Președintele român Nicușor Dan participă, la 24 noiembrie, prin videoconferință, la reuniunea informală a liderilor UE privind Ucraina, conform https://www.presidency.ro/.

Reuniunea informală a liderilor UE are loc în contextul rundelor recente de discuții ce s-au desfășurat în diverse formate, ca urmare a planului de pace în 28 de puncte propus de președintele american, Donald Trump, apărut public la 20 noiembrie: Summitul G20 din 22-23 noiembrie, întâlnirea de la Geneva din 23 noiembrie, contrapropunerea europeană pentru pace prezentată la 23 noiembrie.

La 21 noiembrie, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a afirmat că UE va sprijini orice plan de pace pentru Ucraina, atât timp cât acesta ar aduce o pace justă și durabilă și implică Kievul și UE (Reuters). ''În ceea ce privește planul de pace care înțelegem că i-a fost prezentat președintelui Zelenski, am spus întotdeauna că pentru ca acest plan să funcționeze trebuie ca din echipă să facă parte ucrainenii și europenii'', a spus Kallas într-un discurs la Bruxelles.

Tot la 21 noiembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, după o convorbire telefonică cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, că 'nimic nu ar trebui decis cu privire la Ucraina fără Ucraina' (AFP).

În 23 noiembrie, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că, în cadrul contactelor de la Geneva între delegațiile țării sale, SUA și unele țări europene, există o anumită disponibilitate de a încorpora o 'viziune ucraineană' în planul de pace transmis Kievului săptămâna aceasta de către administrația președintelui Donald Trump, a cărui versiune inițială a fost considerată excesiv de favorabilă Rusiei de către Bruxelles și Kiev, potrivit EFE. 'În acest moment, există înțelegerea faptului că propunerile americane pot lua în considerare o serie de elemente bazate pe viziunea ucraineană și care sunt de o importanță critică pentru interesele naționale ale Ucrainei', a declarat președintele Zelenski pe conturile sale de Telegram și X.

Totodată, la 23 noiembrie, europenii au prezentat o versiune amendată a planului de pace american pentru Ucraina, care prevede un număr mai mare de efective militare pentru armata ucraineană și o schimbare în privința concesiilor teritoriale pe care ar urma să le facă Kievul, potrivit unui document consultat de Reuters la această dată. Contrapropunerea ar fi fost redactată de așa-numitul grup E3, cuprinzând Marea Britanie, Franța și Germania, conform unei surse care a avut acces la document.

Documentul, pregătit în cadrul negocierilor în curs la Geneva, propune ca forțele armate ucrainene să fie limitate la 800.000 de oameni 'în timp de pace' în locul plafonului de 600.000 de militari, propus în planul american.

'Negocierile asupra schimburilor teritoriale vor începe pornind de la linia de contact', în loc de a stabili dinainte ca unele zone (ale Ucrainei) să fie recunoscute ca 'de facto rusești', așa cum sugerează planul american, se mai arată în document.

Contrapropunerea europeană mai sugerează ca Ucraina să primească din partea SUA o garanție de securitate similară Articolului 5 al NATO și se opune propunerii americane de a utiliza activele rusești înghețate în Occident, în principal în Uniunea Europeană.

'Ucraina va fi complet reconstruită și va primi compensații financiare, inclusiv prin intermediul activelor suverane rusești, care vor rămâne înghețate până când Rusia va compensa daunele provocate Ucrainei', se arată în document.

***Summitul G20 din 22-23 noiembrie
Liderii din G20, grupul celor mai mari economii ale lumii, reuniți la Johannesburg, în Africa de Sud, au cerut o pace 'justă' și 'durabilă' în Ucraina, precum și în Sudan, Republica Democrată Congo și 'teritoriile palestiniene ocupate', a relatat AFP.

G20 a reafirmat că, în conformitate cu Carta ONU, 'toate statele trebuie să se abțină de la amenințarea sau utilizarea forței pentru a obține câștiguri teritoriale, împotriva integrității teritoriale și suveranității sau a independenței politice a oricărui stat'.

Conform dpa, G20, a condamnat, la 22 noiembrie, doar indirect războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei din 2022 în declarația sa finală de la Johannesburg. Potrivit țării gazdă, Africa de Sud, 'Declarația liderilor', adoptată în timpul primei sesiuni de lucru a summitului G20 de la Johannesburg, nu menționează explicit Rusia sau pe președintele său, Vladimir Putin. Cu toate acestea, prima pagină a declarației finale de 30 de pagini, conține referințe lipsite de ambiguitate la acțiunile Rusiei în Ucraina.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat, la 22 noiembrie, că G20, 'are mari probleme în rezolvarea' crizelor internaționale actuale și este 'în pericol' de declin, dacă nu va exista o remobilizare colectivă în jurul 'câtorva priorități cheie' (AFP).

G20 este format din 19 țări plus Uniunea Europeană și Uniunea Africană și reprezintă 85% din PIB-ul global și aproximativ două treimi din populația lumii. SUA nu a participat la summitul G20 din acest an.

