În fiecare an, la 2 august este marcată Ziua europeană de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva romilor, pentru comemorarea celor 500.000 de romi care au fost uciși în Europa de regimul nazist în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, conform https://europa.eu.

Parlamentul European a instituit, prin rezoluția din 15 aprilie 2015, ziua de 2 august drept ''Zi europeană de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva romilor'', conform https://ec.europa.eu. La 2 august 1944, aproximativ 3.000 de romi din lagărul Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist. Evenimentele de comemorare dedicate acestei zile au rolul de a reaminti suferințele îndurate, de efectele devastatoare ale urii rasiale și de pericolul ideologiilor extremiste.

Instituțiile europene și fiecare țară membră a Uniunii au responsabilitatea comună de a lupta împotriva discriminării și a atitudinii rasiste față de romi și de a îmbunătăți integrarea acestora. În 2011, Comisia Europeană a solicitat elaborarea unor strategii naționale de integrare a romilor. Evaluarea intermediară din 2017 a trecut în revistă progresele înregistrate de la lansarea cadrului Uniunii Europene, conform https://europa.eu.

Romii sunt cea mai mare minoritate etnică din Europa. Din aproximativ 10 până la 12 milioane de romi care trăiesc în Europa, aproximativ 6 milioane sunt cetățeni sau rezidenți ai Uniunii Europene. Mulți romi din UE sunt încă victime ale prejudecăților și excluziunii sociale, în ciuda interdicției de discriminare în toate statele membre ale UE, se menționează pe site-ul https://commission.europa.eu/.

La 7 octombrie 2020, Comisia Europeană a publicat noul cadru strategic al UE privind romii consolidat și reformat, care stabilește o abordare cuprinzătoare bazată pe trei piloni. Această abordare completează incluziunea socio-economică a romilor marginalizați cu promovarea egalității și a participării. Toți romii ar trebui să aibă oportunitatea de a-și realiza întregul potențial și de a se implica în viața politică, socială, economică și culturală, se arată pe site-ul https://commission.europa.eu/.

Din martie 2017 până în martie 2020 s-a derulat proiectul pilot ''Roma Civil Monitor'', finanțat de Comisia Europeană, care a vizat consolidarea mecanismelor de monitorizare asupra implementării strategiilor de integrare a romilor la nivel național prin activități sistematice ale societății civile. Acest proiect este implementat cu participarea activă a circa 90 de organizații non-guvernamentale din 27 de state membre. În cursul derulării proiectului a fost evidențiat faptul că s-au înregistrat unele îmbunătățiri, mai ales în domeniul educației, însă este nevoie de eforturi suplimentare pentru combaterea discriminării și pentru promovarea incluziunii sociale și economice a comunităților de romi.

Comisia Europeană contribuie la procesul de incluziune a romilor prin finanțarea unei palete largi de programe și prin numeroase proiecte. La nivelul politicii de coeziune, Comisia propune în ce privește Noul Fond Social European Plus pentru perioada 2021-2027 să se urmărească promovarea incluziunii sociale a grupurilor marginalizate. Totodată, programul JUSTROM urmărește intensificarea gradului de autonomie a femeilor rome și sprijină victimele discriminării. Prin programul INSCHOOL este promovată educația incluzivă și desegregarea copiilor romi. În plus, programele ROMACT și ROMACTED, inițiative create în 2013 și, respectiv, în 2016, ajută comunitățile de romi prin sprijinirea autorităților locale din 180 de municipalități din statele Uniunii Europene și din cele candidate în procesul de elaborare, finanțare și punere în aplicare a politicilor și serviciilor publice menite sa creeze o societate mai favorabilă incluziunii romilor. Comisia Europeană colaborează la nivelul acestor programe cu organizația paneuropeană Consiliul Europei.

Executivul comunitar se implică pentru sprijinirea guvernelor și societății civile din statele regiunii Balcanii de Vest și din Turcia la nivel local, național și regional în procesul de punere în aplicare a proiectelor de integrare a romilor. În acest sens, pentru perioada 2021-2027, acțiunile care vor fi întreprinse se vor axa pe educație, ocuparea forței de muncă, asistența medicală, locuințe și documentele de stare civilă, precum și pe aspecte transversale ce contribuie la egalitatea de gen și la combaterea discriminării.

