O expoziție fotografică inedită vernisată, vineri, la Casa Băniei - secția de etnografie a Muzeului Olteniei, aduce în prim-plan un tip de patrimoniu adesea trecut cu vederea: fântânile vechi din Oltenia. Monumente istorice discrete, care nu beneficiază de protejare prin lege, aceste fântâni au devenit subiectul unei inițiative fotografice care își propune să le redea importanța culturală și istorică.

'Este o expoziție mai aparte, care promovează un anume tip de monument istoric căruia nu i s-a acordat. Interesant este faptul că înainte ca specialiștii din domeniul patrimoniului să se aplece asupra lor, fotografii profesioniști au fost cei care au început să documenteze și să promoveze aceste construcții', a explicat directorul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche.

Expoziția reunește imagini realizate de-a lungul mai multor ani și surprinde fântâni de diferite tipuri - cu cumpănă, cu lanț, cu roată, structuri din lemn sau piatră - amplasate atât în interiorul satelor, cât și izolate, pe câmpurile agricole. Departe de a fi simple surse de apă, aceste fântâni aveau un rol esențial în viața comunităților rurale. În verile secetoase, ele reprezentau un punct vital pentru oamenii care munceau pământul. În același timp, fântânile aveau și un rol de orientare.

'Unde este fântâna cu cumpănă, acolo se merge spre satul cutare. Unele dintre ele marcau chiar hotarele dintre localități, devenind repere geografice și sociale', a mai spus muzeograful.

Specialiștii atrag atenția asupra necesității protejării acestui patrimoniu fragil. În viitor, spun ei, ar trebui realizată o listă a fântânilor vechi, similară listelor monumentelor istorice sau monumentelor de for public. Un astfel de cadru legal ar putea asigura conservarea lor pe termen lung. Din păcate, timpul nu mai are răbdare cu aceste repere reprezentative pentru comunitățile rurale: 'Multe dintre fântânile fotografiate au dispărut între timp', a subliniat Florin Ridiche.

Muzeograful Roxana Deca a completat că fotografiile au fost realizate timp de mai bine de 10 ani și reprezintă dovezi ale existenței unui element de patrimoniu cultural care este fântâna.

'Fântâna este un element permanent integrat în cultura poporului român. De exemplu este integrat în ritualul nunții, încă se practică acel cărat al apei de către cumnatul de mână cu mireasa. De asemenea este integrată riturilor calendaristice - Păzitul Fântânilor de Bobotează. Aceste fotografii și fototeca în sine devin repere de patrimoniu', a spus Roxana Deca.

Expoziția fotodocumentară 'Fântânile Olteniei. Arhivă și contemporaneitate' devine astfel nu doar un demers artistic, ci și un act de recuperare a memoriei, o mărturie vizuală a unor monumente care, în lipsa protecției, riscă să rămână doar în fotografii. Proiectul aduce în prim-plan o perspectivă complexă asupra timpului și a memoriei fântânilor cu cumpănă, cu roată, structuri din lemn sau piatră, dar și contextelor de utilizare comunitară, de la fântâni de hotar sau de răscruce până la ansambluri încă funcționale.

Potrivit Muzeului Olteniei, expoziția reunește fotografii de arhivă din patrimoniul Muzeului Olteniei și imagini contemporane realizate în cadrul proiectului independent 'Fântânile Olteniei', desfășurat de echipa Asociației Omnia Photo începând cu anul 2016, având ca obiectiv cartografierea și documentarea fântânilor de uz comunitar din regiunea Olteniei, ca structuri vernaculare esențiale pentru viața rurală și memoria colectivă.

'Proiectul cultural 'Fântânile Olteniei' propune o reflecție asupra continuității fragile dintre trecut și prezent și asupra rolului fotografiei ca instrument documentar, istoric și artistic, capabil să conserve și să transmită memoria unor structuri aparent marginale, dar esențiale pentru istoria tăcută a comunităților rurale. Publicul va putea vedea, în premieră, materiale fotografice analogice alb-negru și fișe de arhivă din perioada 1950-1970, realizate în cadrul campaniilor de cercetare etnografică, alături de imagini din anii 1930 și de fotografii contemporane realizate pe film și în format digital. Vizitatorii sunt invitați să observe transformările, continuitățile și contrastele dintre 'atunci' și 'acum' pentru a determina o experiență reflexivă, în care trecutul documentat fotografic capătă noi sensuri prin raportare la prezent, iar prezentul este îmbogățit de memoria vizuală a istoriei contemporane și etnografice', informează reprezentanții Muzeului Olteniei.

Expoziția este semnată de fotografii documentariști Cristian Bassa și Dorian Delureanu, cu sprijinul Azero, iar cercetarea antropologică este realizată de Ana-Cristina Irian, cu contribuții etnografice din partea dr. Roxanei Deca, muzeograf Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei. Conceptul expozițional este realizat de Roxana Deca și Ana-Cristina Irian, beneficiind de contribuția specialiștilor Muzeului Olteniei, Bogdan Lupu și Teodor Ion Surlin.

Fotograful Dorian Delureanu a precizat că acest proiect a dus la înființarea Asociației Omnia Photo. 'Pentru mine a fost o mare bucuri să putem merge la Bobicești, în județul Olt, locul de unde provine familia mea, să documentăm în 2021 fântânile de acolo. Când ne gândim la o fântână, ne gândim la locul copilăriei, la bunicii noștri și la perioada aceia frumoasă a vieții', a spus Delureanu.

Dispariția acestor fântâni înseamnă mult mai mult decât pierderea unor simple construcții vechi. În primul rând, este o pierdere de memorie colectivă. Fântânile nu erau doar surse de apă, ci locuri de întâlnire, repere de orientare, puncte de hotar, iar odată cu ele se șterg povești, obiceiuri și fragmente din viața satului tradițional. În al doilea rând, dispariția lor înseamnă ruperea legăturii dintre om și peisaj, întrucât fântânile marcau drumuri, câmpuri, hotare și dădeau sens spațiului rural. Fără ele, teritoriul devine anonim și lipsit de repere simbolice.

Dispariția lor înseamnă și o neglijare a patrimoniului local, care nu impresionează prin monumentalitate, dar care spune cel fidel povestea comunităților. Faptul că nu beneficiază de protecție legală le face vulnerabile în fața degradării sau distrugerii.

Nu în ultimul rând, dispariția acestor fântâni este un semn al schimbării modului de viață din satele românești. Depopularea satelor, modernitatea și lipsa interesului pentru valorile tradiționale duc la abandonarea lor, iar odată abandonate, ele se pierd definitiv. De aceea, fiecare fântână dispărută nu este doar o pierdere materială, ci o pagină de istorie locală ștearsă, care nu mai poate fi recuperată decât, uneori, prin fotografii sau amintiri.

Expoziția este deschisă publicului la Muzeul Olteniei - Casa Băniei în perioada 23 ianuarie - 24 februarie 2026. AGERPRES/(AS - redactor: Maria Mitrică, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)