*** Discuțiile de la Geneva din 23 noiembrie
Înalți demnitari din SUA, Ucraina, Regatul Unit, Germania și Franța s-au reunit, în 23 noiembrie, la Geneva, pentru a dezbate planul elaborat recent de Washington în vederea încheierii războiului din Ucraina. Din partea SUA au participat emisarul special, Steve Witkoff și secretarul de stat american, Marco Rubio, conform Reuters, AFP și DPA.

Președintele ucrainean le-a cerut aliaților Ucrainei, în cadrul reuniunii de la Geneva, să contribuie la îmbunătățirea capacităților de apărare antiaeriană ale țării sale, în fața atacurilor continue efectuate de armata rusă, transmite DPA. Volodimir Zelenski a declarat că echipele ucraineană, americană și europeană aflate la Geneva sunt în contact permanent și și-a exprimat speranța că ''va exista un rezultat''.

La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, în context, la 23 noiembrie, că frontierele Ucrainei nu pot fi schimbate prin forță, armata sa nu poate fi redusă, lăsând țara vulnerabilă, și rolul central al Uniunii Europene trebuie să fie ''recunoscut deplin'' în orice plan de pace (AFP și Reuters).

***Planul de pace propus de președintele american (20 noiembrie)
La 20 noiembrie, administrația SUA a confirmat că lucrează la un posibil plan de pace, informație dezvăluită inițial de publicația americană Axios, dar a contrazis ideea vehiculată de această publicație, precum și de alte mass-media și de unii politicieni europeni susținători ai Ucrainei, care au sugerat că respectivul plan ar fi negociat doar între Washington și Moscova, pentru a fi impus Kievului ca un fapt împlinit sau ca o formă de capitulare.

Potrivit presei americane din 21 noiembrie, planul de pace în 28 de puncte a fost convenit în urma unor consultări între Steve Witkoff, emisar special al președintelui american, Donald Trump, și Kirill Dmitriev, emisar economic special al președintelui rus, Vladimir Putin, fără ca susținătorii europeni ai Ucrainei să fie informați.

Planul propus de SUA prevede în principal ca Ucraina să cedeze Rusiei complet regiunea Donbas (alcătuită din provinciile estice Donețk și Lugansk), care împreună cu peninsula Crimeea ar fi recunoscute de facto ca fiind rusești, dar teritoriile din Donbas cedate Rusiei și care în prezent nu se află sub controlul acesteia ar deveni zone tampon demilitarizate, în timp ce provinciile Herson și Zaporojie din sud și sud-est ar fi împărțite tot de facto de-a lungul liniei actuale a frontului, care va fi înghețată. În schimb, Rusia ar urma să se retragă din teritoriile ucrainene ocupate în provincia central-estică Dnipropetrovsk și în cea nord-estică Harkov (AFP și Reuters).

De asemenea, Ucrainei i se solicită să-și limiteze forțele armate, reducându-și efectivele la cel mult 600.000 de soldați, să renunțe la toate armele cu rază lungă de acțiune, precum și la aspirația de a adera la NATO, angajament de neutralitate militară pe care să și-l înscrie în Constituție.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a pledat, la 20 noiembrie, pentru o 'pace demnă' pentru țara sa, după o întrevedere la Kiev cu un înalt oficial american care i-a prezentat planul Washingtonului de a pune capăt invaziei rusești, noteză AFP.

Tot la 21 noiembrie, ambasadoarea Ucrainei la Washington, Olha Stefanișina, a respins ferm orice schimbări ale frontierei țării, ca răspuns la un plan prezentat de SUA pentru a se pune capăt războiului lansat de Rusia în februarie 2022 împotriva țării vecine (DPA).

Președintele rus, Vladimir Putin, a confirmat, la 21 noiembrie, că a primit planul de pace pentru Ucraina elaborat de Statele Unite și a declarat că documentul ar putea servi drept bază pentru o soluționare pașnică 'definitivă'. 'Avem acest text, l-am primit prin canalele de comunicare existente cu administrația americană', a declarat liderul de la Kremlin, la începutul unei teleconferințe cu membrii Consiliului de Securitate al Federației Ruse. Potrivit președintelui Putin, planul american în 28 de puncte, privit cu îngrijorare la Kiev, a fost discutat doar în linii mari între Moscova și Washington, americanii cerând părții ruse să facă anumite compromisuri și să dea dovadă de flexibilitate (EFE).

În 22 noiembrie, 11 lideri europeni s-au pronunțat, într-o declarație comună publicată după o reuniune din această dată, în marja summitului G20 de la Johannesburg, pentru respingerea planului de pace propus de SUA în forma sa actuală, subliniind că proiectul reprezintă o 'bază' pentru discuții, dar necesită 'eforturi suplimentare' (dpa, AFP și Reuters).

Președintele american, Donald Trump, a declarat, în 22 noiembrie, că actuala sa propunere de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu este oferta sa finală, afirmațiile sale având loc în contextul în care Ucraina și aliații săi europeni au subliniat că planul de pace propus de Trump poate fi o 'bază' pentru discuții, însă necesită 'eforturi suplimentare' (Reuters). AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Lãzãroiu)