Declanșarea războiului din Ucraina a determinat brusc și creșterea numărului celor care, speriați de efectele conflictului, au căutat o formă de protecție în țările de la graniță, printre care și România.

Punctul de trecere a frontierei de la Sighetu Marmației a fost cel mai aglomerat, după ce anterior era folosit de români sau ucraineni doar pentru micul trafic și vizitarea rudelor.

Războiul a creat și un fenomen inedit - bărbați care treceau și încă mai trec frecvent granița în România ilegal, pentru a nu fi încorporați și trimiși pe front. Aceștia sunt aduși de călăuze până în zona de frontieră, după care pătrund pe teritoriul țării noastre prin cele mai periculoase locuri din Munții Maramureșului, adeseori punându-și viața în pericol.

Conform datelor procesate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Sighetu Marmației și transmise AGERPRES, de la declanșarea conflictului în Ucraina și până în prezent au fost depistați aproximativ 32.000 de cetățeni ucraineni care au trecut ilegal frontiera în România. Aceștia au solicitat o formă de protecție din partea statului român.

În anul 2025, aproximativ 10.250 de cetățeni ucraineni au fost depistați că au trecut ilegal în România, de-a lungul celor 366 de kilometri de frontieră cu Ucraina.

''Dacă în primele trei luni de la declanșarea războiului, undeva prin lunile februarie, martie, aprilie 2022, media zilnică a cetățenilor ucraineni care se prezentau pe sensul de intrare în România, prin PTF Sighetu Marmației, era de 5.000, azi vorbim de o normalizare a traficului, adică de 3.000 de persoane pe zi, din care aproximativ 1.700-1.800 sunt cetățeni ucraineni. În acest moment, acești 1.700-1.800 de ucraineni vin în Romania pentru a-și vizita neamurile sau pentru a-și face diferite cumpărături. O situație deosebită a fost înregistrată, în acești patru ani, în Munții Maramureșului, la frontiera alpină, unde polițiștii de frontieră din cadrul ITPF Sighetu Marmației împreună cu Salvamontul Maramureș au avut peste 200 de intervenții de căutare și salvare a cetățenilor ucraineni rătăciți, salvând 382 de cetățeni ucraineni'', a declarat pentru AGERPRES purtătorul de cuvânt al ITPF Sighetu Marmației, Iulia Stan.

De asemenea, chestorul de poliție Coman Florin, șeful ITPF Sighetu Marmației, a precizat pentru AGERPRES că activitatea instituției după declanșarea războiului din țara vecină a însemnat o nouă abordarea profesională, iar latura umanitară a devenit o constantă.

''În actualul context generat de conflictul din Ucraina, activitatea Inspectoratului (...) s-a structurat pe două paliere esențiale. Primul palier îl reprezintă misiunea fundamentală a Poliției de Frontieră Române, aceea de supraveghere și control al frontierei de stat, în vederea asigurării securității și securizării frontierei externe a Uniunii Europene. Gestionăm un segment de frontieră caracterizat prin provocări geografice majore, în special în zona montană, unde am constatat o creștere semnificativă a tentativelor de trecere ilegală, pe fondul conflictului din Ucraina. Împreună cu celelalte structuri din sistemul integrat de supraveghere a frontierei, ne-am consolidat capacitatea operațională pentru a răspunde ferm și rapid tuturor riscurilor și amenințărilor. Al doilea palier este cel umanitar. Dincolo de atribuțiile de control și prevenire, ne-am confruntat cu numeroase situații în care cetățeni ucraineni au traversat frontiera în condiții extreme, în special prin zona montană a județului Maramureș. În aceste cazuri, prioritatea noastră a fost salvarea de vieți omenești. În cooperare permanentă cu Salvamont Maramureș și cu celelalte structuri competente, am participat la misiuni complexe de căutare și salvare în munți, intervenind în condiții dificile pentru recuperarea persoanelor aflate în hipotermie, epuizate sau rătăcite. Protecția persoanelor vulnerabile nu este doar un concept juridic, ci o responsabilitate concretă, pe care ne-o asumăm zilnic în teren. Fie că vorbim despre combaterea migrației ilegale, fie despre acordarea primului ajutor și sprijin umanitar, toate acțiunile noastre se desfășoară în interesul statului român, al cetățenilor săi și al valorilor europene'', a punctat chestorul Florin Coman.

Operațiunile de salvare din munți a ucrainenilor care solicitau ajutor după trecerea graniței s-au dovedit a fi extrem de complicate, solicitante și epuizante. Fiecare acțiune de salvare a fost provocare pentru echipele mixte formate din salvamontiști și polițiști de frontieră, iar efortul fizic și timpul de recuperare din munte, condițiile meteo dure, evacuarea terestră sau aeriană au fost cruciale în salvarea vieților omenești.

Războiul din Ucraina a schimbat radical munca salvatorilor montani, spune directorul Serviciului Public Județean Salvamont Maramureș, Dan Benga.

