Echilibrul între muncă și viața personală este perturbat de anumiți factori, principalul fiind de natură economică, a declarat, marți, președintele Consiliului Economic și Social (CES), Sterică Fudulea, la conferința de lansare a studiului 'Echilibrul muncă - viață personală'.

'De ce acest studiu? Pentru că am realizat că există în societate anumiți factori care perturbă în mod special acest echilibru între muncă și viață personală. Studiul a realizat că principalul factor ar fi unul economic. De fiecare dată ne gândim la câți bani câștigăm pe lună. Prima întrebare pe care orice angajat o adresează unui angajator este: 'Care este salariul?', nu 'Care este pachetul salarial?', ce până la urmă poate cuprinde și facilități în zona aceasta de echilibru. Acest factor economic este unul care creează, într-adevăr, o presiune pe angajat, pentru că își dorește mai mulți bani, mai multe încasări. Pentru asta există o re-suplimentare și un cumul de joburi care afectează, până la urmă, acest echilibru între muncă și viață personală. Dacă ne gândim la factorul socio-cultural, discutăm de o societate românească în care munca este una care are o semnificație morală și identitară asociată cu efortul și sacrificiul, fără să ne gândim că activitatea extra-job ar trebui să fie una care să ne ajute în viața noastră de zi cu zi și, bineînțeles, la un cadru care se bazează pe cadrul juridic', a spus Fudulea.

Acesta a menționat, totodată, lipsa unor reglementări în zona de concept de telemuncă sau de deconectare.

'Din perspectivă antreprenorială, nu mi-aș dori ca telemunca și conceptul de deconectare să se adauge la acel concept 'medical de weekend' și cred că știe toată lumea despre ce este vorba... Deci, să nu continue cumva acele 'city break'-uri. Când vorbim despre ce înseamnă forma juridică de reglementare, ar trebui să fie de ambele părți, să fim siguri că în telemuncă se întâmplă acele lucruri de care are nevoie firma și care stau în fișa postului angajatului. Studiul ne-a arătat anumite soluții economice, în primul rând, pentru că și factorul economic a fost primordial. Introducerea de stimulente pentru companiile care asigură aceste mecanisme, principiul de echilibru în activitatea profesională și aș completa aici, așa cum avem voucherul de vacanță, tichetele de masă, să avem și tichete care să asigure acest echilibru în viața culturală și activitatea fiecărui cetățean. Bineînțeles, legislativ, am spus deja, că aceste două concepte sunt slab reglementate, dar n-aș vrea să fie utilizate la extrem de ambele părți, angajat - angajator', a subliniat președintele CES.

Potrivit sursei citate, România are nevoie de 'blue zone', pe modelul din Singapore, în care 'oamenii trăiesc mai bine, mai sănătos și mai mult'.

'Aș încheia cu un lucru care mi-a stat așa de mult timp în reflecția mea când mă gândeam la studiu, și anume acel concept sau model Singapore. Un model care a construit programe dedicate vieții în familie, prieteniilor, timpului liber petrecut în natură și hobby-urilor, programe care au generat bunăstare, creșterea speranței de viață și mai ales apropiere între generații. Avem nevoie să socializăm fizic, nu doar online, pentru că obiectivul final trebuie să fie crearea unor veritabile 'blue zone' în România, comunități în care oamenii trăiesc mai bine, mai sănătos și mai mult. Cred că aici ar trebui să fie ținta pe care o avem cu toții, să avem și noi în România acea 'blue zone' cu care să ne mândrim, în care cetățeanul trăiește mai mult, mai bine și mai sănătos', a susținut Sterică Fudulea.

CES a organizat, marți, la sediul Guvernului, conferința de lansare a studiului 'Echilibrul muncă - viață personală', din perspectivă economică, socială, culturală și legislativă.

Cercetarea are la bază o documentare aprofundată de legislație și politici - examinându-se normele din Codul Muncii, statute ale instituțiilor implicate și acte legislative europene. În paralel, s-au colectat și analizat date statistice relevante de la instituțiile oficiale (Eurostat, Institutul Național de Statistică, Ministerul Muncii) și din cercetări de piață (sondaje nationale și internaționale privind percepțiile angajaților).

De asemenea, studiul comparativ reprezintă un alt pilon metodologic: s-au identificat și studiat exemple de bune practici și modele de reglementare din alte state-membre UE (de exemplu, țări nordice cu politici avansate de conciliere) pentru a evidenția opțiuni de politici publice aplicabile contextului românesc. În același timp, au fost consultați experți și reprezentanți ai partenerilor sociali (sindicate, patronate, ONG-uri, asociații profesionale) pentru a integra perspective practice și probleme reale semnalate de la locurile de muncă. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)