În municipiul Piatra-Neamț, nu departe de centrul orașului, o stradă încă păstrează parfumul regal de altădată: strada Ștefan cel Mare.

O placă comemorativă amplasată pe o casă atrage discret atenția celor care nu trec grăbiți, cu ochii în pământ sau distrași de cotidian: aici a locuit în ultima parte a vieții sale Elena Cuza, soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza, principesa cunoscută în popor ca 'mamă a săracilor'.

Actele de caritate pe care le-a făcut de-a lungul vieții sale au îmbrăcat diverse forme, de la donații în bani pentru spitale și oameni nevoiași până la burse pentru elevi.

Dar dintre toate, se distinge o anumită donație care pentru Piatra-Neamț are o însemnătate deosebită: o trusă de chirurgie, prima din istoria spitalului pietrean, care practic a stat la baza creării secției de chirurgie.

Dar până să ajungem la acest act caritabil care avea să schimbe radical istoria medicinei pietrene, trebuie să ne întoarcem mai devreme în timp, pentru a afla cum s-a mutat Elena Doamna la Piatra-Neamț, în 1895.

Am primit aceste amănunte de la dr. Mihaela-Cristina Verzea, directorul științic al Complexului Muzeal Național (CMN) Neamț, cea care a studiat arhivele și a realizat o monografie actualizată a principesei.

'Motivul venirii principesei la Piatra-Neamț îl găsim în monografia pe care Lucia Borș, scriitoare și institutoare, a publicat-o în 1936. Ea spune că în 1863, Alexandru Ioan Cuza a venit la Piatra-Neamț, dinspre Mănăstirea Văratec, iar la Piatra-Neamț a fost primit foarte călduros de către locuitorii orașului. Pe tot traseul parcurs a fost întâmpinat de fii de boieri, de țărani îmbrăcați în costume populare, iar la Piatra-Neamț s-a făcut și un foc de artificii. Pentru acest motiv, Cuza a păstrat orașului Piatra-Neamț o amintire plăcută. Astfel, principesa Elena Cuza vine la Piatra-Neamț dintr-un motiv pur sentimental, pentru că soțul ei păstrase orașului Piatra-Neamț o amintire atât de plăcută', a explicat, pentru AGERPRES, dr. Mihaela-Cristina Verzea.

Pentru că nu avea o locuință la Piatra-Neamț, Elena Cuza l-a împuternicit pe inginerul Ion Bacalu să cumpere proprietăți în numele ei, iar începând cu anul 1895 s-a mutat aici.

Aici avea să locuiască până în anul 1901 când, supărată că Dimitrie Sturdza pătase în Parlament memoria domnitorului Alexandru Ioan Cuza, donează proprietatea fratelui său, avocatul Dimitrie Rosetti, și pleacă la Geneva.

'În 1902 se eliberează un pașaport pe numele ei și pleacă la Geneva, însoțită de o guvernantă și va sta până în anul 1904 când se reîntoarce la Piatra-Neamț, în casa soților Ion și Henrieta Bacalu, unde plătea o chirie', a explicat directorul științific al CMN Neamț.

Aici avea să rămână până când moare, în data de 2 aprilie 1909.

Cu câteva luni înainte, principesa Elena Cuza avea să îl primească în vizită pe istoricul Nicolae Iorga.

'Cea mai importantă vizită pe care a primit-o la Piatra-Neamț a fost a lui Nicolae Iorga, consemnată chiar de Nicolae Iorga în volumul 'Oameni care au fost'. El vine pe 24 ianuarie 1909, la semi-centenarul Unirii Principatelor Române. Este foarte emoționantă descrierea pe care Iorga o face și care spune că o găsește îmbătrânită, dar foarte distinsă. După această vizită, principesa îi trimite pe 28 februarie o scrisoare lui Nicolae Iorga, scrisă de doctorul Petru Flor, pentru că principesa nu mai putea scrie din cauza bătrâneții. Îi mulțumește pentru această vizită și-l numește pe Iorga că este foarte bun român', a mai spus dr. Cristina-Mihaela Verzea.

Prezența principesei la Piatra-Neamț a fost relatată modest spre deloc de presa vremii, dar pentru a omagia atașamentul ei față de oraș, la vremea respectivă au fost emise cărți poștale care ilustrau 'vila domniței Cuza'.

