VIDEO AȘEZĂRI ÎN AMURG/Cistia, satul fără niciun locuitor, în care nicio casă nu a rămas în picioare
În Insula Mare a Brăilei, o zonă izolată, înconjurată de apele Dunării și apărată de diguri, se afla odinioară satul Cistia, o localitate în care astăzi nicio casă nu mai stă în picioare, niciun locuitor nu mai pășește pe ulițele sale.
Foto: (c) Ecaterina IGNAT / AGERPRES
Cistia este în prezent doar un nume pe hartă și o amintire în inimile celor care au trăit aici.
Pe un dig îngust de pământ, pe care abia încape o mașină, după cinci kilometri de mers din satul vecin Agaua, ajungi în locul unde a existat odinioară Cistia. Cu doar câteva decenii în urmă, aici răsunau râsete de copii și clopote de la vitele din gospodării. Astăzi, doar iarba, câțiva copaci și un canton mai veghează locul. Casele construite din paiantă s-au prăbușit rând pe rând, lăsând în urmă doar amintirea unei comunități dispărute.
Foto: (c) Ecaterina IGNAT / AGERPRES
Cistia, atestată documentar în anul 1880, aparține de comuna Frecăței. La începuturile sale, satul număra în jur de 35-40 de gospodării, iar oamenii trăiau din creșterea vitelor, oilor și porcilor, din pescuit și din vânzarea cărnii și a produselor obținute de la animale.
'Primul lucru care a tras obloanele peste satul Cistia a fost lipsa rețelei electrice', spune fostul viceprimar al comunei Frecăței, Gheorghe Orjan, născut în satul vecin Agaua, în prezent referent în cadrul compartimentului Situații de Urgență al Primăriei Frecăței.
Satul Cistia nu a fost niciodată conectat la rețeaua de energie electrică. Chiar dacă în 1968 comuna Frecăței a fost electrificată, lumina nu a ajuns și pe străzile din Cistia.
Unul câte unul, locuitorii au început să plece, părăsind casele construite din paiantă care, cu timpul, s-au dărâmat. În 2012 mai erau doar patru gospodării, în 2016 o singură casă, iar astăzi niciuna nu mai stă în picioare. Inundațiile din 2016 au fost decisive pentru Cistia, după ce cota Dunării a depășit 710 centimetri, ultimul locuitor a părăsit satul.
Foto: (c) Ecaterina IGNAT / AGERPRES
'În perioada cât am fost viceprimar, timp de două mandate, între 1992 și 2000, mai existau câteva căsuțe în Cistia. Casele erau din paiantă și, treptat, s-au dărâmat. Casele neîngrijite se dărâmă. Pământul galben nu iartă. Dacă nu-l întreții, îl ia timpul. După inundațiile din 2016 a plecat ultimul locuitor. Omul s-a speriat din cauza apelor și s-a mutat la Agaua, unde a găsit o locuință', povestește Gheorghe Orjan.
Lipsa electricității a fost doar începutul declinului. După anul 2000, odată cu închiderea abatoarelor, s-a rupt și ultima legătură dintre producători și cumpărători. Cistia era un sat de crescători de animale, iar fără posibilitatea de a-și valorifica carnea, laptele, lâna sau mieii, oamenii au început să plece spre Brăila, Constanța sau oriunde au găsit de muncă și un loc de casă.
'O altă cauză care a dus la depopularea satului Cistia, în afară de lipsa electricității, a fost imposibilitatea de a-și valorifica animalele. Oamenii trăiau aici de pe urma vitelor, oilor și porcilor. Era singura lor sursă de venit. După anul 2000, când s-au închis abatoarele, nu au mai putut să le vândă. A dispărut veriga aceasta între producător și beneficiar', explică Orjan.
Astăzi, Cistia păstrează doar umbrele trecutului, iar singura prezență umană în zonă este cea a unui cantonier, angajat al Sistemului de Gospodărire a Apelor Brăila.
