logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

VIDEO Mehedinți: Rapsodul Domnica Trop, ''privighetoarea'' de la marginea lumii, a decedat la vârsta de 87 de ani

Image

Rapsodul Domnica Trop, considerată ''privighetoarea'' de la marginea lumii, una dintre vocile care veneau din lumea veche a satului, a decedat, luni, la vârsta de 87 de ani.

Rapsodul Domnica Trop trăia în mijlocul munților Mehedințiului, la Izverna, într-o casă bătrânească, răzlețită de restul lumii, iar de câte ori avea posibilitatea, când cineva străin îi trecea pragul, mărturisea că s-a născut cu cântecul pe buze, mama ei fiind una dintre bocitoarele de seamă ale satului. Prima ei ieșire pe scenă a fost la 27 de ani, când învățătorul Vasile Căpăstraru i-a prezentat-o Mariei Ciobanu și lui Ion Dolănescu, în 1973, când în sat s-a organizat un spectacol folcloric.

''Acești mari artiști m-au dus, tot în 1973, la Festivalul Maria Tănase din Craiova, unde mi s-a înmânat un premiu special și de atunci am început să cutreier țara în lung și lat, prin intermediul radioului, desigur, că nu pot pleca de acasă, să-l las pe Gheorghe, bărbatu-miu, singur cu vitele și toate cele'', declara, pentru AGERPRES, Domnica Trop, în iulie 2014.

Repertoriul Domnicăi Trop este bogat în piese muzicale străvechi, multe fiind împrumutate de interpreți renumiți din țară. Are puține discuri, dar cântecele ei au devenit celebre în lumea iubitorilor de folclor autentic.


''Cele mai renumite sunt: 'Mărie, Mărie', 'S-o legat, neică, legat', 'Ursitoare, ursitoare', 'Fire-al naibului de dor', 'Șarpe, șarpe din dudău'. Le-am cântat și le cânt și acum. În ele se află sufletul neamului meu, freamătul codrului din apropiere, zborul păsărilor ce-mi umbresc câteodată ochiul'', povestea dada Domnica, așa cum îi spuneau oamenii de sat.

Pereții odăilor erau tapisați cu chilimuri țesute de mâna ei și a fetelor, iarna, ''când afară șuieră vântul ca zmeul din povestea lui Eminescu'' și nu e nimic de făcut pe lângă casă.

''Când m-am dus la București, Marioara Murărescu mi-a promis că mă așteaptă în gară, dar ca să mă recunoască mi-a cerut să vin îmbrăcată în costum popular. Așa am făcut. Se uita lumea la mine ca la urs, eu nu știu acum dacă costumul popular pe care-l moștenisem de la mama era de vină sau fiindcă mă văzuseră la televizor'', și-a amintit Domnica Trop.

În lada cu zestre păstra în jur de 20 de costume populare, de fiecare dintre ele având legată câte o amintire. ''Sunt unice și valoroase. Mulți au vrut să mi le cumpere, dar eu am refuzat. Ar fi ca și cum mi-aș vinde ființa'', spunea Domnica Trop.

Ea era mândră că zestrea ei cea mai mare erau cântecele: ''Eu nu am pretenție să fiu plătită, pentru că înlăuntrul meu sute de cântece îmi sunt zestre. Ar trebui ca cineva să se gândească și să le salveze. Eu mor mâine, poimâne și ele vor pieri odată cu mine'', spune dada Domica și își ștergea pe furiș o lacrimă.

Cel mai celebru rapsod al Mehedințului avea un glas magic, inegalabil, potrivit pentru cântecul popular: ''Foaie verde ca aluna, sara când răsare luna, Sara scârțăie fântâna și mândra face cu mâna, Cu mâna, cu mânica, să mă duc până la ea, Ca să-i sărut gurița, ca să-i sărut gurița, măi, Gurița și ochiu-al drept, care mă face ca s-aștept, Gurița și ochiu-al stâng, care mă face să plâng''.

