DOCUMENTAR: 49 de ani de la puternicul seism din 4 martie 1977
În seara zilei de 4 martie 1977 (vineri), la ora 21:21, în zona Vrancea, la o adâncime de 94 km, s-a produs un cutremur cu magnitudinea Mw (Magnitudine-moment) de 7,4 pe scara Richter.
Cutremurul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural în istoria României: la nivel național 1.578 de persoane și-au pierdut viața (1.424 în București) și 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București), 32 de clădiri de înălțime mare sau medie s-au prăbușit în capitală, 32.900 de locuințe au fost grav avariate la nivel național, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectați, potrivit https://mobee.infp.ro/.
Acesta a fost cel de-al doilea mare seism din secolul XX, produs în România. Precedentul cutremur a avut loc la 10 noiembrie 1940, având magnitudinea Mw 7,4 pe scara Richter.
Echipe mixte formate din forţe armate, voluntari civili, pompieri şi specialiști acţionează în zona blocului ''Scala'' din Bucureşti, după cutremurul din 4 martie 1977
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/Arhiva istorică AGERPRES
Puternicul seism din 4 martie 1977, cu o durată de 56 de secunde, a provocat prăbușirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum și avarierea a mii de alte clădiri de locuințe, unități spitalicești, școli și instituții de învățământ superior, grădinițe, creșe de copii, cămine internat, așezăminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost municipiul București, regiunea de sud și cea de est a țării.
În urma cutremurului și-au pierdut viața multe personalități ale vieții culturale, artistice și științifice, dintre care îi amintim pe: Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafița, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Tudor Dumitrescu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneț, Eliza Petrăchescu, Liviu Popa, Mihaela Mărăcineanu, fizicienii acad. Florin Ciorăscu și acad. Paul C. Petrescu ș.a.
Echipe mixte formate din forţe armate, voluntari civili, pompieri şi specialiști acţionează în zona străzii Brezoianu din Bucureşti, în urma cutremurului din 4 martie 1977
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/ Arhiva istorică AGERPRES
Dintre imobilele prăbușite în București amintim: Blocurile Scala, Casata, Nestor, Belvedere, Colonadelor și Grădiniței; Hotel Victoria (Lafayette sau fostul Grand Hotel de France); blocurile de pe Str. Sahia, Tudor Arghezi și Calea Moșilor (135); un corp al vechii Facultăți de Chimie; tronsonul A al blocului 30 din zona Lizeanu, construit în 1962; tronsonul F al blocului OD16 din cartierul Militari, construit în 1974; Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor, construit în 1968. Alte 12 clădiri s-au prăbușit parțial sau au avut distrugeri foarte grave, printre acestea fiind: Blocurile Dunărea, Simu (de lângă Lido) și Wilson, blocul de pe Str. Școalei, Carpați/Metalexport, mai notează https://mobee.infp.ro/.
În țară, cele mai afectate județe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iași, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din Buzău, Ploiești, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focșani, Iași, Bârlad, Vaslui și alte localități au fost grav avariate.
Blocul "Wilson" din Bucureşti, după cutremurul din 1977.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHA/ Arhiva istorică AGERPRES
Mișcarea seismică a fost resimțită și în țările vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria), dar și în alte țări din centrul și sudul Europei, precum și în Rusia - până la nord de Sankt Petersburg, potrivit sursei citate.
În dimineața zilei de 5 martie 1977 (sâmbătă), a fost instituită, prin Decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul țării (a încetat pe data de 10 martie, cu excepția municipiului București și a unităților sistemului de telecomunicații și a Radioteleviziunii, unde a încetat la 15 martie).
În aceeași zi, președintele Nicolae Ceaușescu revenise în țară din vizita pe care o efectuase în Republica Federală Nigeria, potrivit lucrării 'Istoria României în date' (Editura Enciclopedică, 2003).
Președintele Nicolae Ceaușescu (ctr.) şi soţia sa Elena Ceauşescu (ctr.stg.) inspectează zona blocului "Dunărea" din Bucureşti, după cutremurul din 1977.
Foto: (c) PETRE DUMITRESCU/ Arhiva istorică AGERPRES
Pe primul plan s-a aflat urgentarea scoaterii tuturor victimelor cutremurului de sub dărâmături, identificarea tuturor locuințelor și a clădirilor publice cu avarii, în vederea evacuării lor imediate, după cum relata ziarul ''Scânteia'' în ediția din 6 martie 1977.