'Singura mișcare din zonă este reprezentată de un canton care aparține Sistemului de Gospodărire a Apelor Brăila. Un cantonier răspunde de întreținerea digului, măsoară nivelul apei, verifică infiltrațiile și ne informează unde apar grifoane. În caz de inundații, colaborăm strâns cu acesta. Zona de lângă dig este permanent expusă apei, iar grifoanele care apar sunt un real pericol', declară fostul viceprimar, în prezent referent situații de urgență.
Gheorghe Orjan povestește cu nostalgie despre vremurile în care libertatea și liniștea țineau loc de confort, adăugând cu tristețe că Cistia nu mai are nicio șansă să își revină.
'Oamenii își creșteau animalele în voie, mergeau la pescuit, era liniște, era frumos. Nu cred că e vreo șansă ca satul Cistia să își revină vreodată. Omul unde se duce acum? Unde sunt condiții bune de trai. Omul s-a învățat să fie mai comod acum. Doar să fie haiduc. Numai haiducii stau în sălbăticie', spune fostul viceprimar.
În satul Cistia a existat și o școală generală pentru clasele I-IV, iar pentru a-și continua studiile gimnaziale, copiii mergeau în satul vecin Agaua.
'Am amintiri frumoase cu oamenii din satul Cistia. Erau oameni respectuoși, muncitori. Unii au ajuns meseriași buni. Satul a avut și școală generală pentru clasele I-IV. Copiii făceau aici primele patru clase, iar pentru a urma clasa a V-a, mergeau în satul vecin Agaua. Am avut băieți cu care am învățat la școala generală din Agaua. Făceau naveta, veneau pe jos cinci kilometri, nu era o problemă', povestește Orjan.
De asemenea, el își amintește cu nostalgie de un veteran de război, Constantin Vlăcelu, pe care l-a sprijinit să obțină drepturile cuvenite: 'Chiar eu l-am ajutat cu actele necesare pentru a primi indemnizația de veteran'.
Orjan precizează că satul Cistia nu a fost dintotdeauna pe acest mal al Dunării. 'Satul a fost strămutat, el a fost la început pe partea cealaltă a Dunării. El a fost strămutat între timp aici. La 1877, există documente, au fost omorâți de către armata cercheză un număr de etnici turci. Chiar este specificat că au fost etnici turci în această zonă', explică el.
Primii locuitori ai acestor locuri au fost oierii transilvăneni, 'târlașii' veniți din împrejurimile Făgărașului și Brașovului. Există în zonă chiar și o poveste despre legendarul haiduc Terente, care ar fi poposit odată la o turmă de oi din Cistia și ar fi mâncat cu ciobani.
'Știu o poveste auzită de la bătrâni că aici ar fi poposit la o stână haiducul Bălții, renumitul Terente. Ar fi poposit la o turmă de oi și a mâncat cu ciobanii. După ce a plecat le-a spus: 'Eu sunt Terente'. Au fost stâne multe de oi aici. Erau târlașii care au venit din zona Făgărașului, Brașovului. Au fost foarte multe animale aici. Era o zonă mai ascunsă. Aveau mâncare', își amintește Orjan.
În acele vremuri, zona era plină de viață, cu numeroase stâne răspândite pe pășuni întinse, iar lâna oilor era la mare preț. Astăzi, lâna este aruncată la propriu pe câmp, pentru că oamenii nu mai au cum să o valorifice. Dificultatea de a valorifica animalele afectează întreaga comună Frecăței, iar sate precum Salcia și Stoienești se confruntă cu același destin: depopularea. Satul Salcia, cândva lagăr de muncă pentru deținuții politici, numără în prezent 30 de familii, iar alt sat, Stoienești, doar nouă.
'Cred că în 15-20 de ani, nici acolo nu vom mai avea locuitori', spune primarul comunei Frecăței, Ionel Bălan.
Foto: (c) Ecaterina IGNAT / AGERPRES
La ultimul recensământ, comuna Frecăței, în componența căreia se află satele Frecăței, Agaua, Cistia, Salcia, Stoienești, Titcov, număra 1.200 de locuitori. Primarul Ionel Bălan rememorează începuturile mandatului său.
