Europarlamentarii vor vota, separat, la 9 octombrie, asupra cele două moțiuni de cenzură depuse împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform AFP și site-ului Parlamentului European. Moțiunile au fost dezbătute de Parlamentul European în data de 6 octombrie 2025.

Cele două moțiuni au fost depuse de grupurile politice 'Patrioți pentru Europa' și Stânga din PE în septembrie 2025.

Moțiunea depusă de grupul 'Patrioți pentru Europa' a fost înregistrată la data de 16 septembrie 2025 și invocă, între altele: faptul că executivul european nu a reușit să găsească soluții adecvate pentru a opri migrația ilegală către Uniunea Europeană; faptul că executivul de la Bruxelles a decis unilateral să semneze Acordul Mercosur în decembrie 2024, ignorând opoziția fermă și repetată exprimată de mai multe parlamente naționale, de Parlamentul European și de agricultorii și crescătorii de animale europeni; faptul că acordul comercial SUA-UE a fost încheiat fără a primi niciun mandat oficial din partea Consiliului, 'ignorând flagrant echilibrul instituțional consacrat în tratate' etc, conform https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/B-10-2025-0400_RO.html.

Moțiunea depusă de grupul Stângii din PE a fost înregistrată la 16 septembrie 2025 și invocă: lipsa de acțiune a Comisiei față de 'atacurile militare brutale ale guvernului israelian și încălcările sistematice ale dreptului internațional și umanitar în Gaza'; faptul că executivul a acceptat, fără mandat, un acord comercial UE-SUA care prejudiciază interesele europene; atitudinea Comisiei care nu a tratat criza climatică și criza socială cu care se confruntă întregul continent și absența oricăror măsuri de anvergură privind chestiunile sociale etc. (https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/B-10-2025-0402_RO.html)

La 6 octombrie, în cadrul dezbaterii privind cele două moțiuni, Grupul 'Patrioți pentru Europa', condus de francezul Jordan Bardella, a criticat politica economică a executivului UE, denunțând acordul comercial cu Statele Unite privind taxele vamale, pe care l-a numit o 'capitulare', simbol al unei Uniuni Europene 'dezarmate și discreditate'. Bardella ceruse deja la începutul lunii septembrie un vot de neîncredere împotriva președintei Comisiei Europene, în special pentru a contesta acordul comercial Mercosur cu țările latino-americane, pe care l-a descris drept o 'trădare' a fermierilor și a mediului (Reuters).

De partea sa, co-lidera grupului Stângii, Manon Aubry, a acuzat, în plen, la 6 octombrie, Uniunea Europeană de 'complicitate' la 'genocidul' din Fâșia Gaza, reproșându-i că 'închide ochii' la situația din Orientul Mijlociu.

La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut, la 6 octombrie, în discursul din plen, unitate între forțele pro-UE împotriva celor care încearcă, în opinia ei, să destabilizeze blocul comunitar, menționându-l aici pe președintele rus, Vladimir Putin, potrivit extraselor din discurs prezentate de AFP și EFE (https://multimedia.europarl.europa.eu/en/video/motions-of-censure-extracts-from-the-debate_I277980).

'Obiectivul acestei unități nu este în mod necesar să fim de acord în fiecare detaliu: tensiunea și dezbaterea sunt o parte inerentă și importantă a elaborării politicilor. Obiectivul este panorama de ansamblu, să ne unim în jurul a ceea ce avem în comun pentru a sprijini europenii în această lume periculoasă', a spus Von der Leyen în discursul său din plenul PE, în contextul dezbaterii celor două moțiuni de cenzură.

Șefa Comisiei Europene a mai spus că adversarii Uniunii Europene 'nu doar sunt pregătiți să exploateze orice diviziune' din interiorul acesteia, ci 'incită în mod activ aceste diviziuni'. 'Președintele rus, Vladimir Putin, nu își ascunde disprețul față de Uniunea noastră și față de fundamentele pe care ea se susține. Nu-și ascunde nici bucuria și sprijinul față de toți prietenii săi obedienți din Europa care fac munca pentru el. Acesta este cel mai vechi truc din lume: semănarea diviziunii și răspândirea dezinformării pentru ca europenii să se lupte între ei, pentru a încerca să ne facă să lăsăm garda jos', a susținut Ursula von der Leyen în 6 octombrie.

***
Recent, Comisia Europeană s-a mai confruntat cu o moțiune de cenzură pe care Parlamentul a respins-o la 10 iulie 2025, cu 360 de voturi împotrivă, 175 de voturi pentru și 18 abțineri. Moțiunea de cenzură a fost inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea (grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni), informează site-ul https://www.europarl.europa.eu/.

Principalul argument invocat de Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni în moțiunea lor a fost lipsa de transparență și refuzul de a comunica documentele care au stat la baza achiziției de vaccinuri COVID-19 în timpul pandemiei.

'Comisia nu a furnizat o justificare suficient de bine fundamentată juridic pentru refuzul său de a divulga documentele solicitate legate de negocierile privind vaccinul Pfizer', se arată în moțiunea din iulie 2025, conform https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/B-10-2025-0319_RO.html.

'Hotărârea Tribunalului din 14 mai 2025 în cauza 'T-36/23 Stevi - The New York Times/Comisia' a constatat că executivul european nu a oferit o explicație plauzibilă prin care să justifice de ce nu se află în posesia documentelor solicitate referitoare la negocierile sale cu Pfizer/BioNTech pentru achiziționarea de vaccinuri împotriva COVID-19 și care a clarificat că obligația de transparență a Comisiei este fundamentală și că refuzul de a divulga documente trebuie justificat strict cu motive imperioase', se mai arată în moțiunea din iulie.

***
Conform Regulamentului de procedură al Parlamentului European, moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene poate fi depusă de o zecime dintre membrii care compun Parlamentul - 72 eurodeputați în actuala legislatură. (surse: https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/RULES-10-2024-07-16-RULE-131_RO.html; https://multimedia.europarl.europa.eu/)

În cazul în care o moțiune de cenzură a fost votată în cursul celor două luni precedente, orice nouă moțiune depusă de mai puțin de o cincime dintre membrii care compun Parlamentul se consideră inadmisibilă.

Moțiunea de cenzură trebuie să enumere motivele pentru care a fost depusă, se mai arată în Regulamentul PE.

De îndată ce primește moțiunea, președintele PE îi anunță pe eurodeputați cu privire la depunerea unei moțiuni de cenzură. Dezbaterea moțiunii are loc la cel puțin 24 de ore după anunțarea deputaților cu privire la depunerea unei moțiuni.

Votarea moțiunii de cenzură se face prin apel nominal, la cel puțin 48 de ore după începerea dezbaterii.

În conformitate cu articolul 234 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, moțiunea de cenzură se adoptă cu o majoritate de două treimi din totalul voturilor exprimate, reprezentând majoritatea membrilor care compun Parlamentul. Rezultatul votului este notificat președintelui Consiliului și președintelui Comisiei.
(https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/B-10-2025-0319_RO.html) AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Ruxandra Bratu)