''De la recuperarea persoanelor rătăcite pe munte, accidentate pe pârtiile de schi sau evacuate din sate izolate, echipele Salvamont, împreună cu polițiștii de frontieră au trecut la salvarea unor străini care treceau granița în România prin cele mai periculoase locuri din Munții Maramureșului. În cei patru ani de război am descoperit că ucrainenii, pentru a ajunge în România, făceau între patru și zece zile pe jos, ocolind zonele locuite, probabil pentru a nu fi observați și prinși. Au existat și persoane care au ajuns pe cont propriu, folosind hărți și GPS-ul, dar și călăuze. Indiferent de formula prin care au încercat să ajungă în frontiera română, riscul de expunere a fost maxim, iar muntele pe partea română a graniței pe unele porțiuni este abrupt, periculos. Trecerile pe timp de iarnă a fost și sunt cele mai epuizante fizic, cu riscuri extreme. Pe munte vremea se schimbă brusc, vizibilitatea scade imediat, există ceață, vânt cu viteză de până la 90-100 de kilometri pe oră, temperaturi de minus 20 de grade Celsius, posibilitate de orientare limitată. Toate aceste cauze, pe lângă animalele sălbatice, sunt și au fost o mare chestiune de supraviețuire pentru ucrainenii care s-au aventurat spre România pentru a scăpa de război. (...) Dacă din Ucraina se ajunge relativ ușor în granița montană a României, probleme dificile pot începe după intrarea pe teritoriul românesc, unde geografia terenului se schimbă de la o zonă la alta. Fiecare caz, fiecare operațiune de extragere din munte a unor oameni speriați de efectele războiului a fost pentru echipe în ritm de contra-cronometru și unice. Fiecare operațiune a însemnat o viață salvată'', a declarat pentru AGERPRES Dan Benga.

Directorul Salvamont Maramureș a mărturisit că, în cei patru ani de operațiuni montane pe granița cu româno-ucraineană, familiile unor tineri care au ajuns în România au mulțumit salvatorilor, prin mesaje scrise sau telefonic, pentru gestul uman deosebit.

''Au fost momente și momente, de la stări critice din cauza unor înțelegeri greșite cu cei din Ucraina, firești aș spune într-o asemenea situație, dar nu de netrecut, dar și momente de satisfacții, ca telefoanele și mesajele de mulțumiri primite din partea unor familii ucrainene. Parcă aceste mici semne ne făceau să credem că efortul nostru, efortul statului român nu e în zadar, iar munca noastră apreciată'', a precizat Dan Benga.

Potrivit acestuia, 23 de bărbați și-au pierdut viața încercând să ajungă în România traversând Munții Maramureșului, la altitudini de peste 1.900 de metri și în condiții meteo extreme.

Din momentul începerii războiului în Ucraina, organizațiile umanitare, asociațiile religioase și unele primării din județul Maramureș s-au mobilizat imediat și au încercat să ajute refugiații care ajungeau în România, efectuând inclusiv transporturi umanitare spre Ucraina.

''În primele săptămâni ajungeau în graniță femei, însoțite de copii mici, majoritatea veniți din zonele de conflict, derutați, speriați. Toți având bagaje la mână, dar și o situație disperată. Au fost persoane care au făcut și peste 1.000 de kilometri pentru a ajunge în România (...). Odată îndeplinite formalitățile de trecere, unele mame începeau să plângă, copii mici erau la rândul lor afectați și situația devenea complicată. Am încercat și sprijinit fiecare caz în parte, nimeni nu a rămas fără ajutor, îndrumare și susținerea din partea noastră. Mamele însoțite de copii sau persoanele în vârstă au ajuns în punctele de cazare, au primit asistență medicală, consiliere, iar o perioadă de timp au rămas în România, altele au plecat spre alte țări, îndeosebi Polonia, fie s-au reîntors în Ucraina. (...) Cert e că toate organizațiile umanitare prezente în punctul de frontieră Sighet au fost implicate și sprijinul oferit mamelor, copiilor și bătrânilor a fost necondiționat'', a declarat pentru AGERPRES directorul Serviciului de Ajutor Maltez în Romania - Sucursala Baia Mare, Erika Laszlo.

Câțiva dintre cetățenii ucraineni care au trecut granița în România au devenit mici antreprenori, fiind înființate 23 de firme care activează pe piața locală. O parte dintre ei au fost consiliați de reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Maramureș.

''Un număr de patru firme s-au înființat prin sprijinul biroului juridic al CCI Maramureș'', a precizat președintele instituției, Florentin Tuș.

Majoritatea firmelor activează în domeniul transportului, comerțului, închiriere și leasing cu autoturisme, cazare turistică, producție de energie electrică, construcții, comerț online, comerț cu cereale, catering. Câteva firme și-au suspendat temporar activitatea, din diverse motive.

Administrația județului Maramureș susține că după deschiderea noului pod rutier peste râul Tisa, care va îmbunătăți conexiunea dintre România și Ucraina, relația economică va cunoaște o altă dimensiune.

''Anul acesta urmează sa fie dat în folosință noul pod rutier dintre România și Ucraina, investiție în curs de finalizare. Odată cu deschiderea acestui punct de comunicație, relația Maramureșului cu Ucraina, dar și a României, se schimbă. Accesul rutier dintre cele două țări devine ușor, mărfurile pot circula mai repede, zona economiei locale transfrontaliere devine mult mai dinamică, flexibilă, având o conexiune rapidă. Până la darea în folosință a noului pod, accesul dintre cele două țări se face pe vechiul pod din lemn și metal, acum aflat în reparație, temporar. Dar anul 2026 aduce o schimbare majoră în relația noastră economică și de vecinătate cu Ucraina'', a declarat pentru AGERPRES președintele Consiliului Județean (CJ) Maramureș, Gabriel Zetea.

Potrivit, serviciului de presă al CJ Maramureș, pe teritoriul Ucrainei trăiesc peste 400.000 de etnici români, majoritatea în regiunea Transcarpatia, iar în județul Maramureș trăiesc peste 35.000 de etnici ucraineni, în satele și comunele situate pe Valea Ruscovei și Valea Vișeului. Cea mai mare comunitate ucraineană, de peste 9.000 de persoane, se află în comuna Poienile de sub Munte. AGERPRES/(A - redactor: Leontin Cupar, editor: George Onea, editor online: Gabriela Badea)