'În 2012, când am ajuns primar, comuna nu avea apă, asfalt, școli autorizate. Bisericile erau neterminate. Am accesat fonduri guvernamentale și europene și am început să mișcăm lucrurile. Am muncit pas cu pas să ridicăm comuna, dar satul Cistia era deja pierdut', spune edilul.
Istoria modernă a comunei Frecăței începe în anii '60 ai secolului trecut, când Insula Mare a Brăilei a fost desecată și îndiguită. Digul de protecție care înconjoară azi insula a fost construit în perioada comunistă, de către deținuții politici. După îndiguire, Balta Brăilei primise simbolic numele de 'Bărăganul dintre ape'.
Foto: (c) Ecaterina IGNAT / AGERPRES
Scriitorul brăilean Ioan Munteanu, în lucrarea sa 'Balta Brăilei - Bărăganul dintre ape', descrie cum, în 1970, inundațiile au pus pentru prima oară la încercare digul construit în Insula Mare. Cea mai critică situație a fost în zona satului Cistia, unde armata a fost mobilizată pentru a preveni dezastrul. În urma acestor evenimente, s-au luat măsuri pentru consolidarea și supraînălțarea digului.
'Cea mai critică situație a fost în noaptea de 17 spre 18 mai 1970, în zona Cistia - Agaua atingându-se cota de 598 de centimetri. Bacurile cu îngrășăminte și tancurile de motorină au fost dirijate și ancorate în zona periculoasă, în așa fel încât valurile să bată în aceste ambarcațiuni și nu în dig. Acțiunea a fost dirijată și controlată de cârmaciul Stoian, zis Pache, și de Lați, căpitanul remorcherului Dinamo', scrie Ioan Munteanu.
Satul Cistia a fost și este și astăzi zona cea mai expusă la inundații din comuna Frecăței. Pământul este 'slab' în această zonă și face ca digul să fie vulnerabil de fiecare dată când Dunărea își crește nivelul. În anul 2010, cota fluviului a atins 713 centimetri, iar în 2016 - 710 centimetri, provocând emoții mari și temeri pentru locuitori.
'În 2010, comuna Frecăței a fost la un pas de evacuare. Doar niște breșe făcute în zona Ostrov au salvat comuna. Însă pericolul persistă. Cistia este zona cea mai expusă la inundații. Pământul de aici e slab, se sapă singur. Înălțarea digului s-a produs după ce am trecut prin cele două pericole - anul 2010 și anul 2016. Digul este construit de jur împrejurul Insulei Mari a Brăilei. Aici există un mare interes - în interior Insulei se găsește o suprafață de 75.000 de hectare și mare parte din acest teren este administrat azi de Aldahra. Sunt bunuri multe aici, utilaje, îngrășăminte, pesticide, sunt multe clădiri și au căutat să își apere investiția. În 2016, aici au supraînălțat digul cu cel puțin 60-70 de centimetri', își amintește Orjan.
O altă mare problemă cu care se confruntă locuitorii din Insula Mare a Brăilei este izolarea. Accesul spre și dinspre Insulă depinde în întregime de traversarea Dunării cu bacul, iar de aproximativ opt luni, cursele pe timpul nopții au fost suspendate. Doar intervențiile de urgență mai au prioritate, ceea ce face ca, practic, locuitorii să fie blocați în comună după lăsarea întunericului.
'Practic, pe timp de noapte, ești sechestrat în comună. Am adus problema la cunoștința Prefecturii', precizează primarul comunei Frecăței, Ionel Bălan.
Localnicii se plâng și de costurile ridicate ale traversării Dunării cu bacul și vorbesc despre necesitatea subvenționării acestor traversări pentru riverani, având în vedere că este o zonă izolată, care ar trebui să aibă statut special.
'O traversare cu mașina pe bac costă 40 de lei, dus-întors înseamnă 80 de lei, fără să mai punem la socoteală motorina. Suntem nevoiți să mergem în oraș la medic, la cumpărături, să ne luăm medicamente. Sunt drumuri de strictă necesitate. Ar fi normal ca noi, ca riverani, să avem câteva treceri gratuite pe lună', spune un localnic, subliniind povara financiară a izolării și dependența de singura cale de acces către insulă.
