DOCUMENTAR: Sofia Vicoveanca, vocea emblematică a folclorului bucovinean, aniversează 85 de ani (23 septembrie)
Sofia Vicoveanca, pe numele său de naștere Sofia Fusa, este una dintre cele mai mari și mai iubite voci ale muzicii populare românești. Artista s-a născut la 23 septembrie 1941, în Toporăuți, o localitate aflată în apropierea Cernăuțiului, arată radiobucovina.ro. Familia ei s-a mutat ulterior în zona Vicovu de Jos, județul Suceava, Bucovina devenind, astfel, spațiul cultural fundamental al întregii sale activități artistice.
A urmat Școala Populară de Artă din Suceava, iar în anul 1959 a fost angajată prin concurs ca solistă de muzică populară la Ansamblul de Cântece și Dansuri 'Ciprian Porumbescu' din Suceava. Ulterior, începând din anul 1998, activitatea sa profesională a fost legată și de Ansamblul 'Rapsozii Botoșanilor'.
Festivalul 'Cerbul de Aur' ediţia din anul 1992, desfăşurat in Piaţa Sfatului din Braşov. Recital al cântăreţei de muzică populară, Sofia Vicoveanca, 1992.
Foto: (c) CODRUTA DRAGOESCU/Arhiva istorică Agerpres
Repertoriul artistei este unul vast, fiind alcătuit din cântece de leagăn, doine de dragoste și dor, colinde, bocete, balade, cântece de nuntă și de voie bună. A înregistrat numeroase materiale pentru case de discuri, radio și televiziune și a susținut turnee atât în țară, cât și în străinătate.
Sofia Vicoveanca are o discografie construită de-a lungul a mai mult de cinci decenii, de la primele înregistrări realizate pentru Electrecord până la albumele disponibile astăzi în format digital. Printre titlurile reprezentative care i-au marcat cariera se numără: 'Cântec de nuntă', 'Cântec vechi de cătănie', 'Bucovină, mândră floare', 'Eu cânt că mi-i lumea dragă', 'Ca la Vicov', 'Dragi îmi mai sunt horile', 'Cântece din culegerea Voevidca', 'Pentru toți românii mei', 'De-aici, din Țara de Sus', 'Oameni dragi și lume bună', 'În seara de Ajun', 'Singură-mi fac voie bună', 'Lume dragă, am petrecut', 'Astăzi joc și mă simt bine', 'Nu sunt eu ca orișicare', 'Hai la hora mare!', 'Tare-s mândră de-al meu neam', 'Colinde și obiceiuri din străbuni' și 'Așa-i la noi datina'.
Sofia Vicoveanca, 1998.
Foto: (c) MIHAI TAPLIGA/Arhiva istorică Agerpres
Dincolo de scena muzicală, Sofia Vicoveanca a avut o activitate remarcabilă și în domeniul cinematografiei, jucând alături de mari nume precum Amza Pellea, Gheorghe Dinică, Maia Morgenstern și Horațiu Mălăele. Printre filmele în care a fost distribuită se numără 'Dimitrie Cantemir' (1973), 'Vânătoarea de vulpi' (1980), 'Ochi de urs' (1983), 'Casa din vis' (1991) și 'Sarea în bucate' (2001).
Artista și-a transpus talentul și în formă scrisă, publicând volumele de versuri 'Dureri ascunse' (1996) și 'Cu inima-n palme' (2004).
Sofia Vicoveanca, 2004.
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică Agerpres
Activitatea sa artistică a fost recompensată cu o serie de distincții naționale importante, precum: 'Meritul Cultural' clasa a IV-a (1973); Medalia 'Tudor Vladimirescu' cl. I (1975); Medalia 'Meritul Cultural' cl. I (1976); Crucea Națională 'Serviciul Credincios' clasa a III-a (2002); Ordinul Național 'Meritul Cultural' în grad de Mare Ofițer (2004), conform legislatie.just.ro.
Sofia Vicoveanca, 2008.
Foto: (c) CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică Agerpres
În luna octombrie a anului 2014, la Castelul Peleș, Principesa Moștenitoare Margareta i-a conferit Ordinul 'Coroana României' în grad de Cavaler.
