VIDEO INTERVIU Ambasadorul R. Moldova la București: Încercăm să fim cât mai atractivi pentru populația din Transnistria
Procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea soluționa definitiv și problema Transnistriei, susține noul ambasador al acestei țări în România, Mihai Mîțu.
Acesta a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că autoritățile de la Chișinău vor include populația din partea stângă a Nistrului în proiectele finanțate de Uniunea Europeană, astfel încât aceasta să resimtă beneficiile apartenenței la un stat european.
De asemenea, diplomatul moldovean a vorbit despre rolul cheie pe care România îl joacă în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE.
Pe de altă parte, Mihai Mîțu a făcut referire la rolul investitorilor români în economia din Republica Moldova, arătând că firmele cu capital românesc asigură peste 12.000 de locuri de muncă pe teritoriul moldovean.
AGERPRES: Domnule Mihai Mîțu, ați preluat funcția de ambasador al Republicii Moldova la București. Ce reprezintă această poziție pentru un diplomat de carieră, așa cum sunteți dumneavoastră?
Mihai Mîțu: În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru invitația de a discuta astăzi (n.r. - vineri), mai cu seamă într-o zi atât de importantă, care marchează Unirea Basarabiei cu România, un eveniment istoric de o importanță majoră. Cu această ocazie, aș vrea să aduc niște cuvinte de omagiu pentru toți cei care au stat la baza acestui act curajos, pentru toți artizanii acestui eveniment și încurajez mai cu seamă generația tânără să păstreze vie memoria acelor artizani care au realizat acest act de o importanță istorică majoră.
AGERPRES: Cât privește mandatul dumneavoastră ...
Mihai Mîțu: Cât privește mandatul meu, este un mandat foarte important, așa cum relațiile dintre Republica Moldova și România sunt foarte importante și la ora actuală au atins cote impresionante și acest lucru se datorează atât deschiderii autorităților din Republica Moldova, cât și a celor de la București. Sunt foarte ambițios în ceea ce privește realizările care au fost până acum și ceea ce urmează mai departe, consolidarea acestor relații și oportunitățile care sunt pe ambele maluri ale Prutului, pentru că suntem într-o perioadă destul de activă, noi ca și țară, implicați activ într-un proces de integrare europeană, pe de o parte, și România, care este partenerul nostru și cel mai important sprijin pentru noi în acest parcurs.

AGERPRES: Pe plan personal, acest mandat trebuie să se încheie cu un obiectiv pe care vi l-ați stabilit deja?
Mihai Mîțu: Da. Cel mai important aspect este ca acest mandat să se finalizeze odată cu aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cu acel obiectiv pe care mi l-am păstrat la nivel de țară, aderarea până în 2030, ceea ce ar reprezenta perioada exactă în care mandatul meu ar ajunge la final, iar dacă în perioada acestui mandat voi putea contribui - și aici pot să vă asigur că voi depune tot efortul necesar și diligența pentru a realiza acest obiectiv și a sprijini echipa din țară, care muncește foarte mult și asiduu la acest proces, să ne vedem cu toții în această mare familie.
AGERPRES: Ați avut deja o primă serie de întrevederi cu oficialii români. Cum ați găsit aceste relații bilaterale?
Mihai Mîțu: Într-adevăr, am avut niște întâlniri de curtoazie la început de mandat, care au fost foarte bune. Am fost primit cu foarte multă căldură și deschidere. Evident că avem, din start, trasate o serie de obiective pe care ni le-am propus, pe ambele sensuri. Cum am zis, avem foarte multe de făcut și timpul pe care îl avem rezervat pentru realizarea acestor obiective este foarte scurt. Prin urmare, am purces din prima zi la aceste întâlniri și activități care sper eu foarte mult să se materializeze și să se soldeze cu niște rezultate scontate.
AGERPRES: România joacă un rol important în procesul de aderare a Republicii Moldova la structurile europene.
Mihai Mîțu: Aveți dreptate când spuneți despre rolul pe care îl are România în acest proces. Este un rol cheie și ne bazăm pe sprijinul necondiționat al României atunci când vorbim despre reprezentarea Republicii Moldova la nivelul statelor membre UE, pentru că, prin intermediul României, vocea Republicii Moldova este auzită și acest lucru ne facilitează sau ne ajută să avansăm mai mult în acest proces, care este unul foarte complex. De curând, am obținut deschiderea negocierilor tehnice pe capitolele de negociere, ceea ce ne va oferi posibilitatea să avansăm mai rapid în acest proces, iar aici România, la fel, are un rol foarte important pentru că ne asigură și ne sprijină cu tot necesarul pe partea de expertiză și experiență, fapt care ne avantajează pe de-o parte și cu acest prilej aș vrea să aduc mulțumiri României pentru acest sprijin continuu.