Foto: (c) Ecaterina IGNAT / AGERPRES
Toate aceste probleme adunate macină viața de zi cu zi a locuitorilor din Insula Mare a Brăilei și îi fac pe cei care au plecat să nu mai privească înapoi, iar pe cei rămași să viseze la plecarea spre alte locuri, accentuând tot mai mult fenomenul depopulării.
Primarul comunei Frecăței, Ionel Bălan, privește resemnat realitatea: 'Nu sunt șanse ca oamenii să se întoarcă în satul Cistia, tot fără energie electrică este și în prezent. Înțelesesem că este interesat cineva să facă un parc fotovoltaic în zonă, poate atunci va mai veni cineva. Dar nu va mai fi Cistia. Va fi altceva'.
Poate, într-o zi, un parc fotovoltaic va lumina acest loc, măcar simbolic. Până atunci, Cistia rămâne un sat dispărut, un sat care vorbește despre România rurală, care dispare casă cu casă, om cu om. AGERPRES/(A - redactor: Ecaterina Ignat, editor: George Onea, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Dragoș Anastasiu: România nu este în prăpastie, ea duce lipsă de oameni care chiar se implică
Fostul vicepremier Dragoș Anastasiu a spus, vineri, la Sinaia, că România nu este în prăpastie și nici nu duce lipsă de oameni care guvernează, ci duce lipsă de oameni care chiar se implică. 'România nu este în prăpastie! Dacă ne uităm la ultimii 35 de ani, putem să fim mândri de unde a ajuns această țară. Sigur, se putea mult
VIDEO REPORTAJ/Vrancea: Peste 100 de iubitori de animale au protestat împotriva redeschiderii adăpostului de câini de la Suraia și au cerut explicații autorităților
Peste 100 de iubitori de animale și reprezentanți ai unor organizații pentru protecția animalelor, unii veniți din alte județe sau chiar din Germania, au protestat, vineri, la Focșani și Suraia, față de redeschiderea adăpostului privat de câini închis în februarie în contextul unei anchete penale privind uciderea fără drept și schingiuirea animalelor.
Pandele: Localitatea Voluntari se poate transforma în municipiu pentru bunăstarea locuitorilor săi, nu în defavoarea lor
Primarul orașului Voluntari, Florentin Pandele, susține că localitatea pe care o administrează se poate transforma în municipiu 'pentru bunăstarea locuitorilor săi, nu în defavoarea lor' și a menționat că a citit 'cu uimire și mâhnire' comunicatul Administrației Prezidențiale privind sesizarea Curții Constituționale. 'Loca
Vrancea: Primăria Focșani pregătește reluarea capturării câinilor fără stăpân; adăpostul municipal - în curs de reautorizare
Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân din municipiul Focșani se află în procedură de reautorizare, urmând ca activitatea de capturare a animalelor să fie reluată după finalizarea lucrărilor necesare la adăpostul municipal, în contextul numeroaselor sesizări primite de la cetățeni privind prezența câinilor pe străzile orașului, a i
Bihor: Primăria Oradea și operatorul de salubritate, cu 34 de utilaje și 600 de tone de sare, pregătiți pentru iarnă
Primăria Oradea și operatorul de salubritate RER Vest au pregătit 34 de utilaje, stocuri de materiale antiderapante de peste 600 de tone și un nou plan de intervenție pentru sezonul rece 2026-2027. Strategia introduce o nouă categorie de urgență pentru poduri și intersecții. Măsurile de deszăpezire au fost prezentate, vineri, în cadrul unei conferințe de
Ziua Armatei Române, marcată duminică prin ceremonii militare și religioase
Ceremonii militare și religioase vor fi organizate, duminică, de Ziua Armatei, în principalele garnizoane din țară, în bazele în care sunt dislocați militarii români și în teatrele de operații, precum și în statele în care România are acreditați atașați ai apărării și în capitalele statelor unde țara noastră are reprezent
