România anului 2026 trebuie să fie un furnizor activ de securitate în cadrul NATO, în special pe Flancul Estic și la Marea Neagră, iar Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii este o ancoră de securitate și dezvoltare, a declarat, luni, președintele Senatului, Mircea Abrudean, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române.

'Trăim un moment de reconfigurare a relațiilor internaționale. Arhitectura de securitate europeană este testată zilnic - la nivel politic, economic și militar. De aceea, în acest context, politica externă este important să fie privită ca un instrument strategic pe care să-l folosim coordonat și pragmatic, nu doar ca o reacție la nevoie sau la crize. Diplomația înseamnă identificarea de soluții pentru a face pacea posibilă. Diplomația este un exercițiu de inteligență, discreție și tact', a afirmat Abrudean.

El le-a mulțumit diplomaților pentru acest efort, menționând că țara noastră are datoria de a asuma rolul de contributor în plan de securitate și activitatea acestora este esențială.

'România anului 2026 trebuie să fie un furnizor activ de securitate în cadrul NATO, în special pe Flancul Estic și la Marea Neagră. Și nu, aceasta nu este o ambiție retorică, este o necesitate impusă de realitatea geopolitică a regiunii noastre. Iar faptul că săptămâna trecută am obținut prima tranșă din instrumentul european SAFE demonstrează capacitatea operațională a statului român de a răspunde provocărilor actuale de securitate, inclusiv prin integrarea în noile mecanisme strategice europene. Dar, pentru a ne consolida această poziție, acțiunea diplomatică a României trebuie să se sprijine pe direcții strategice clare și bine stabilite și pe argumente de forță', a precizat Mircea Abrudean.

Președintele Senatului a subliniat că țara noastră este membru al NATO, al Uniunii Europene și are parteneriate solide cu SUA și alți aliați europeni și de pe alte continente, evidențiind că 'Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii este o ancoră de securitate și dezvoltare'.

'Nu putem vorbi despre securitatea României și a regiunii extinse a Mării Negre fără o prezență americană consolidată - militară, economică și tehnologică. Din punct de vedere militar, prezența trupelor americane pe teritoriul nostru reprezintă cea mai solidă garanție de securitate pe care România a avut-o în istoria sa modernă. Dar componenta de securitate trebuie dublată de o integrare economică pe măsură. Avem nevoie de intensificarea dialogului pentru atragerea investițiilor americane directe în sectoare strategice. În egală măsură, parteneriatul cu SUA trebuie să vizeze și alte domenii: securitatea cibernetică, transferul de tehnologie și protejarea infrastructurilor critice', a susținut Abrudean.

Potrivit acestuia, 'parteneriatul cu Washingtonul trebuie să fie zilnic pe agenda de lucru a diplomației românești, tradus în inițiative concrete'.

'Plecând de la această ancoră strategică, putem aborda, cu maturitate, situația din regiunea Mării Negre', a spus Abrudean, adăugând că Marea Neagră reprezintă astăzi un 'centru de greutate al securității euroatlantice'.

El a subliniat că securitatea nu înseamnă doar capacitate de descurajare și apărare, ci 'garantarea libertății de navigație, protejarea infrastructurii critice energetice sau de date'.

Abrudean a mai arătat că 'asistența acordată de România Republicii Moldova trebuie să producă integrare ireversibilă și rapidă în spațiul european' și, în acest context, 'accelerarea interconectărilor energetice și rutiere' dintre cele două țări este 'esențială'.

'Republica Moldova trebuie decuplată definitiv de șantajul energetic și conectată structural la piața europeană, prin România. În același timp, asistența noastră tehnică pentru armonizarea legislației și reforma administrației de la Chișinău trebuie să fie continuă. Parlamentul României este deja angrenat în acest efort, iar diplomația are sarcina de a menține Republica Moldova pe radarul permanent al deciziilor europene în favoarea integrării rapide', a transmis el.

Mircea Abrudean a mai punctat că sprijinul pentru Ucraina rămâne o constantă a politicii externe.

'Trebuie să fim clari și să accentuăm faptul că menținerea liniei frontului departe de granițele noastre este vitală pentru siguranța națională. Eforturile noastre diplomatice trebuie să se concentreze inclusiv pentru a poziționa România ca hub central în reconstrucția Ucrainei. Avem avantajul geografic, infrastructura în dezvoltare și voința politică pentru a deveni nodul logistic, energetic și de expertiză pentru efortul de reconstrucție postconflict', a declarat el.

Conform acestuia, eforturile pe zona de securitate trebuie dublate de o ofensivă economică pe măsură. 'România trece în ultima perioadă printr-un proces de reformă economică sistemic, anevoios și nepopular', iar investițiile străine, sprijinul pentru companiile românești, utilizarea instrumentelor externe pentru dezvoltare 'trebuie să fie abordate cu mai mult curaj', a opinat Abrudean.

El a afirmat că votul recent din Parlament pentru legislația asumată prin PNRR demonstrează că 'România are forța de a-și asuma costurile modernizării structurale'.

'Avem și restanțe, da. Nu ne-a ieșit totul perfect. Dar, dacă există asumare politică, atunci e bine să vedem că putem învăța și din eșecuri, pentru a nu le mai repeta. Abia aici intervine cu adevărat maturitatea unei țări, care se reflectă și în politica externă', a spus Abrudean.

Președintele Senatului a mai vorbit despre obiectivul aderării la OCDE, menționând că acesta este o 'recunoaștere a statutului de economie de piață funcțională' și un 'mecanism de calibrare a politicilor publice la cele mai înalte standarde globale'.

'Rolul diplomației parlamentare nu este cu nimic mai prejos decât cea tradițională. Contactele parlamentarilor români cu omologii noștri străini sunt o resursă neexploatată suficient și trebuie utilizată mai activ, iar Senatul României este pregătit să ofere sprijin echipelor din ambasade. Colaborarea dintre instituțiile statului asigură nu numai credibilitatea noastră internă, dar și pe cea externă', a mai transmis Abrudean. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

Reuniunea Anuală a Diplomației Române - ediția 2026 (31 august - 1 septembrie)