AGERPRES: Există o cutumă între România și Republica Moldova. Periodic au loc ședințe de Guvern comune. S-a discutat în această etapă despre organizarea unei ședințe comune de Guvern?
Mihai Mîțu: Într-adevăr, la timpul trecut am avut o serie de ședințe care s-au desfășurat atât în România, cât și în Republica Moldova. La ora actuală, pe ordinea de zi a discuțiilor nu avem subiectul unei ședințe, însă acest lucru nu este exclus. Așa cum relațiile dintre autoritățile de la Chișinău și cele de la București sunt foarte strânse, evident că acest lucru ar putea să se producă într-o perioadă imediat următoare.
AGERPRES: Ar putea să apară piedici în procesul de aderare a Republicii Moldova la structurile europene?
Mihai Mîțu: Nu aș califica drept piedici, pentru că acum Republica Moldova a realizat și a înregistrat succese remarcabile în ceea ce privește recomandările care au fost trasate de către Comisia Europeană, în ceea ce privește avansarea pe negociere și deschiderea capitolelor de negociere. Prin urmare, aici este foarte important ca noi să ne facem temele și atât timp cât noi vom avansa pe acest parcurs, cred că vom reuși să ajungem la o finalitate.

AGERPRES: Reintegrarea Transnistriei în Republica Moldova pare a fi un proces anevoios. Ar putea să fie acesta un factor care să întârzie procesul de aderare?
Mihai Mîțu: Aveți dreptate atunci când spuneți că este un proces anevoios. Mai cu seamă este un proces de lungă durată. Ceea ce ne dorim și milităm noi ca și stat este să soluționăm acest proces pe cale pașnică și cu respectarea tuturor normelor ce țin de integritatea teritorială, de suveranitatea țării. Nu cred că putem vorbi despre careva blocaje în sensul procesului de aderare și neavând soluționată problema transnistreană. Cred că lucrurile trebuie să fie văzute într-o formă separată. Mai cu seamă, cred că, odată cu avansarea pe dimensiunea integrării europene, și problema transnistreană poate fi soluționată, pentru că implicarea activă la tot ceea ce înseamnă programe, proiecte finanțate la nivelul Uniunii Europene se orientează și către regiunea transnistreană, iar noi ceea ce facem este să încercăm să fim cât se poate de atractivi pentru populația din regiune, pentru a le arăta care sunt beneficiile unui stat european și acest lucru ar putea să contribuie pozitiv la soluționarea acestui conflict.
AGERPRES: Războiul din Ucraina declanșat de Federația Rusă ar putea să fie un factor accelerator pentru procesul de integrare europeană?
Mihai Mîțu: Cu siguranță este, pentru că Republica Moldova a depus cererea de aderare acum patru ani, odată cu declanșarea acestui război barbar în Ucraina și evident că accelerarea acestui proces se datorează și acestui factor, însă nu se pune problema că Republica Moldova încearcă să se eschiveze sau să găsească o scurtătură, o cale mai scurtă pentru a îndeplini toate criteriile necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană. Evident că situația din regiune este o situație care vine la pachet cu o serie de complicații de ordin al securității și acest lucru trebuie soluționat.
AGERPRES: Și Republica Moldova este oarecum victima acestor războaie care se desfășoară în proximitate. Războiul hibrid este extrem de puternic prezent în Republica Moldova. Încercați să faceți față cu sprijinul României?
Mihai Mîțu: Bineînțeles. La ora actuală, Republica Moldova a reușit cu brio să facă față acestor atacuri care durează. Și aici, evident, sprijinul României a fost la fel de important pentru că am beneficiat de asistență în ceea ce privește expertiza în atacuri cibernetice și nu doar acest lucru. Este un proces care durează și evident că aici vom avea nevoie și în continuare de acest sprijin și de această susținere, pentru că Republica Moldova se află într-o zonă destul de complicată atât timp cât acest război nu ajunge, după cum vedem acum, la o finalitate, ceea ce ne dorim foarte mult să se întâmple.
AGERPRES: Este nevoie de o prezență mai puternică a investitorilor români pe piața moldovenească, o dezvoltare economică mai puternică între cele două state?
Mihai Mîțu: Bineînțeles. Una dintre prioritățile mandatului meu va fi consolidarea acestor capacități de atragere a investițiilor în Republica Moldova, pentru că Republica Moldova este o țară cu un potențial destul de mare și ceea ce vedem noi la ora actuală este că interesul din partea companiilor din România să vină pe piața din Republica Moldova este destul de activ și acest lucru trebuie să sporească în intensitate. Acum, România este cel mai mare investitor în Republica Moldova și noi avem cel mai mare schimb comercial - economic pe care îl avem cu România.