Foto: (c) ANAMARIA TOMA / AGERPRES FOTO
Acestora li se adaugă premiul de excelență pentru întreaga activitate acordat la Gala Premiilor Uniunii Muzicienilor Interpreți din România în 2012, premiul acordat la gala 'Superlativele VIP' în 2005 și un premiu pentru interpretare primit la Gala Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România în 2017, la aniversarea a 25 de ani de la premiera peliculei 'Casa din vis'.
Este recunoscută cu titlul de Cetățean de onoare în numeroase orașe și comune, în special în zona Bucovinei și în capitală: municipiul București (din 28 noiembrie 2011), Suceava, Rădăuți, Siret, Pojorâta, Ciocănești și Vicov (județul Suceava), Putna (titlu primit alături de actorul Florin Piersic), mai multe comune din județul Suceava și alte regiuni.
Sofia Vicoveanca a rămas o prezență constantă la marile evenimente culturale. Între 2017 și 2021, a participat la festivaluri importante, precum 'RomânIA Autentică' la Iași, Festivalul Internațional de Muzică 'Mărțișor' din Republica Moldova, Festivalul Scrumbiei Dunărene de la Galați și 'Florile Ceahlăului'. De asemenea, a urcat pe scenă la concertul 'Unire-n cuget și-n simțiri', organizat la Botoșani în anul 2021. În 2018, anul Centenarului Marii Uniri, a susținut două recitaluri de excepție în Regatul Danemarcei, la Aalborg și Copenhaga, la invitația Ambasadei României.
Anul 2025 a fost unul dens în apariții publice: în luna aprilie a evoluat pe scena Sălii Palatului din București, la spectacolul 'Potcoava de aur', în iulie a fost invitată specială la Festivalul Internațional 'Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării' de la Brăila, iar în luna septembrie a susținut un recital la prima ediție a Festivalului Național de Folclor 'Bucovină, mândră floare!', desfășurat la Suceava și Vicovu de Jos, eveniment al cărui trofeu îi poartă numele.
Anul 2026 a debutat cu o cumpănă medicală, artista suferind în luna ianuarie un infarct, în urma căruia a fost tratată la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Suceava. Ulterior, ea a revenit în atenția publicului, iar la 24 martie 2026 a primit Premiul pentru întreaga activitate la cea de-a doua ediție a Galei UCIMR - Premiile Excelenței Interpretative, eveniment desfășurat în Sala Mare a Ateneului Român.
În prezent, artista se pregătește pentru un concert de amploare intitulat 'Rădăcini', care va avea loc la 13 octombrie 2026 la Sala Palatului din București. Evenimentul este conceput ca o celebrare profundă a folclorului românesc și a unei cariere impresionante dedicate cântecului popular.
Prin repertoriul său, aparițiile scenice și implicarea în proiecte dedicate folclorului, Sofia Vicoveanca rămâne o prezență reprezentativă pentru promovarea tradițiilor muzicale din spațiul bucovinean. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Domnul Țării Românești Mircea cel Bătrân
Domnul Țării Românești Mircea cel Bătrân (născut în 1355) și-a început domnia (1386-1418) la 23 septembrie 1386, când predecesorul și fratele său Dan I a fost ucis într-o luptă, la sud de Dunăre, cu țarul bulgar de la Târnovo, Șișman, potrivit volumului ''Istoria românilor'' (Constantin C. Giurescu și Dinu C. Gi
FENOMENE ASTRONOMICE: Echinocțiul de toamnă (23 septembrie)
Echinocțiul de toamnă se produce la 23 septembrie 2025, la ora 3 și 5 minute, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°, moment care marchează începutul toamnei în emisfera nordică, conform Observatorului Astronomic ''Amiral Vasile Urseanu'' - https://astro-ursean
23 septembrie - Ziua internațională a limbajului semnelor (ONU)
Ziua internațională a limbajului semnelor este marcată anual, la 23 septembrie, de Organizația Națiunilor Unite (ONU), pentru a atrage atenția asupra rolului limbilor semnelor în exercitarea deplină a drepturilor omului de către persoanele surde. Ziua a fost instituită prin Rezoluția A/RES/72/161 a Adunării Generale a ONU, adoptată prin consens la 19 decembrie 2017, po