Au fost luate măsuri pentru asigurarea cazării sinistraților, în acest scop stabilindu-se închiderea temporară a unor instituții de învățământ superior și punerea la dispoziția populației sinistrate a căminelor studențești.
Zone afectate din oraşul Buzău, după cutremurul din 4 martie 1977.
Foto (c): VIOREL LĂZĂRESCU/ Arhiva istorică AGERPRES
În București și în alte localități din țară unde s-au produs avarii ale clădirilor și ale rețelei de distribuire a gazelor, a fost oprită, provizoriu, aprovizionarea cu gaze naturale, pentru a se evita producerea unor explozii și incendii.
În toate punctele din București unde s-au prăbușit imobile au acționat ostași, studenți, echipe de specialiști, cascadori, cadre sanitare, dar și simpli cetățeni veniți să ajute la operațiunile de salvare. Mulți dintre aceștia au lucrat fără întrerupere zi și noapte la degajarea ruinelor. ''Alături de medici, în Capitală participă la salvarea vieții răniților și studenții anilor V și VI ai Facultății de medicină generală'', relata ziarul ''România liberă'' din 7 martie 1977.
Echipe mixte formate din forţe armate, voluntari civili, pompieri şi specialiști acţionează în zona străzii Ion Ghica din Bucureşti, în urma cutremurului din 4 martie 1977.
Foto (c): VIOREL LĂZĂRESCU/ Arhiva istorică AGERPRES
AGERPRES a relatat pe larg despre acțiunile de salvare de sub ruine a victimelor cutremurului.
''(...) Acolo unde mai există șanse de a se găsi supraviețuitori, se lucrează cu mâna, evitându-se folosirea utilajelor grele. Om lângă om, umăr la umăr, lucrează aici neîntrerupt, ziua și noaptea. Se ia cărămidă cu cărămidă, fiecare bucată de moloz, pentru a evita surparea ruinelor (...)'', relata AGERPRES la 7 martie 1977.
Blocul Continental-Colonadelor din Bucureşti, în urma cutremurului din 4 martie 1977
Foto (c):VIRGIL PAVEL/ Arhiva istorică AGERPRES
''Directori de spitale suprasolicitați, medici cu ochii înroșiți de nesomn, abia ieșiți din sala de operație, ori chemați grabnic pentru alte intervenții, chirurgi lucrând, în primele ore ale catastrofei, la lumina lumânărilor sau a lămpilor petromax (...) În noaptea absurdă din 4-5 martie, ca și în cele care au urmat, medicii au fost cu toții la datorie. Mulți dintre ei s-au prezentat la post după primele momente ce au urmat cataclismului. Ei au primit un ajutor substanțial din partea colegilor din provincie (...), precum și din partea studenților Facultății de Medicină, care au făcut perfuzii, au cărat brancarde (...)'' (AGERPRES, 10 martie 1977). Imediat după seism și în tot cursul perioadei de necesitate, numeroase persoane din Capitală și din întreaga țară s-au oferit să doneze sânge. ''Pentru a dispune mereu de sânge proaspăt s-a trecut la pogramarea eșalonată a recoltărilor. Acțiunea continuă zilnic în strânsă legătură cu nevoile spitalelor, cu capacitatea aparaturii de conservare și cu durata de valabilitate a acestui prețios medicament biologic (....).'' (AGERPRES, 14 martie 1977).
Începând cu 8 martie, atât în București, cât și în restul țării, întreaga rețea de învățământ și-a reluat activitatea. Prin Decret prezidențial, începând cu data de 10 martie 1977, a încetat starea de necesitate instituită pe teritoriul țării, cu excepția municipiului București, precum și a unităților sistemului de telecomunicații și al Radioteleviziunii. Printr-un nou Decret prezidențial, începând cu data de 15 martie 1977, starea de necesitate a încetat și în municipiul București, precum și în unitățile sistemului de telecomunicații și al Radioteleviziunii. ''Lucrătorii din transporturi și telecomunicații depun mari eforturi pentru restabilirea cât mai grabnică și integrală a comunicațiilor feroviare, rutiere, precum și pentru funcționarea normală a serviciilor de poștă și telecomunicații'', transmitea AGERPRES la 9 martie 1977.