Cântecul ''Sara când răsare luna'' a fost preluat și de Angelica Stoican, de Niculina Stoican și de nepotul dadei Domnica, Petrică Mîțu Stoian. ''Acesta și celălalte în care mi-am lăsat inima și dorul vor fi duse mai departe, ele vor umbla prin lume și nu știu, zău, dacă cineva își va mai aminti că au pornit de aici, din Izverna, locul unde am deschis ochii și am rămas, că dacă eu plecam, nu știu dacă locurile acestea nu s-ar fi părăsit'', afirma cu nostalgie Domnica Trop.

În noiembrie 2013 Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial i-a acordat Domnicăi Trop titlul de Tezaur Uman Viu. I s-a spus că a fost cinstită cu această distincție fiindcă a devenit un reper al muzicii populare românești și păstrător al cântecului autentic vechi, specific Olteniei de sub munte.

Odată cu Domnica Trop dispare o voce unică și se închide încă o ușă spre cântecul și satul românesc autentic. AGERPRES / (AS - redactor: Maria Mitrică, editor: Marius Frățilă, editor online: Gabriela Badea) 

Afisari: 2361

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Cultura - Media 25-04-2026 16:58

Corul Madrigal încheie cu un concert la Bologna al XXIII-lea turneu în Peninsulă, în cadrul Anului Cultural România-Italia 2026

Corul Național de Cameră 'Madrigal - Marin Constantin', dirijat de Anna Ungureanu, încheie sâmbătă seară al XXIII-lea turneu în Italia, desfășurat sub egida programului oficial 'Anul Cultural România - Italia 2026', cu un concert la Basilica San Petrinio din Bologna. Concertul marchează încheierea seriei de evenime

Cultura - Media 25-04-2026 10:00

Diana Marincu, despre proiectul României la Bienala de Artă de la Veneția: E o experiență nu doar valoroasă, ci autentică în întregimea ei

Criticul de artă Diana Marincu, director artistic al Fundației Art Encounters din Timișoara, unul dintre curatorii proiectului care va reprezenta România anul acesta la Bienala de Artă de la Veneția, afirmă că arta expusă publicului în Pavilionul țării noastre oferă o experiență nu doar valoroasă artistic, ci și autentică în întregimea ei.

Cultura - Media 25-04-2026 09:58

Concertul 'Vară, vară, primăvară' - luni, de la ora 19:00, la Ateneul Român

Concertul desfășurat sub genericul 'Vară, vară, primăvară', un eveniment care aduce împreună tradiția muzicii românești și creația contemporană, va avea loc luni, la Ateneul Român. 'Pe 27 aprilie 2026, de la ora 19:00, la Ateneul Român, publicul este invitat la concertul desfășurat sub genericul 'Vară, vară, primăvară

Cultura - Media 24-04-2026 19:21

MNIR: Aproape 1.300 de vizitatori - de miercuri până vineri, la Coiful de la Coțofenești

Un număr de 1.262 de vizitatori - majoritatea adulți și seniori - au trecut pragul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) de miercuri până vineri pentru a vedea Coiful de aur de la Coțofenești și cele două brățări de aur recent recuperate după furtul de anul trecut de la Muzeul Drents din Assen. Reprezentanții muzeului au precizat că, &icir

Cultura - Media 24-04-2026 15:13

Brăila: Ștefan Hrușcă, Narcisa Suciu și Vasile Șeicaru vor susține concerte la Festivalul 'Chira Chiralina'

Ștefan Hrușcă, Narcisa Suciu și Vasile Șeicaru vor susține recitaluri în cadrul celei de-a XIX-a ediții a Festivalului Național de Muzică Folk 'Chira Chiralina', care se desfășoară la Brăila în perioada 24-26 aprilie, informează Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila: Potrivit organizatorilor, î

Cultura - Media 24-04-2026 14:46

Începe Festivalul One World România - 40 de filme documentare în program

Un număr de 40 de filme documentare, cele mai multe dintre ele urmate de discuții sau Q&A-uri cu realizatorii lor, vor fi proiectate, începând de vineri până pe 29 aprilie, la cea de-a XIX-a ediție a Festivalului Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World România. Potrivit unui comunicat al Asociației One World

Cultura - Media 24-04-2026 11:38

Vâlcea: O biserică veche de piatră, posibil ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, descoperită în centrul Râmnicului

Fundația unei biserici despre care se crede că ar fi fost ridicată în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, care ar putea fi chiar ctitorul ei, a fost descoperită recent de arheologi sub o biserică din centrul municipiului Râmnicu Vâlcea, într-o zonă în care istoricii presupun că ar fi fost și curte domnească.