AGERPRES: Ar putea investitorii români, de stat sau privați, să preia niște puncte strategice ale economiei Republicii Moldova?
Mihai Mîțu: Acum nu știu dacă vorbim despre puncte strategice. Cu siguranță ar putea să se implice mai activ în dezvoltarea economiei țării. La ora actuală, grație acestui implicări economice, companiile române care investesc în Republica Moldova contribuie la oferirea locurilor de muncă. La ora actuală, cred că peste 12.000 de locuri de muncă sunt oferite grație prezenței investitorilor români în Republica Moldova, ceea ce este impresionant și, în același timp, deschide alte noi oportunități și pasează cumva o sarcină în plus pentru a promova și mai mult această destinație.

AGERPRES: Ministerul de Externe de la Chișinău s-a poziționat în favoarea retragerii din Comunitatea Statelor Independente. E o necesitate sau e o obligație impusă de europeni în acest proces?
Mihai Mîțu: Într-adevăr, Republica Moldova și-a început retragerea din această organizație cu mult timp înainte. Ceea ce vedem acum este, practic, o finalitate a unui proces început. Nu este o condiționalitate din partea Uniunii Europene. Mai degrabă este o decizie internă a statului și una asumată de altfel, care vine ca rezultat al examinării și stabilirii dacă aceste acorduri mai sunt fezabile și mai reprezintă un interes pentru Republica Moldova și cetățenii săi. Prin urmare, acest lucru, odată ce este depășit, aceste acorduri își pierd din utilitate. În schimb, există o serie de acorduri care sunt bilaterale în acest sens și acestea vor rămâne în vigoare.
AGERPRES: Au apărut în spațiul public moldovean discuții noi pe tema unionistă. Mai sunt ele de actualitate?
Mihai Mîțu: Tot ceea ce reprezintă subiectul unirii este un subiect care a tot fost perpetuat în spațiul public de-a lungul timpului. Acum am urmărit cu multă atenție modul în care au fost 'tirajate' unele declarații ale oficialilor din Republica Moldova. Acest lucru a fost spus într-un context care vizează niște riscuri de securitate. Evident că acțiunile sau determinarea pe care o are Republica Moldova este cea de integrare europeană și unirea se poate produce în mod iminent prin participarea țării sau prin acceptarea Republicii Moldova în marea familie a Uniunii Europene. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Lupașcu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Guvern: Implementarea SAFE continuă conform etapelor asumate; alocarea de 16,68 miliarde euro - disponibilă integral
Implementarea Planului național SAFE continuă conform 'etapelor asumate', iar alocarea de 16,68 miliarde euro rămâne disponibilă integral, a transmis, marți, Guvernul, într-un comunicat de presă. Potrivit comunicatului, în acord cu Regulamentului (UE) 2025/1.106, statele membre au putut semna într-o primă etapă contracte de achi
Kelemen Hunor: Nu am discutat ce vrea să facă statul român cu ICR, lucru extrem de important
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că Institutul Cultural Român nu ar fi trebuit mutat sub autoritatea Senatului, subliniind că în fosta coaliție de guvernare nu s-a discutat un lucru 'extrem de important' - ce vrea să facă statul român cu ICR. Comisiile de politică externă și de cultură ale Senatului i-au audiat, marți, pe c
Ministrul Oana Țoiu a discutat despre implicațiile incidentului cu drona rusă în România cu reprezentantul SUA la ONU
Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a discutat despre implicațiile de securitate ale incidentului cu drona rusă în România cu reprezentantul permanent al Statelor Unite ale Americii la ONU. 'Am avut o întâlnire foarte bună cu Mike Waltz, reprezentantul permanent al SUA la ONU, alături de echipele noastre. Am discutat despre i
Kelemen Hunor, despre varianta Eugen Tomac - premier: O soluție nici măcar de avarie
Varianta Eugen Tomac - premier nu este 'nici măcar o soluție de avarie', fiind o 'invenție politică românească' să pui un om politic fără partid în Parlament într-o astfel de funcție, consideră președintele UDMR, Kelemen Hunor. 'În primul rând, ideea să pui un om politic fără partid în Parlament, șeful un
Radu Miruță: România nu cere ajutor înainte de a face tot ceea ce ține de ea
Ministrul interimar al apărării naționale, Radu Miruță, a afirmat, marți, după participarea la Conferința NATO de generare a capabilităților din Belgia, că România nu cere ajutor înainte de a face tot ceea ce ține de ea. 'Am mers astăzi la SHAPE, în Belgia, cartierul general militar al NATO care conduce și coordonează operațiile militare