Facultatea de Medicină din Bucureşti, puternic afectată în urma cutremurului din 4 martie 1977
Foto (c):VASILE MOLDOVAN/ Arhiva istorică AGERPRES
Într-o știre din 9 martie 1977, AGERPRES relata despre analiza primară a caracteristicilor cutremurului din 4 martie a.c., care fusese recent încheiată de Centrul de Fizica Pământului și Seismologie din România, în colaborare cu Institutul de Geologie-Geofizică: ''Concluziile care se desprind demonstrează pregnant că mișcarea tectonică din 4 martie întrunește toate elementele ce caracterizează cutremurele cu epicentrul în Munții Vrancei, seismele de acest gen fiind de mare adâncime, cu șoc foarte puternic în prima sa manifestare. (....) Istoricul seismelor care au avut loc în țara noastră, statistica pe ultimii 500 de ani constituie tot atâtea argumente care atestă permanența acestor caracteristici ale cutremurelor din regiunea Vrancei. În 1802, cutremurul principal, cu o magnitudine de 7,4 pe scara Richter, a fost urmat de o serie de replici tot mai slabe. Elemente asemănătoare de manifestare și desfășurare le-a prezentat și seismul din 1940. Șocul principal de magnitudine - 7,4, de la 10 noiembrie 1940, nu s-a mai repetat, replicile care au durat până la sfârșitul lunii nedepășind 5,5 pe scara Richter. Astfel de caracteristici întrunește și cutremurul de vineri seară, de 7,2 grade pe scara Richter, care a fost urmat, la scurt timp, chiar în noaptea de 4 spre 5 martie, de o serie de replici cu o intensitate atât de slabă, magnitudinea lor nedepășind 4,5 grade, încât nu au fost înregistrate decât de seismografe, nefiind percepute de populație. Asemenea replici de mică intensitate ale cutremurului din 4 martie specifice seismelor de mare adâncime din Vrancea au continuat și în zilele de 5-8 martie, perioadă în care frecvența lor a scăzut progresiv''.
Cutremurul din România a stârnit un larg ecou în întreaga lume. ''Guverne, conducători de state, organizații naționale și organizații internaționale, firme și oameni de afaceri, persoane particulare din alte țări își exprimă sentimentele de solidaritate cu poporul român, oferind ajutoare în medicamente, aparatură medicală, alimente, bani, instalații industriale.'' (AGERPRES, 10 martie 1977).
La 14 martie 1977, AGERPRES informa că ''numărul total al celor decedați până luni 14 martie, ora 18,00, este de 1.541, din care 1.391 în Capitală și 150 în restul țării. Numărul celor decedați în Capitală include și 157 de persoane care au încetat din viață în spitale în urma rănilor și afecțiunilor grave ce le-au fost pricinuite de seism, cu toate îngrijirile deosebite acordate de cadrele medicale pentru a le salva''. Numărul final al persoanelor decedate în urma seismului avea să ajungă, ulterior, la 1.578. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, Irina Andreea Cristea; editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)
* Explicaţie foto din deschidere: Echipe mixte formate din forţe armate, voluntari civili şi specialiști acţionează in zona blocului ''Scala'' din Bucureşti, după cutremurul din 4 martie 1977.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Lista miniștrilor și programul de guvernare, depuse la parlament (calendarul formării guvernului)
Premierul desemnat, Luca Niculescu, a depus, la parlament, în seara zilei de 15 octombrie, lista cu membrii guvernului și programul de guvernare. Lista este formată din 17 miniștri, dintre care doi sunt miniștri delegați. 11 miniștri sunt propuși de PSD și 6 miniștri sunt independenți: * Prim-ministru - Luca Niculescu;
15 octombrie - Ziua națională a comerțului electronic
În fiecare an, la 15 octombrie, este marcată Ziua națională a comerțului electronic, instituită prin Legea 144/2020, cu scopul informării și conștientizării cu privire la existența acestui tip de comerț. Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, la 5 mai 2020, și Camera Deputaților, ca for decizional, la 30 iunie 2020, au adoptat propunerea le
15 octombrie - Ziua Părinților de Îngeri
În fiecare an, la 15 octombrie, este marcată Ziua Părinților de Îngeri, o zi în care sunt comemorați copiii decedați în timpul sarcinii, la naștere sau până la împlinirea vârstei de 18 ani, potrivit https://www.cdep.ro/. Un proiect de le
