Secția pentru judecători a CSM critică demersul înființării de către premierul Ilie Bolojan a comitetului pentru analiza legilor Justiției, punând la îndoială legitimitatea grupului de lucru de la Palatul Victoria.

Într-un comunicat transmis joi, Secția arată că la ședința de miercuri a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției au participat doi membri ai CSM, judecătorii Claudiu Drăgușin și Alin Ene, în vederea evaluării utilității și scopului demersului inițiat de Bolojan.

Potrivit sursei citate, la ședință au fost discutate teme exclusiv administrative (Ecris 5, dosarul electronic, deficitul de personal), dar aceste discuții au fost în afara atribuțiilor Comitetului, stabilite de art. 3 din decizia prim-ministrului nr. 574/19.12.2025 și 'care acaparează atribuțiile forurilor instituționale legale ale sistemului judiciar', respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, Comitetul de Management Strategic sau Ministerul Justiției.

Judecătorii CSM susțin că în următoarea ședință, stabilită pentru 21 ianuarie, ar trebui discutate mai multe teme importante: delegarea și detașarea magistraților; procedura de modificare a completurilor de judecată; revenirea la DNA, DIICOT și la parchetele ordinare a competenței de urmărire penală a magistraților; modalitatea de desemnare a colegiilor de conducere ale instanțelor.

'Textele de lege care ar urma să fie discutate ulterior sunt netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare. Spre exemplu, una dintre propuneri, deși pleacă de la afirmata idee a necesității păstrării continuității completului de judecată, vizează cazul absenței mai mari de 30 de zile a judecătorului, aflat în concediu medical, situație în care completul se va desființa automat și dosarele vor fi repartizate aleatoriu, obținându-se tocmai efectul contrar al afirmatei propuneri, respectiv readministrarea probatoriului în toate dosarele judecătorului respectiv', menționează comunicatul.

Mai mult, judecătorii consideră că discuțiile de miercuri nu au oferit un răspuns privind legitimitatea acestui comitet de la Guvern.

'Discuțiile purtate nu au oferit răspuns la întrebări legitime și esențiale cu privire la obiectivul real al Comitetului, la modul lui de funcționare și la legitimitatea sa. Nu s-a putut clarifica nici care au fost criteriile de selecție a invitaților, de ce unele asociații profesionale au fost invitate și altele nu. Nu s-a precizat nici cine face agenda Comitetului și nici cum ajung temele de discuție pe agendă. Reprezentanții Secției pentru judecători au constatat caracterul profund echivoc al bazei de constituire și funcționare a acestui Comitet, în condițiile în care nu există un temei normativ explicit care să îi definească statutul juridic, competențele, limitele mandatului sau raporturile cu autoritățile constituționale ale sistemului judiciar. Această ambiguitate normativă face imposibilă identificarea naturii activității acestui comitet și transformă demersul într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică', sunt de părere aceștia.

Secția pentru judecători a CSM precizează că nu refuză dialogul privind legile Justiției, dar că discuțiile trebuie purtate 'într-un cadru clar, legal, de calm instituțional, între profesioniști'.

'În aceste condiții, Secția pentru judecători apreciază că participarea la un asemenea demers, marcat de ambiguitate instituțională, lipsă de transparență, absența unei fundamentări legale și ignorarea deliberată a autorităților consacrate ale sistemului judiciar, riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real. Secția de judecători reafirmă că nu refuză dialogul pentru îmbunătățirea cadrului normativ (procedura de promovare, componența colegiilor de conducere, numirea prin concurs a vicepreședinților etc.), însă rămâne la ideea că astfel de discuții trebuie purtate într-un cadru clar, legal, de calm instituțional, între profesioniști, cu participarea zonelor din societate interesate, iar nu pe fond de emoție publică, într-un cadru ambiguu, netransparent, cu scopuri nedeclarate', argumentează sursa citată.

Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției a fost înființat în decembrie 2025, prin decizia premierului Ilie Bolojan și este format din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți.

Grupul de lucru constituit la Palatul Victoria își propune să analizeze legile Justiției, în urma dezvăluirilor jurnaliștilor de la publicația Recorder care susțin existența unor probleme grave la instanțe și parchete. AGERPRES/(AS-redactor: Eusebi Manolache, editor: Antonia Niță, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* CAB respinge o cerere de suspendare a comitetului de la Guvern pentru legile Justiției