'Am cercetat să văd ce scria presa locală despre prezența principesei. Am găsit în arhive ziarul 'Corespondența Provincială', o publicație care apărea încă din 1870. Am găsit un număr din 1889, la 40 de ani de la Unirea Principatelor Române, care avea doar un articol în care se spunea că, din păcate, la Piatra-Neamț nici măcar un Te Deum nu s-a făcut cu acest prilej, dar nu se pomenea nimic despre prezența Elenei Cuza la Piatra-Neamț. În 'Corespondența Provincială' din 30 iulie 1898 am găsit un articol cu persoanele prezente la băi, în stațiunea de la Oglinzi. Pe lângă toată protipendada nemțeană, o regăsim și pe doamna Elena Cuza care era însoțită de două persoane apropiate', a relatat cercetătorul.

Însă poate cea mai importantă 'urmă' pe care Elena Doamna a lăsat-o la Piatra-Neamț a fost donația pe care a făcut-o spitalului de aici. Un spital înființat în anul 1863, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în clădirile de pe strada Ștefan cel Mare, donate de Elena Cantacuzino (născută Mavriș).

'Principesa Elena Cuza a fost o figură reprezentativă pentru tot ce înseamnă activitatea filantropică. Ziaristul Vespasian Pella dă informații într-un interviu pe care l-a realizat cu principesa despre veniturile acesteia și de cum împărțea aceste venituri. Când era la Piatra-Neamț, ea avea o rentă viageră de 120.000 de lei lunar. Era o sumă pe care o considera prea mare pentru propriile nevoi și păstra doar 20.000 de lei pentru nevoile personale, iar 100.000 de lei era împărțită pentru spitale, burse pentru elevi, ajutoare pentru vârstnici. Toți acești bani erau folosiți în scopuri caritabile. Într-un act al medicul Socrat Lalu, consemnat într-un studiu care apare în anii '40, se vorbește de faptul că ea a cumpărat prima trusă chirurgicală pentru spitalul din Piatra-Neamț și practic putem să spunem că așa s-a întemeiat acest serviciu chirurgical, în anul 1908. În momentul în care a cumpărat această trusă de chirurgie, principesa Elena Cuza a cerut să fie pusă o placă în spital în care să se menționeze că sunt aduse în amintirea lui Cuza-Vodă', a explicat dr. Mihaela-Cristina Verzea.

Dar iată ce îi scria medicul Socrat Lalu, pe această temă, chirurgului Ion Bălcescu: 'De la o paranteză la alta, Iubite Bălăcescu, căci este pentru mine o datorie pioasă, de a-ți mărturisi și de a declara față de toți ai noștri, că serviciul chirurgical al bietului spital de la Piatra Neamț, n-a putut fi înființat, n-a putut fi creat - este mai just de spus așa - fără marea bunătate, plină de compătimire pentru cei ce sufăr și de o dragoste adâncă, pentru populația nevoiașă ca și pentru țara noastră întreagă...a Sfintei Principese Elena Cuza, căci așa i se spune la noi, și așa cu numele acesta, trebuie să rămână în Istoria neamului românesc! Sfânta Principesă Elena Cuza... Fie numele Ei... slăvit în veci! Căci a făcut mult bine în dureroasa și nobila Ei viață... Principesa Elena Cuza a fost o martiră - prin urmare o adevărată sfântă a neamului nostru. În ceea ce privește chestiunea ce vreau să ți-o istorisesc, Sfânta Principesă a pus în mâinile mele, odată 10.000 lei, apoi 2.000 și altădată încă 2.000 de lei, plus vreo câteva sute de lei pentru vamă și transport, bani încredințați D-rului Iernici, pentru ca să cumpărăm cum este menționat pe placa de marmură comemorativă, care se găsește încă la acest fost spital'.

Principesa Elena Cuza avea să treacă în neființă pe 2 aprilie 1909.

Cortegiul funerar a plecat de la Piatra-Neamț, cu trenul, iar principesa a fost înmormântată la Solești - județul Vaslui, alături de părinții săi, în cadrul unui ceremonial simplu, pentru că așa și-a dorit.

Elena Doamna își dorea să fie înmormântată la Mănăstirea Bistrița, însă pentru că fostul prefect Nicu Albu, deputat și primar de Piatra-Neamț, a murit cu un an înaintea ei, i-a cedat acestuia locul de veci și și-a exprimat dorința să fie înmormântată la Solești.

Foto:  Gabriel Apetrii/AGERPRES

'Regele Carol I și Regina Elisabeta i-au trimis fratelui principesei, Theodor Rosetti, o telegramă în care deplâng moartea principesei și își exprimă întreaga venerație pentru cea care a fost cunoscută ca mamă a săracilor', a mai spus dr. Mihaela-Cristina Verzea, directorul științific al Complexului Muzeal Național Neamț. AGERPRES / (AS - redactor: Gabriel Apetrii, editor: Marius Frățilă, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Sursa foto: Complexul Muzeal Naţional Neamţ