proiectele investiționale analizate și pentru care societatea a furnizat explicații, nu au fost identificate prejudicii patrimoniale, fiind formulate recomandări privind îmbunătățirea procedurilor interne și a mecanismelor de fundamentare și monitorizare a investițiilor. În același timp, o evaluare completă a activității SAPE trebuie să țină seama de rezultatele economico-financiare ale societății, de contribuțiile la bugetul statului și, în mod deosebit, de proiectele strategice dezvoltate în prezent', se menționează în comunicat.

SAPE subliniază că trebuie făcută distincția între observațiile referitoare la proceduri administrative, evaluarea oportunității economice a unor proiecte și constatarea efectivă a unui prejudiciu patrimonial.

Referitor la proiectul de stocare a energiei electrice, evaluat la aproximativ 439 milioane lei, societatea precizează că acesta a reprezentat o oportunitate investițională analizată, fără să fie încheiat un contract de investiții și fără angajarea unor fonduri pentru realizarea sa.

'Analizarea unei propuneri investiționale nu echivalează cu aprobarea investiției. Procesul decizional presupune evaluarea fezabilității tehnice, a oportunității economice, a riscurilor și a condițiilor de finanțare. Decizia de a nu continua un proiect care nu îndeplinește criteriile necesare reprezintă un mecanism de protejare a capitalului societății', menționează sursa citată.

În ceea ce privește centralele eoliene Horia și Curcubăta Mare, achiziționate anterior anului 2023, SAPE subliniază că a derulat măsuri de administrare, remediere a deficiențelor tehnice și protejare a intereselor patrimoniale.

Compania semnalează că unul dintre cele mai importante proiecte dezvoltate în cadrul grupului este CET Titan, investiție realizată prin societatea Titan Power SA.
Proiectul vizează construirea unei noi centrale electrice de termoficare în București, după aproximativ 46 de ani de la realizarea unei capacități noi comparabile în Capitală.

'CET Titan reprezintă o investiție strategică pentru modernizarea infrastructurii energetice a Bucureștiului, creșterea capacităților de producere a energiei electrice și termice și consolidarea securității energetice. Noua centrală este concepută pentru producerea simultană a energiei electrice și termice prin cogenerare de înaltă eficiență, utilizând tehnologii moderne, cu posibilitatea adaptării viitoare la utilizarea hidrogenului. Potrivit parametrilor comunicați pentru proiect, capacitatea de producție este estimată la aproximativ 400 GWh de energie electrică și 200 GWh de energie termică anual. Investiția urmărește îmbunătățirea eficienței energetice, reducerea impactului asupra mediului și creșterea siguranței alimentării cu energie a Capitalei. Pentru realizarea proiectului a fost structurată o finanțare bancară de aproximativ 289 milioane lei, cu implicarea CEC Bank și Exim Banca Românească. Un aspect esențial este că SAPE susține această finanțare inclusiv prin garanțiile financiare asumate și prin capacitatea sa de a asigura resursele necesare îndeplinirii obligațiilor aferente proiectului', se precizează în comunicat.

Reprezentanții companiei transmit că finanțarea unei investiții energetice de asemenea anvergură presupune existența unor garanții solide, a unei capacități financiare corespunzătoare și a unor mecanisme credibile de susținere a obligațiilor contractuale. În acest context, solvabilitatea SAPE și disponibilitățile sale financiare reprezintă elemente importante pentru accesarea și garantarea finanțării bancare.

'Tocmai soliditatea financiară a SAPE contribuie la crearea condițiilor necesare pentru construirea CET Titan. Prin urmare, resursele financiare ale societății nu trebuie analizate exclusiv ca disponibilități existente în conturi bancare, ci și prin prisma rolului lor în susținerea și garantarea unor investiții energetice majore. CET Titan demonstrează modul în care capitalul unei companii cu capital de stat poate fi utilizat pentru mobilizarea finanțărilor bancare și dezvoltarea unor capacități energetice de interes public', afirmă aceștia.

În ceea ce privește fuziunea cu Electrocentrale Grup, finalizată în august 2026, sursa citată menționează că aceasta a urmărit integrarea patrimoniului, activităților și proiectelor energetice într-o structură unitară, capabilă să asigure o administrare mai eficientă și o coordonare mai bună a investițiilor, iar operațiunea are relevanță și în contextul angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în special în ceea ce privește reformele de reorganizare și îmbunătățire a guvernanței companiilor de stat.

