Vizitatorii Muzeului Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia, amenajat în edificiul în care a locuit, în anii 1599 și 1600, și voievodul Mihai Viteazul, au ocazia să admire, începând din acest weekend, patru replici fidele ale veșmintelor princiare purtate de figuri emblematice ale istoriei Transilvaniei.

Veșmintele a patru dintre cei mai importanți principi ai Transilvaniei - Mihai Viteazul, Isabella Jagiello, Gabriel Bethlen și Ecaterina de Brandenburg - au fost recreate cu acuratețe, grație proiectului P.R.I.N.C.E. - PRoiect INteractiv de Costumații de Epocă, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Vernisată vineri, expoziția aduce în prim-plan două ținute din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, aparținând Isabellei Jagiello și lui Mihai Viteazul, precum și două ansambluri vestimentare din primul sfert al secolului al XVII-lea, ale perechii princiare Gabriel Bethlen și Ecaterina de Brandenburg.

Sunt expuse și replici ale podoabelor și bijuteriilor specifice epocii, reconstituite cu rigoare istorică.

Prin intermediul a patru ecrane interactive amplasate în proximitatea exponatelor, cele patru personaje istorice 'prind viață'. Astfel, cu ajutorul AI și al unor soluții digitale avansate, celor patru li s-a dat și voce pentru a-și spune ei singuri poveștile, fiecare prezentându-se vizitatorilor în limba sa maternă, respectiv română, maghiară, germană sau polonă.

'Este primul proiect cu finanțare nerambursabilă pe care Centrul Palatul Principilor reușește să-l atragă și să-l ducă la bun sfârșit. Este un proiect extrem de amplu, complex. A fost un proiect extrem de complicat, pentru că vorbim despre ținutele principilor. Proiectul a avut o finanțare totală de 242.000 de lei inițial, din care 10% a fost contribuția noastră, restul a venit de la Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Buget care a fost depășit, din păcate', a declarat directorul Centrului Cultural Palatul Principilor, Robert Roman.

El a precizat că blana folosită pentru vestimentația celor doi principi este naturală.

'Am ales să nu facem rabat de la calitate și de la adevărul istoric al ținutelor pe care le purta nobilimea din perioada Principatului și atunci am ales să folosim materiale cât mai aproape de adevăr. Bijuteriile sunt lucrate manual, sunt bijuterii din aur, argint, pietre prețioase. Totul respectă adevărul istoric', a precizat Robert Roman.

Acesta a adăugat că vestimentațiile au fost realizate în baza unui studiu istoric, extrem de complex.

'Am ales ca fiecare principe să vorbească în limba lui, pentru că este important să cunoaștem că Transilvania este un spațiu multicultural, multietnic și multilingv în același timp. Isabella Jagiello vorbește în limba polonă, Ecaterina de Brandenburg în limba germană, Mihai Viteazul, bineînțeles, în română, și Gabriel Bethlen în maghiară', a explicat directorul.

Istoricul Mihai Kovacs a arătat că ideea centrală este de a umple acest spațiu al Palatului cu exponate palpabile.

'Una dintre provocări a fost să redăm felul în care arăta un principe sau o principesă în carne și oase. Îmbrăcămintea, dincolo de funcția sa practică, reprezintă și un simbol de statut. Materialele, culorile, accesoriile transmiteau un mesaj foarte ușor de decodat pentru contemporani. (...). Hainele pe care le vedem încearcă să reproducă niște vestimentații de gală. Principala provocare a proiectului a fost faptul că nu se păstrează niciun set complet de îmbrăcăminte din această epocă. Se păstrează doar piese izolate, despre care nu avem o certitudine că au fost purtate vreodată împreună. (...). E nevoie și de o doză de creativitate. Trebuie să ne imaginăm niște lucruri pe baza unor analogii, pe baza unor portete etc', a spus istoricul.

Cea care a realizat bijuteriile și obiectele de podoabă, Victoria Geutskens, a afirmat că s-a simțit în ultimul an 'ca un bijutier al principilor'.

'Sunt peste 100 de pietre montate, în afara părților de ornament, a bijuteriilor. Făcute manual, fiecare casetă în parte. Pietrele au o duritate de 8,5 la scara de la 1 la 10, diamantul fiind de 10. Deci, noi avem o piatră cu 0,5 sub safir și rubin', a spus aceasta.

Proiectul interactiv de costumații de epocă a fost realizat pe baza unui studiu istoric elaborat de conf. dr. Maria Lupescu Mako.

Despre vestimentația lui Mihai Viteazul (1558-1601) s-au păstrat prea puține surse contemporane. Reconstituirea a ceea ce se vede în expoziția de la Alba Iulia se bazează pe elemente din pictura alegorică a lui Frans Francken (începutul secolului al XVI-lea) și pe descrierea cronicarului contemporan Ștefan Szamoskozi.

Mantia evocă îmbrăcămintea descrisă în contextual intrării sale în Alba Iulia. Brocartul alb de mătase, decorat cu motive aurii și roșii, este căptușit și decorat pe margini cu blană de vizon. Din același material este realizat și gulerul care acoperă complet umerii. Mantia este închisă la gât cu o pafta din argint aurită, decorată cu pietre prețioase.