Platforma Europeană pentru Incluziunea Romilor (''EPRI'') reunește guverne naționale, Uniunea Europeană, organizații internaționale și societatea civilă roma. Aceasta își propune să stimuleze cooperarea și schimbul de experiență privind incluziunea cu succes a romilor. Cea de-a 17-a ediție a Platformei Europene pentru Incluziunea Romilor, organizată de Comisia Europeană - Direcția Generală Justiție și Consumatori (DG JUST), a avut loc la Bruxelles la 1 octombrie 2024. (https://commission.europa.eu/.)

În România a fost instituită ziua de 2 august ca Ziua națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen.

La 17 iunie 2020, plenul Camerei Deputaților a adoptat, în unanimitate, proiectul de lege pentru instituirea Zilei naționale de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen pentru data de 2 august. Camera Deputaților a fost for decizional în cazul acestui proiect, care fusese adoptat de Senat.

'N-au existat supraviețuitori romi sau sinti în lagărele de concentrare de la Auschwitz. Josef Mengele a manifestat interes în mod deosebit pentru romi și i-a supus unor experimente îngrozitoare', a argumentat în expunerea de motive inițiatorul propunerii legislative, Vasile Daniel, deputat al Grupului minorităților naționale din partea formațiunii Partida Romilor 'Pro Europa'. El a amintit, într-o intervenție în plen, că, în conformitate cu o rezoluție a Parlamentului European din 15 aprilie 2015, s-a stabilit o zi europeană de comemorare a victimelor genocidului romilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial - 2 august - Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor.

'În timpul celui de-al Doilea Război Mondial 500.000 de romi au fost exterminați. În România 25.000 de romi au fost deportați în vederea exterminării în Transnistria. În lagărul Auschwitz - Birkenau au fost uciși 23.000 de romi. Într-o singură noapte, în noaptea de 2 august 1944, au fost uciși 2.897 de romi, în majoritate femei, bătrâni și copii. (...) Cuvântul 'samudaripen' înseamnă ucidere în masă, ucidere totală (în limba romani - n.r.).', a mai declarat cu același prilej deputatul Vasile Daniel.

Decretul privind promulgarea Legii pentru instituirea zilei de 2 august ca Ziua națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen a fost semnat de președintele României Klaus Iohannis la 10 iulie 2020, potrivit site-ului https://www.presidency.ro/

Textul Legii nr. 124/2020 pentru instituirea zilei de 2 august ca Ziua națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 610 din 10 iulie 2020.

Potrivit Articolului 1, se instituie ziua de 2 august ca Ziua națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen. În Articolul 2 se arată că ''în înțelesul prezentei legi, termenul Samudaripen provine din limba romani și are înțelesul de 'ucidere în masă'''.

Articolul 3 prevede că, anual, cu prilejul comemorării Zilei naționale de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen, se pot organiza acțiuni culturale, simpozioane, mese rotunde și acțiuni cu tematică specifică, dedicate acestei zile. Ministerul Culturii și autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza manifestări dedicate acestui eveniment. Organizațiile neguvernamentale interesate pot acorda sprijin logistic și/sau financiar, după caz, pentru organizarea de manifestări dedicate comemorării acestei zile. Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune difuzează în cadrul programelor special destinate minorităților naționale manifestările dedicate acestei zile.

''MAE susține inițiativele naționale și internaționale de promovare a educației, cercetării și comemorării genocidului romilor. În acest sens, MAE salută adoptarea recentă a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură 2024-2027, document programatic care are în vedere promovarea studiului și a memorializării genocidului romilor. MAE își exprimă, de asemenea, îngrijorarea față de proliferarea discursului instigator la ură îndreptat împotriva membrilor comunității rome, în special în mediul online, și condamnă cu fermitate acest fenomen, ca și orice act rasist, și reafirmă necesitatea combaterii discriminării și acțiunilor extremiste cu caracter etnic sau rasial'', se arăta într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe din 2 august 2024, anul în care s-au comemorat 80 de ani de la evenimentele din 2 august 1944.

''Conform Raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, aproximativ 25.000 de romi din România au fost deportați de regimul Antonescu în Transnistria. Dintre aceștia, circa 11.000 au murit în Transnistria'', se mai menționează în comunicatul de presă al MAE din 2 august 2024.AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; Liviu Tatu; editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)

***Explicaţie foto din deschidere: Preşedintele Nicuşor Dan participă la ceremonia prilejuită de Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Holocaustului împotriva Romilor, organizată la Memorialul Victimelor Holocaustului din România, Bucureşti, 31 iulie 2025.