Prin fuziune, SAPE a preluat patrimoniul, drepturile, obligațiile și activitățile Electrocentrale Grup S.A., inclusiv active energetice care necesită investiții de modernizare și valorificare economică. Un exemplu îl reprezintă infrastructura energetică de la Brăila, integrată în patrimoniul administrat de SAPE, pentru care sunt necesare evaluări tehnice și economice în vederea identificării soluțiilor de modernizare și dezvoltare.

În perioada următoare, SAPE urmărește integrarea operațională a activelor preluate, evaluarea stării tehnice a acestora și fundamentarea unor programe de investiții care să permită valorificarea eficientă a infrastructurii energetice existente.

'Fuziunea creează, totodată, premisele reducerii suprapunerilor administrative, optimizării cheltuielilor și eficientizării proceselor decizionale. Un rezultat important îl reprezintă consolidarea participației SAPE în Titan Power S.A., societatea responsabilă de dezvoltarea CET Titan. Prin această fuziune, SAPE și-a consolidat rolul de administrator și investitor în sectorul energetic, contribuind la continuitatea proiectelor, integrarea patrimoniului și dezvoltarea unor noi investiții', se mai arată în comunicat.

Reprezentanții companiei mai afirmă că dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice reprezintă o direcție importantă pentru sectorul energetic românesc, în contextul creșterii ponderii surselor regenerabile și al necesității asigurării flexibilității sistemului energetic, iar SAPE urmărește identificarea și dezvoltarea unor proiecte de stocare care să contribuie la echilibrarea producției și consumului, valorificarea eficientă a energiei și creșterea securității energetice.

'În acest context, trebuie făcută distincția între oportunitățile investiționale analizate și proiectele efectiv aprobate și contractate. În cazul propunerii investiționale de aproximativ 439 milioane lei, societatea nu a încheiat un contract și nu a angajat fonduri pentru realizarea proiectului. Această situație nu afectează interesul strategic al SAPE pentru dezvoltarea capacităților de stocare. Dimpotrivă, societatea urmărește fundamentarea unor investiții viabile, pe baza analizelor tehnice, economice și financiare, astfel încât resursele să fie utilizate eficient și responsabil. Investițiile în stocare reprezintă o componentă importantă a strategiei de dezvoltare a SAPE, alături de producerea energiei electrice și termice și modernizarea activelor energetice existente', se mai explică în comunicat.

Referitor la informațiile privind disponibilitățile financiare de peste 600 milioane lei, SAPE precizează că acestea reprezintă solduri bancare înregistrate la anumite momente de raportare și nu pot fi interpretate automat ca fonduri permanent neutilizate.

Potrivit datelor comunicate de societate, în perioada 2020-2025,veniturile totale cumulate ale SAPE au fost de aproximativ 920 milioane lei, iar profitul net cumulat a fost de aproximativ 485 milioane lei. În aceeași perioadă, contribuțiile directe și indirecte către statul român au depășit 550 milioane lei, prin dividende, impozite, taxe, contribuții și alte obligații fiscale.

'Aceste rezultate reflectă capacitatea societății de a genera venituri și profit, de a administra resurse financiare și participații energetice și de a contribui la bugetul public', punctează reprezentanții companiei.

Potrivit sursei citate, SAPE tratează cu responsabilitate recomandările formulate de Corpul de Control al Prim-ministrului și continuă procesul de îmbunătățire a procedurilor interne privind fundamentarea, aprobarea și monitorizarea investițiilor.

'SAPE apreciază rolul Corpului de Control al Prim-ministrului și consideră că recomandările formulate contribuie la îmbunătățirea activității și la consolidarea mecanismelor de administrare a patrimoniului statului. În proiectele investiționale analizate și clarificate, nu au fost identificate prejudicii patrimoniale, iar societatea a inițiat măsuri pentru îmbunătățirea procedurilor interne. (...) Soliditatea financiară a SAPE nu reprezintă un scop în sine, ci un instrument pentru protejarea patrimoniului statului, mobilizarea finanțărilor și realizarea unor investiții energetice strategice. SAPE își reafirmă angajamentul pentru transparență, responsabilitate managerială, administrarea eficientă a capitalului public și dezvoltarea unor proiecte energetice care să contribuie la securitatea energetică și la dezvoltarea economică a României', se mai arată în comunicat. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)