Cea de-a XIV-a ediție a Dracula Film Festival (15-18 octombrie)
În intervalul 15-18 octombrie 2026, este programată cea de-a XIV-a ediție a Dracula Film Festival, la Cinema Astra din Brașov, potrivit draculafilm.ro. Evenimentul este dedicat în exclusivitate producțiilor cinematografice horror, SF, thriller, fantasy și supranaturale. În program sunt inclu
Consiliul European de toamnă din 15-16 octombrie 2026
Consiliul European de toamnă se reunește în zilele de 15 și 16 octombrie, la Bruxelles, pentru a lua în discuție competitivitatea, Ucraina, securitatea și apărarea europeană, migrația, extinderea UE etc. Bugetul pe termen lung al UE se va afla în centrul dezbaterilor, mai ales în condițiile propunerii recente a președinției irlandeze a Uniunii de a re
15 octombrie - Ziua internațională a femeilor din mediul rural (ONU)
La 15 octombrie este sărbătorită, sub auspiciile Națiunilor Unite, Ziua internațională a femeilor din mediul rural pentru a aduce în atenția publică rolul femeilor din comunitățile rurale în asigurarea bunăstării familiilor lor, a dezvoltării economiei rurale, dar și a comunității rurale în ansamblul său, potrivit
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 octombrie
Ortodoxe Sf. Magdalena de la Mălainița; Sf. Sfințit Mc. Lucian, preotul din Antiohia Greco-catolice Sf. pr. m. Lucian din Antiohia; Sf. Tereza de Avila Romano-catolice Sf. Tereza din Avila, fc. înv. Sfânta Magdalena (Măndălina) s-a născut &
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 octombrie
Este a 288-a zi a anului 2026. Au mai rămas 77 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 30 m și apune la 18 h 33 m. Luna răsare la 12 h 43 m și apune la 20 h 52 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 175 de ani de la înființarea agenției de presă Reuters (14 octombrie)
Agenția de presă Reuters este o agenție internațională de știri care, după fuziunea din 2008 cu Thomson Corporation, poartă denumirea de Thomson Reuters. Gigantul media, fondat în 1851 la Londra (14 octombrie), de către un emigrant german, fost funcționar bancar, Paul Julius Reuter, transmite în prezent știri în 12 limbi, conform
FRAGMENT DE ISTORIE: Prima ediție a cărții pentru copii 'Winnie-the-Pooh', de A.A. Milne (14 octombrie 1926)
Scriitorul britanic A.A. Milne (1882-1956) își construia o carieră de eseist, dramaturg și umorist pentru revista 'Punch'. Scrisese chiar și un roman polițist, 'The Red House Mystery' (care, întâmplător, avea să rămână singura sa lucrare din acest gen), notează https://www.baum
PERSONALITATEA ZILEI: Lia Manțoc, scenografă
Lia Manțoc, scenografă și designer de costume, s-a născut la 14 octombrie 1951, la Caracal. A debutat cu spectacolul 'Cum vă place' de William Shakespeare, regia Beate Fredanov și Lurențiu Azimioară, la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București (1975). La acest prim spectacol, scenografia era împ
SĂRBĂTORI ORTODOXE: Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași (14 octombrie)
În fiecare an, la 14 octombrie, Biserica Ortodoxă de pretutindeni prăznuiește pe Sfânta Cuvioasa Maică Parascheva. În chip deosebit, ea este cinstită în Moldova, întrucât de sute de ani moaștele ei se găsesc la Iași, unde se desfășoară un mare pelerinaj în această perioadă. * * * Anul acesta, în dimineața
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 14 octombrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Parascheva de la Iași; Sf. Mc. Nazarie, Ghervasie, Protasie și Chelsie Greco-catolice Sf. m. Nazarie, Ghervasie, Protasie și Celsie; Sf. cuv. ep. Cosma al Maiumei Romano-catolice Ss. Calist I, pp. m.; Parascheva, pustnică Sf&a
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 octombrie
Este a 287-a zi a anului 2026. Au mai rămas 78 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 29 m și apune la 18 h 33 m. Luna răsare la 11 h 42 m și apune la 20 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Muzicianul Paul Simon împlinește 85 de ani (13 octombrie)
Muzicianul Paul Frederic Simon este recunoscut pe plan internațional atât pentru succesul avut alături de Art Garfunkel, cât și pentru cariera solo. De-a lungul celor peste șase decenii de activitate, a câștigat 16 premii Grammy și a fost inclus de două ori în Rock and Roll Hall of Fame, arată www.pau