Cămașa albă, cu mâneci lungi și guler, este realizată dintr-o stofă fină de in. Dolmanul din brocart de mătase verde cu motive aurii are mâneci lung, încheiate cu o clapetă rotunjită. Dolmanul este legat cu un brâu de mătase de culoare galbenă.

Pantalonii din stofă de lână albă intră într-o pereche de cizme galbene, de tip oriental, din piele de oaie.

Cuca domnească, din piele de vizon, este împodobită cu un panaș aurit, decorat cu pietre prețioase și o pană de struț

Isabella Jagiello (regentă a Ungariei în 1541-1551 și 1556-1559), cu origini poloneze și italiene, a dobândit întreaga putere asupra Transilvaniei după moartea soțului său, Ioan I Szapolyai, regele Ungariei. Ea s-a stabilit în fostul palat episcopal din Alba Iulia, punând bazele guvernării unui teritoriu care avea să devină oficial Principatul Transilvaniei.

Îmbrăcămintea sa este inspirată de reprezentarea de pe sarcofagul aflat în Catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia, precum și de portretele unor regine europene contemporane.

Rochia este din brocart auriu și este compusă dintr-un corsaj și o fustă. Partea superioară a rochiei, cu guler înalt și umeri bufanți, reflectă influența modei spaniole. Fusta cu pliuri amintește de portul din spațiul Italian. Mânecile sunt decorate cu panglici din mătase de culoare albă, fixată cu rozete din argint aurit, o combinație care se regăsește și pe decolteul dreptunghiular al rochiei.

Îmbrăcămintea este completată de un pomander și de o diademă din argint aurit, decorate cu pietre prețioase, precum și de un colier din perle cu un pandantiv aurit, împodobit cu o piatră prețioasă neagră.

Principe al Transilvaniei între 1613-1629, Gabriel Bethlen (1580-1629) este unul dintre cei mai cunoscuți principi ai Transilvaniei, iar Ecaterina de Brandenburg (1604-1649) a fost soția sa, care i-a urmat la tron în perioada 1629-1630.

Îmbrăcămintea lui Bethlen a fost reconstituită cu ajutorul unor surse vizuale și scrise diverse.

Vestimentația este compusă dintr-o cămașă din pânză fină de in, peste care se observă dolmanul din catifea roșie cu palmete. Acesta este încheiat în față cu 16 nasturi decorați cu pietre prețioase, fiind completat de un brâu din mătase de culoare roșie, înfășurat de mai multe ori în jurul taliei. Minteanul de iarnă este confecționat din catifea roșie și este căptușit cu blană de vizon. Este încheiat în față cu 9 paftale aurite, dispuse pe benzi de pasmanterie aurie, decorate cu ciucuri și rozete. Pantalonii sunt din stofă neagră, lucioasă, de lână, iar cizmele, roșii și scurte, de tip oriental, sunt din piele de capră. Căciula este din blană de vizon, fiind prevăzută cu boruri ridicate, din catifea neagră, și este împodobită cu un panaș din argint aurit cu pietre prețioase roșii, verzi și albe.

Replica rochiei Ecaterinei de Brandenburg este inspirată de rochia de gală păstrată la Muzeul Național al Ungariei, care ar fi fost rochia ei de logodnă sau de mireasă.

Rochia este compusă dintr-o fustă rotundă în partea inferioară, cu un diametru de circa patru metri, și un corsaj cu decolteu pătrat, legat în față cu șnururi petrecute prin cârlige, pe sub care poartă o cămașă largă, cu mâneci bufante, din pânză de in.

Atât fusta, cât și corsajul sunt dintr-o catifea de culoarea prunei, cu motive vegetale. Pe materialul de bază s-a aplicat o broderie din fir metallc, reprezentânde margarete, garoafe, rodii și lalele. Pe cap poartă o bonetă realizată din catifea de culoarea prunei, decorate cu rozete și perle. De asemenea, poartă un pandantiv inspirat de nașfele care, conform tradiției, ar fi fost purtate la nunta princiară din 1626.

Cele patru vestimentații vor putea fi văzute până la sfârșitul anului în aceeași sală, după care vor fi expuse în săli diferite, în expoziția permanentă. Publicul va putea analiza astfel în detaliu, atât fizic, cât și digital, elementele de vestimentație, având acces totodată la informații ample despre contextul modei acelor vremuri.

Fostul palat al principilor Transilvaniei a fost construit în secolul al XV-lea, fiind modificat și extins în secolele XVI-XVII. Inițial, clădirea a avut drept destinație reședința Capitoliului romano-catolic, adică locul unde se redactau și autentificau acte. Din secolul al XVI-lea a fost reședință princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 și 1600, edificiul a servit ca reședință a voievodului Mihai Viteazul.

Clădirea a fost grav avariată de turci și tătari, în timpul marilor invazii din 1658 și 1662.

Odată cu cucerirea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole.

Palatul se află din 2009 în proprietatea publică a municipiului Alba Iulia și în administrarea Consiliului Local, mare parte din acesta fiind restaurat cu fonduri europene. AGERPRES / (A, AS - redactor: Marinela Brumar, editor: Marius Frățilă, editor online: Adrian Dădârlat)

Sursa foto: Palatul Principilor Transilvaniei / Facebook