Problema nu este că ne lipsește creativitatea în România, provocarea este să o observăm, să o conectăm și să-i creăm spațiul necesar pentru a o dezvolta, a afirmat luni Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, la masa rotundă 'Creative Romania: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative' din cadrul Romanian Creative Week X Bucharest, ediția a II-a, găzduită de Biblioteca Centrală Universitară 'Carol I'.

'Ceea ce se întâmplă aici este mai mult decât o conversație despre industriile creative, este o conversație despre colaborare, despre punți între domenii și despre capacitatea noastră de a construi împreună. De fapt, aici ajungem, cum facem să construim împreună pentru România, pentru că cele mai valoroase idei apar adesea la intersecția dintre perspective diferite. Și asta faceți astăzi aici, mai multe domenii, perspective diferite. Știm că România are o relație profundă cu patrimoniul și tradiția sa, dar are și oameni care lucrează la limita tehnologiei și a inovației, și noi nu trebuie să alegem între trecut și viitor, miza noastră este să descoperim ce putem construi atunci când ne întâlnim. Și atunci când vorbim despre ecologii creative vorbim de fapt despre ecosisteme ale încrederii și colaborării. Creativitatea nu se dezvoltă în izolare, ea are nevoie de conexiuni, de oameni care împărtășesc idei, de instituții care susțin această inițiativă - și sper că Administrația Prezidențială prin prezența ei astăzi, aici, subliniază faptul că vă doriți să sprijiniți toate industriile creative - și de comunități care încurajează experimentul și curajul de a încerca ceva nou, pentru că de multe ori ne lipsește curajul, chiar dacă mai avem inițiative', a declarat Mirabela Grădinaru.

Ea a spus că în trecut 'puterea unei națiuni era nemăsurată în primul rând prin resursele pe care le deținea'. 'Astăzi, într-o economie bazată pe cunoaștere și inovație, sunt sigură că avantajul competitiv este dat tot mai mult de capacitatea noastră de a genera idei și de a le transforma în soluții relevante pentru societate, pentru a răspunde astfel diferitelor probleme cu care se confruntă societățile în ziua de astăzi', a adăugat ea.

'Industriile creative nu produc doar bunuri culturale, produse sau servicii, ele creează posibilități - posibilitatea unui oraș de a se reinventa, a unei somități de a se face auzite, a unui tânăr de a-și construi viitorul aici, în România. Și cred cu sinceritate că provocarea următorilor ani este să transformăm energia creativă pe care o avem într-un avantaj strategic, pentru dezvoltarea țării, mai ales în era AI, pentru că viitorul nu aparține doar celor care au celor resurse, ci celor care au imaginația, curajul și capacitatea de a transforma ideile în realitate', a subliniat Mirabela Grădinaru.

Masa rotundă 'Creative Romania: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative', găzduită de Marlene Herberth, a pus în discuție felul în care creativitatea românească poate fi recunoscută, conectată și susținută pe termen lung.

'România are nevoie să devină mai bună în a recunoaște, conecta și susține creativitatea pe care o are deja. Din practica mea, la întâlnirea dintre patrimoniu, artă contemporană și comunități, văd cât de mult depinde continuitatea unei idei de relațiile care o susțin: cine transmite cunoașterea, cine oferă spațiu pentru experiment, cine finanțează și cine deschide accesul către public', a afirmat gazda evenimentului.

Consilierul prezidențial Valentin-Sorin Costreie a menționat că una dintre problemele României se referă la creativitate.

'Invitația era pentru o masă rotundă care de fapt nu există, dar ne folosim imaginația și aici avem o masă rotundă, sunt niște mici mese rotunde, și mă gândeam cred că asta e și problema României. România are insule de creativitate deja certificate și deja care exportă creații. Problema este cum unim aceste mici mese rotunde într-o mare masă rotundă numită în România creativă. Eu nu cred că o putem face decât dacă împingem lucrurile de jos, de foarte timpuriu, aș spune chiar de la educația timpurie din grădiniță și din primii ani de școală, și cultivăm ceva ce noi n-am prea cultivat. (...) De ce ar trebui să avem o Românie creativă? Sistemul nostru educațional nu este calat și croit pentru a hrăni creativitatea, din contră. (...) Ce trebuie să facem ca să devenim creativi? Trebuie să schimbăm paradigma educațională a întregii societății. Trebuie să hrănim această curiozitate pe care noi o avem și copiii sunt foarte creativi și inventivi. Problema este că noi îi înregimentăm și prin această înregimentare le pierdem potențialul lor de creativitate', a susținut el.

Costreie a subliniat că în România 'există un potențial care atunci când este hrănit de un interes special, al unor mentori, părinți, unor modele pe care acești copii ar trebui să le aibă, se poate'. 'Cred că trebuie să le hrănim creativitatea și să le oferim modele', a adăugat el.

La masa rotundă 'Creative Romania: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative' au fost prezenți arhitectul Teodor Frolu, membru fondator al Asociației Spațiu Urban București, artistul vizual Andrei Cozlac, curatorul New Media District al RCW, Andrei Boncea, președintele Alianței Producătorilor de Film, designerul Ioana Ciolacu, președinte Romanian Fashion Council, Anca Lupeș, președinte RAW Music & Fondator Mastering The Music Business, Bogdan Trâmbaciu, director al Unității de Management a Proiectului din Ministerul Culturii.

Romanian Creative Week X Bucharest se desfășoară până pe 8 octombrie, aducând în capitală artă contemporană, modă, instalații și evenimente dedicate industriilor creative. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Antonia Niță, editor online: Anda Badea)

Foto: SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Mai multe fotografii pe AGERPRES FOTO