Cultura - Media 24-04-2026 05:15

Muzeul Theodor Pallady - redeschis pentru public; va găzdui întâlnirile interdisciplinare 'Divanul Artelor'

Muzeul Theodor Pallady își redeschide porțile pentru public începând de vineri, într-o nouă formulă expozițională, rezultat al unui amplu proces de renovare, reorganizare și reamenajare. Potrivit unui comunicat transmis de Muzeul Național de Artă al României, transformările recente includ extinderea spațiului de e

Cultura - Media 23-04-2026 18:58

Uniunea Scriitorilor: Timbrul literar nu este o 'taxă pe citit', ci o formă de susținere a creatorilor de literatură

Uniunea Scriitorilor din România (USR) reacționează la propunerea Asociației Editorilor din România (AER) de eliminare a timbrului literar din proiectul de ordonanță privind timbrul cultural, subliniind că acest mecanism nu reprezintă o 'taxă pe citit', ci un instrument de sprijin pentru creatorii de literatură. 'Proiectul de ordonanță

Culte 23-04-2026 15:29

Patriarhul Daniel: Sfântul Gheorghe - un sfânt militar; ajută oamenii aflați în situații grele

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a participat joi la slujba Sfintei Liturghii oficiată în Paraclisul istoric al Reședinței Patriarhale, cu prilejul hramului 'Sfântul Mare Mucenic Gheorghe'. În cadrul predicii, Patriarhul a subliniat popularitatea sfântului în întreaga lume, atât în Orient, cât ș

Cultura - Media 23-04-2026 15:26

Botoșani: Piese de tezaur despre care se presupune că datează din secolul I înainte de Hristos, descoperite la Darabani

Mai multe brățări de argint, un vas, câteva obiecte de podoabă, dar și aproape 600 de monede de argint despre care se crede că ar data din perioada cuprinsă între secolul I înainte de Hristos și secolul al III-lea d.H., au fost descoperite accidental într-o pădure de pe raza orașului Darabani, a anunțat, joi, directorul Direcției Județene pentru Cultu

Cultura - Media 23-04-2026 14:25

Turneul Național de Educație Istorică 2026 - în peste 15 localități din țară și la Muzeul Reginei Maria de la Balcic

Ediția 2026 a Turneului Național de Educație Istorică va ajunge în peste 15 localități din România, precum și la Muzeul Reginei Maria din Balcic, Bulgaria, au anunțat organizatorii în cadrul unei conferințe de presă. Ediția din acest an va debuta cu prezentarea documentarului 'Povestea vieții Regelui Mihai', un lungmetraj construit pe

Cultura - Media 23-04-2026 13:28

Ministerul Culturii: Ziua Mondială a Cărții și a Drepturilor de Autor - un prilej să ne amintim că lectura a format generații

Ziua Mondială a Cărții și a Drepturilor de Autor, Ziua Cărții și Ziua Bibliotecarului din România sunt un prilej să ne amintim că lectura a format generații, a păstrat identități și a deschis lumi pe care altfel nu le-am fi cunoscut niciodată, a transmis, joi, Ministerul Culturii. '23 aprilie este despre cei care scriu. Despre cei ca

Cultura - Media 23-04-2026 12:05

Ziua Bibliotecarului din România/Bibliotecarii transformă discret biblioteca dintr-un spațiu al rafturilor de cărți în huburi comunitare

Ziua Bibliotecarului din România aduce în prim-plan o profesie care, deși discretă, are un impact profund asupra societății, pe cel care contribuie la educație, acces la informație și păstrarea memoriei culturale, adesea dincolo de vizibilitatea publică - bibliotecarul. Într-o lume în care accesul la informație este apa

Cultura - Media 23-04-2026 12:03

Președintele Uniunii Scriitorilor respinge afirmațiile Asociației Editorilor referitoare la colectarea timbrului literar

Președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, a respins, joi, afirmațiile Asociației Editorilor din România referitoare la taxa de citit din viitoarea formă a Legii 35/1994, argumentând că 'modificările legislative preconizate de Guvern nu schimbă cu absolut nimic obligațiile editorilor'. 'Așad