Papornițe precum cea din filmul 'Nea Mărin miliardar', dar și alte obiecte obținute din papură sau pănuși de porumb au fost realizate la Slatina, de meșteri populari din Călui și Cezieni, în fața unui public format în special din copii, în cadrul proiectului 'Cultura tradițională a Oltului' inițiat de Centrul Județean de Cultură și Artă Olt.

Demonstrațiile, susținute de meșterul împletitor în papură Gheorghe Neagoe din Călui și de meșterul în cusături și țesături populare din Cezieni, Alexandrina Olguța Filip, Tezaur Uman Viu, au avut loc în aceste zile la Complexul de Servicii 'Amicii' al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Olt.

Olguța Filip a relatat, în timp ce a împletit un coș de tipul unei genți de mână, că a învățat să realizeze obiecte elaborate în urmă cu peste 40 de ani, când la fostul CAP din Cezieni, unde se realizau și obiecte din răchită împletită.

Foto: (c) Cristina Matei / AGERPRES

'Aici încerc să fac urzeala unui coș. Dacă este urzeala făcută, atunci merge mai repede (...) Cusutul iilor l-am învățat de la bunica și de la mamă, iar la noi, în Cezieni, era o secție de împletituri răchită. Și domnul inginer Danacu a venit cu ideea că pe lângă asta, dacă noi tot aveam contract cu Olanda, aveam exporturi externe la împletituri de răchită, hai să vedem dacă merge, că tot avem porumb, să luăm foile, să facem și noi împletituri, să facem coșuri, să facem diferite obiecte. Și așa s-a înființat și secția de răchită și foi de porumb și papură', și-a amintit Olguța Filip.

Copii n-au răbdare să realizeze împletituri din pănuși de porumb, arată Olga Filip, însă tot i-a învățat să realizeze preșuri mici pentru șters pe picioare sau mici ornamente.

'N-au răbdare. Am încercat cu ei, da, am făcut un preșuleț ca să se șteargă. Cel puțin le-am zis să aibă idei ce se poate face cu o pănușă. Pănușa poate fi modelată în diferite feluri, după imaginația și îndemânarea fiecăruia. De la legătura viței de vie, se poate face orice alt obiect sau orice vizualizare ai, poți să faci o păpușă, poți să faci o decorație, poți să faci o floare, pănușa fiind umedă, o poți lucra și modela după dorință', a mai spus Olguța Filip.

Pănușile de porumb din care se se realizează împletituri sunt selectate, la clacă, dintre cele curate și fără defecte și păstrate apoi în locuri aerisite și ferite de umezeală.

'Se culege porumbul după fir cu foaie cu tot și apoi facem o clacă, cum se făcea odată, aduni foile de porumb, alea care sunt urâte, le dai la capre și la oi să le mănânce, alea care sunt frumoase, le păstrezi. Și când ai poftă și vrei să faci un coșuleț, să faci un ornament, să faci o floare, să faci orice, iei pănușile de acolo și fără să le strângi în mână, ele atunci pocnesc, le umezești în apă și atunci poți să faci cu ele ce îți dorești, ce imaginație ai. Coșulețul - îți trebuie formă, deci un trapez, un dreptunghi, un pătrat, un cerc, ce vrei. Durează, durează câteva ore bune (împletirea unui coș), dacă nu mai mult, se lucrează un coș - două cel mult, pe zi. Eu le lucrez din pasiune, mai și vindem din împletituri, mai mult ornamentele pentru Crăciun, păpușele făcute din porumb cu diferite culori, vopsite', a mai spus Olguța Filip.

Aceasta laudă obiectele din papură și pănuși, susținând că sunt foarte bune pentru a păstra în ele legume și fructe.

'Din papură, împletiturile se fac numai din miezul papurei, care este mai rezistent la răsucire, iar țesăturile se pot face cu întreg firul de papură. Papornița din papură țesută este ca cea din 'Nea Mărin miliardar', putem să punem praz în ea, dar și alte produse, ele își păstrează prospețimea, pentru că se menține în același timp și umiditate și aerisire', a susținut Olguța Filip.

Împletitorul în papură Gheorghe Neagoe din Călui a venit la Slatina să promoveze tradițiile și meșteșugurile populare ale Oltului nu doar cu rogojini și papornițe, ci și cu războiul de țesut rogojinile. Bucuros de interesul arătat de copii față de modul cum se realizează o paporniță, meșterul de la Călui a povestit cum a deprins meșteșugul, în copilărie, de la mama sa și cum intra în război pe furiș, când femeia nu era prin preajmă, să nu îl certe că ar putea strica ceva.