VIDEO Incident pe mare/Cei nouă marinari recuperați din apă după scufundarea navei, aduși în Portul Constanța
Cei nouă marinari recuperați din apă după scufundarea navei 'Khoryv' au fost aduși în Portul Constanța cu o navă de salvare și sunt preluați de echipajele de pe ambulanțe SMURD și de polițiști
Sector 1: Piață volantă, în weekend, pe Calea Floreasca
O piață volantă va fi organizată, de vineri până duminică, pe Calea Floreasca, în fața Parcului Automatica, de unde cei interesați pot achiziționa produse de sezon direct de la producători. Primăria Sectorului 1 a transmis, vineri, printr-o postare pe Facebook, că pot fi cumpărate fructe și legume proaspete, brânzeturi proaspete și maturate,
CSM Sighișoara: O singură cursă o mai desparte pe Mădălina Florea de al doilea titlu consecutiv în GTWS
Clubul Sportiv Municipal (CSM) Sighișoara i-a transmis atletei Mădălina Florea că un întreg oraș o susține în cursa de sâmbătă, din Coreea de Sud, unde aleargă pentru al doilea titlu mondial consecutiv în circuitul Golden Trail World Series. 'Sâmbătă, o sighișoreancă aleargă pentru un nou titlu. Un oraș întreg o susține
Bihor/Oenologul Dorin Popa: Ziua Mondială a Șampaniei celebrează un simbol al sărbătorii și eleganței, o expresie a bucuriei de a trăi
Șampania nu este doar o băutură asociată sărbătorilor și momentelor speciale, ci un reper al eleganței, al culturii vinului și al rafinamentului gastronomic, a declarat vineri, pentru AGERPRES, cu prilejul Zilei Mondiale a Șampaniei, degustătorul expert de vinuri Dorin Popa, președintele Asociației pentru Cultura și Civilizația Vinului 'Millesime'.
Primarul George Scripcaru propune crearea la Brașov a unui centru național pentru sportul paralimpic
Primarul Brașovului, George Scripcaru, a lansat, vineri, propunerea creării unui centru național care să devină un reper pentru sportul paralimpic. Anunțul a fost făcut în deschiderea lucrărilor 'Parasport Forum - De la primul pas la performanță', un eveniment organizat de Comitetul Național Paralimpic (CNP), dedicat dezvoltării sportului paralim
Curățenia în parcările Municipalității, asigurată de operatorii de salubrizare de la sectoare
Curățenia parcărilor aflate în concesiunea Companiei Parking va fi asigurată de operatorii de salubritate care au contracte cu primăriile de sector. Un proiect de hotărâre în acest sens urmează să fie dezbătut în ședința de marți a Consiliului General al Capitalei. Compania Parking urmează să salubrizeze și să deszăpezeas
REPORTAJ/Covasna: 'Libertatea, un lux capitalist' - incursiune în noul Muzeu al Comunismului din Sfântu Gheorghe
Octombrie așterne frunze arămii pe străzile din Sfântu Gheorghe. Orașul își vede liniștit de viață: cafenele, mașini, rețele de socializare, vitrine pline, reclame la spa, bănci și vacanțe în străinătate. Lucruri normale, nu-i așa? Dar, dacă tocmai ai ieșit din Muzeul Comunismului, deschis recent la Sfântu Gheorghe, parcă simți altfel aerul &#
Incident pe mare/ Nava lovită de dronă s-a răsturnat, există risc de scufundare
Structurile Ministerului Afacerilor Interne (MAI) participă, vineri, la operațiunea de căutare și salvare a persoanelor dispărute de la bordul unei nave comerciale, sub pavilionul Insulelor Comore, aflată în afara apelor teritoriale în Marea Neagră, care a fost lovită de o dronă.
Ministrul Apărării, despre situația de la Constanța: Garda de Coastă face intervenția, suntem în comunicare tot timpul
Ministrul Apărării Naționale, Ștefan-Radu Oprea, a declarat vineri că se află în contact permanent cu Garda de Coastă, care participă la operațiunea de căutare și salvare a echipajului unei nave aflată în dificultate la 13 mile marine travers de Constanța, în afara apelor teritoriale ale României. Potrivit autorităților