Președintele Nicușor Dan susține intervenția națională la Adunarea Generală a ONU (23 septembrie)
Președintele Nicușor Dan are programate, în perioada 20-23 septembrie, mai multe întâlniri și participări la evenimente organizate la New York, în contextul lucrărilor celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, potrivit agendei publicate de Administrația Prezidențială. Președintele României va sus
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 23 septembrie
Ortodoxe Zămislirea Sf. Proroc Ioan Botezătorul; Sf. Cuv. Xantipa și Polixenia Greco-catolice Conceperea Sf. Ioan Botezătorul; Sf. Padre Pio Romano-catolice Ss. Pius din Pietrelcina, pr.; Zaharia și Elisabeta Zămislirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este pome
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 septembrie
Este a 266-a zi a anului 2026. Au mai rămas 99 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 04 m și apune la 19 h 12 m. Luna răsare la 17 h 48 m și apune la 03 h 10 m. Echinocțiul de toamnă la 03 h și 05 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Violonistul Isaac Stern
Unul dintre cei mai importanți violoniști ai secolului XX, Isaac Stern s-a născut la 21 iulie 1920, în Kremeneț, Ucraina, în familia lui Solomon și Clara Stern. Familia Stern s-a mutat în Statele Unite ale Americii, la San Francisco, când Isaac avea doar un an, conform https://theviolinchannel.co
22 septembrie - Ziua internațională a informării cu privire la Leucemia Mieloidă Cronică (LMC)
Ziua internațională a informării cu privire la leucemia mieloidă cronică (Ziua mondială LMC/ World CML Day), o inițiativă a organizațiilor de pacienți din întreaga lume, este marcată anual la 22 septembrie pentru a crește gradul de informare cu privire la această formă rară de cancer, dar și pentru a sărbători progresele realizate în tratarea bolii.
22 septembrie - Ziua mondială fără mașini
Ziua mondială fără mașini este marcată anual la 22 septembrie și reprezintă o inițiativă dedicată reducerii, cel puțin temporare, a utilizării autoturismelor în orașe și promovării mersului pe jos, a bicicletei și a transportului public. În 2026, ziua încheie Săptămâna europeană a mobilității, desfășurată între 16 și 22 septembrie.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 septembrie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Teodosie de la Mănăstirea Brazi, mitropolitul Moldovei; Sf. Sfințit Mc. Foca, episcop de Sinope Greco-catolice Sf. ep. m. Foca Romano-catolice Ss. Maurițiu, ofițer, și îns. m.; Silvan, pustnic Sfântul Sfinți
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 septembrie
Este a 265-a zi a anului 2026. Au mai rămas 100 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 03 m și apune la 19 h 13 m. Luna răsare la 17 h 25 m și apune la 02 h 02 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
21 septembrie - Ziua internațională a păcii
La 21 septembrie, este marcată Ziua internațională a păcii, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite. Sărbătorită anual pe plan mondial, ziua a fost instituită în 1981, prin adoptarea, în unanimitate, a Rezoluției 36/67 a Adunării Generale a Națiunilor Unite. Douăzeci de ani mai târziu, textul Rezoluției 55/282 a ONU din 7 septembrie 2001
21 septembrie - Ziua mondială Alzheimer
Ziua internațională de luptă împotriva bolii Alzheimer este marcată în fiecare an pe 21 septembrie, în cadrul Lunii Mondiale a Alzheimerului. Potrivit Federației internaționale a asociațiilor dedicate bolii Alzheimer - Alzheimer's Disease International (ADI), atât în perioada premergătoare, cât și în ziua propriu-z
21 septembrie - Ziua Munților Apuseni
La 21 septembrie este celebrată, începând din acest an, Ziua Munților Apuseni. Evocând memoria lui Avram Iancu, inițiatorii legii, un grup de deputați și senatori PSD și PNL, consideră că o zi pentru Munții Apuseni, în data de 21 septembrie, contribuie la promovarea unui sentiment local și național de mândrie, stimulând dezv