Deputatul Gheorghe Petru Pîclișan a părăsit grupul Uniți pentru România și va activa ca parlamentar neafiliat
Deputatul Gheorghe Petru Pîclișan și-a încetat activitatea în cadrul grupului parlamentar Uniți pentru România, urmând să activeze ca parlamentar neafiliat. Anunțul a fost făcut în plen de președintele de ședință, Natalia Intotero. Pîclișan este deputat de Botoșani și a fost ales pe listele parlamentare
Petrișor Peiu: Pentru conducerea ICR, dacă va fi o înțelegere, va fi pentru votul în plen; deocamdată nu știm ce va fi
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a afirmat, marți, că n-a existat o înțelegere cu PSD pentru votul din comisiile de specialitate pe tema noii conduceri a Institutului Cultural Român, adăugând că, dacă va exista una, va fi pentru votul din plen. Comisiile de politică externă și de cultură ale Senatului i-au audiat, marți, pe candidații
Neacșu (PSD): Am prefera un guvern cât mai repede posibil; sperăm ca în maximum o săptămână
Deputatul PSD Marian Neacșu a declarat marți că speră ca în maximum o săptămână să existe un nou guvern. 'După ce președintele va desemna un candidat de premier, acel candidat de premier va veni să stea de vorbă cu partidele. În funcție de propunerea pe care o va face, vom lua o decizie. (...) Haideți să vedem care este propunerea președi
Avrămescu și Peiu: AUR nu votează un Guvern din care nu suntem parte și nici condus de un indepedent
Parlamentarii AUR nu vor vota un Guvern din care partidul nu face parte, a reiterat, marți, deputatul Ștefăniță Avrămescu. 'Așteptăm o nominalizare din partea domnului președinte de aproape patru săptămâni de zile. Despre domnul Tomac sunt speculații de aproape două săptămâni. (...) Este puțin ciudat, totuși, ca președintele unui partid care la
Senat/ Comisii: Audieri pentru conducerea ICR; Corina Încrosnatu, aviz pozitiv pentru funcția de președinte
Comisiile de politică externă și de cultură ale Senatului i-au audiat, marți, pe candidații propuși de grupurile parlamentare sau uniunile de creatori pentru noua conducere a Institutului Cultural Român - președinte, doi vicepreședinți și 14 membri pentru Consiliul de conducere al instituției.
Petrișor Peiu anunță un proiect de lege privind interzicerea unor deductibiliăți fiscale
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a anunțat, marți, că a depus un proiect de lege care prevede interzicerea deductibilității fiscale a cheltuielilor cu managementul, consultanța, asistența, transferul drepturilor de proprietate intelectuală către companiile mamă în cazul firmelor care sunt din 'lanțurile de multinaționale'. 'Am propus ș
Pălărie: La USR nu s-a schimbat nimic - nu vom face un guvern cu PSD, vom fi aliniați politic cu Bolojan
Senatorul USR Ștefan Pălărie a declarat, marți, referitor la posibilitatea nominalizării lui Eugen Tomac pentru funcția de premier că poziția USR nu s-a schimbat, reiterând că formațiunea nu va face un guvern cu PSD și se aliniază politic cu liderul PNL, Ilie Bolojan. 'Lăsați-mă să fiu teribil de plictisitor și să vă spun că la noi, la USR, nu s-a sc
Fenechiu: Nu există varianta votării unui guvern condus de oricine din care să facă parte PSD
Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a declarat marți că, în opinia sa, partidul nu va susține o eventuală nominalizare a lui Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru și a menționat că nu există varianta votării unui guvern 'condus de oricine altcineva' din care să facă parte Partidul Social Democrat. 'Eu am spus-o constant: după ce p
Băsescu: Ideea unui 'guvern al meu', prin desemnarea unui candidat fără partid parlamentar, e o eroare
Tergiversarea desemnării unui premier și a formării unui Guvern solid, cu o susținere certă în Parlament, deteriorează rapid situația politică, economică, socială și de securitate a țării, agravate și de faptul că șeful Armatei este pus sub urmărire penală, a atras atenția fostul președinte Traian Băsescu. În opinia acestuia, pentru partidele parla
Manole (PSD): Dezbaterile tehnice la legea salarizării trebuie să continue, cu preluarea oricăror amendamente obiective
Deputatul PSD Florin Manole a declarat marți că proiectul legii salarizării se va îmbunătăți pe parcurs și că trebuie continuate dezbaterile tehnice și cele cu sindicatele. 'Sunt niște diferențe între proiectul pe care l-am lăsat noi și proiectul care a ajuns în dezbatere publică. Aceste diferențe au fost o decizie politică luată în