Foto: (c) Cristina Matei / AGERPRES

'Eu lucrez de când eram mic copil. Când eram mic, cum sunt copiii ăștia, când mama ieșea pe afară, eu mă apucam să bag și eu și ea făcea gălăgie pe mine, că îi rup teile sau îi stric papura. Dar eu pe furiș mă băgam și eu și când a văzut că încep să fac treaba, ea mă lăsa să mai lucrez și eu', a spus Gheorghe Neagoe.

La războiul țesut realizează materialul pentru două papornițe deodată, însă munca meșterului începe cu mult timp înainte, în luna iulie, cu tăiatul papurei.

'Nu vor, doamnă, nu vor (să practice meșteșugul). Am oamenii acolo, în sat, care s-a făcut la Călui, s-a făcut rogojini, cum mă văd că m-am dus să tai papură: 'bă, dar nu-ți ajunge cât ai muncit? Mai stai!' Că trebuie să tai papură în apă, prin nămol, prin șerpi, prin toate modele. Dar eu le spui 'bă, dacă asta îmi place să fac! Să stau degeaba toată ziua la poartă, să stau degeaba? Mai bine îmi place să fac mișcare, să meargă mâna, să meargă organismul'. Dacă stai degeaba, ce faci? Așa, lucrezi, trebuie să lucrezi. Uite! Le vând, am comenzi de nu știu eu ce să le fac', a mai spus Gheorghe Neagoe.

Gheorghe Neagoe a rămas singurul meșter popular care mai țese papornițe și rogojini, obiceiul riscând să se piardă, deși localitatea Călui a fost o zonă recunoscută pentru acest meșteșug.

'Și papura nu se taie decât după Sfântul Ilie. Se taie, se lasă pe baltă, chiar dacă-i apă, chiar dacă-i noroi, se întinde pe baltă, trebuie să alegi ce e bun. O lași opt, zece zile pe baltă, după aceea te duci să o strângi. Mai iasă câte o lighioană, dar fuge. Șarpele, i-am spus fetii 'bă, tati, nu stă șarpele acolo, că dacă te vede că te duci, mișc papura, el pleacă, își vede de treaba lui'. Nu mi-e frică, dar... nu am pe cine ( n.r. să continue meșteșugul). Nu vor. Au făcut, dar nu mai vor. (...) Că-i greu, noaptea. Se pierde, cred (meșteșugul n.red.)', arată meșterul din Călui.

Papornițele și rogojinile ajung de la Călui în toată țara, comenzile le primește prin telefon, iar prețul unei papornițe este de 60 de lei.

'Eu, noaptea, de la ora unu și jumătate - două și până la ora zece și jumătate - unsprezece, de - abia fac două. La una de astea (paporniță), faci două ore jumate, trei ori ca să o termini și nu mai vor. Și eu am copii, am o fată și un băiat în Germania, sunt plecați, am o fată și un băiat în Timișoara și mai am o fată care e în Călui și mă ajută de ce să spun, dar are copii la școală, n-are ea timp să facă. Mă știu, că m-au văzut pe telefon, am numărul de telefon și o grămadă mă sună. Dau cu 60 de lei o paporniță și cu 70 de lei o rogojină', a adăugat Gheorghe Neagoe.

Reprezentanții Centrului Județean de Cultură și Artă Olt, Ana Maria Ceaușu și Valeru Ciurea, au precizat că proiectul este unul pilot și se va dezvolta urmărindu-se organizarea unor ateliere de cultură, meșteșuguri și artă populară în mai multe etape anual, pentru a le aduce aproape de public.

Foto: (c) Cristina Matei / AGERPRES

'Copiii au nevoie de rădăcini, au nevoie de tradiție', a subliniat directorul DGASPC Olt, Rădița Piroșca, care a însoțit la ateliere copii aflați sub diferite forme de ocrotire în cadrul instituției.

'E foarte important, copii, să știți că, din natură, puteți să faceți lucruri atât de frumoase și să vedeți acești oameni speciali care știu ce înseamnă munca, știu ce înseamnă să culegi din natură tot ce ai nevoie', a mai spus Rădița Piroșca. AGERPRES / (A - redactor: Cristina Matei, editor: Marius Frățilă, editor online: Adrian Dădârlat)