INTERVIU VIDEO Jessika Roswall: ''Apa este viața noastră și n-o putem irosi în drumul ei spre consumator''
Apa nu este un bun de la sine înțeles, iar criza apei reprezintă o problemă ce afectează întreaga Europă. De altfel, ''30% din suprafața Europei se confruntă cu deficitul de apă în fiecare an'', o situație a cărei amploare variază de la o țară la alta și care afectează și România. Iar în condițiile în care atât secetele, cât și inundațiile, ''vor fi mai frecvente și mai severe' este important 'să ne aducem cu toții contribuția'' la asigurarea apei pentru viitor.
În acest sens, Strategia pentru reziliență în domeniul apei ''este un răspuns la direcția în care trebuie să ne îndreptăm'', a declarat marți, într-un interviu acordat AGERPRES, Jessika Roswall, comisar pentru Mediu, Reziliența Apei și o Economie Circulară Competitivă în cadrul Comisiei Europene, prezentă la Forumul Regional al Apei ''Dunăre-Europa de Est'' 2025 organizat la București de Asociația Română a Apei (ARA). Ea a explicat că, în acest sens, este esențial să se stopeze scurgerile, inclusiv cu ajutorul noilor tehnologii, precum inteligența artificială (AI), să se realizeze investiții 'în situația apei' și ''să învățăm cu toții'' să utilizăm apa într-un mod ''cu 10% mai eficient până în 2030''.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: România este o țară cu numeroase resurse de apă care, însă, în ultimii ani, în contextul schimbărilor climatice, se confruntă cu o tendință de deșertificare ce afectează atât agricultura, cât și gospodăriile. Care sunt direcțiile pe care trebuie să le urmeze România pentru a combate deficitul de apă, având în vedere că o reducere a acestuia până în 2030 pare puțin probabilă, conform unei analize publicate în ianuarie de Agenția Europeană de Mediu?
Jessika Roswall: Deficitul de apă este un lucru cu care se confruntă întreaga Europă. De fapt, 30% din suprafața Europei se confruntă cu deficitul de apă în fiecare an, iar secetele sunt prezente în toată Europa. Desigur, unele părți ale Europei sunt mai expuse pericolului - spre exemplu, Spania are un risc de deșertificare de 75% (din teritoriu, n.r.) în următorii ani. Dar și alte părți ale Europei. Știm că secetele și inundațiile vor fi mai frecvente și mai severe, așa că trebuie să ne aducem cu toții contribuția, iar Strategia pentru reziliență în domeniul apei pe care am înaintat-o în urmă cu câteva săptămâni este un răspuns la direcția în care trebuie să ne îndreptăm. Și, desigur, trebuie să lucrăm la modul exact în care folosim apa mai eficient. Un obiectiv pe care-l avem este să folosim apa într-un mod mai eficient. Cu 10% mai eficient până în 2030. Iar cum va face România acest lucru este o întrebare pentru România, deoarece toate statele membre se confruntă cu provocări diferite și nu există o soluție universală. Pentru mine este important să luăm cu toții parte la acest lucru, să fim conștienți de situația în care nu mai putem lua apa drept un bun de la sine înțeles.
AGERPRES: Conform Strategiei europene pentru reziliență în domeniul apei, doar 57% din populația României este conectată la sistemul public de alimentare cu apă - cel mai scăzut nivel din UE, doar 15% din apele uzate urbane din România sunt tratate în conformitate cu cerințele UE, iar 23% din apa tratată se pierde înainte de a ajunge la gospodării din cauza infrastructurii învechite sau ineficiente. Care sunt recomandările dumneavoastră pentru îmbunătățirea acestei situații?
Jessika Roswall: Nu putem lua apa drept un bun de la sine înțeles, iar acest lucru înseamnă că trebuie să avem în vedere faptul că scurgerile de apă reprezintă o problemă majoră pentru Europa. Întreaga Europă se confruntă cu scurgeri în proporție de 30%. Există locuri, precum România, care se confruntă cu provocări uriașe în ceea ce privește scurgerile, peste 50% sau chiar peste 80% în anumite zone. Trebuie să abordăm această problemă, trebuie să investim aici pentru că există posibilități și tehnici, cum ar fi utilizarea AI, a digitalizării... Avem exemple bune din România și, de asemenea, din țările vecine...
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Bulgaria...
Jessika Roswall: Exact, Bulgaria... Dar acest lucru înseamnă investiții și, din nou, cred că este important să conștientizăm situația la care asistăm, faptul că avem aceste scurgeri mari. Cu toții înțelegem că avem nevoie de apă, apa este viața noastră, și n-o putem irosi în drumul ei spre consumator. Așadar, acesta este un lucru ce poate fi folosit, noile tehnici, inovațiile, dar și finanțarea ca atare. Cu toții trebuie să înțelegem că aceste investiții trebuie făcute.
AGERPRES: UE a trimis experți în domeniul protecției civile pentru a sprijini România în eforturile sale de redresare în urma inundațiilor de la Salina Praid - una dintre cele mai mari mine de sare din Europa și o atracție turistică importantă. Din punctul dumneavoastră de vedere, cum ar fi trebuit gestionată situația de la Salina Praid pentru prevenirea acestui dezastru?
Jessika Roswall: Acest lucru demonstrează, din nou, cât de urgent este să investim în natură, în protecția împotriva inundațiilor, să investim în situația apei. Pentru că demonstrează că atunci când se întâmplă ceva, și în acest caz este vorba despre o situație gravă, sunt afectați nu numai oamenii din jur, ci și pe cei din aval. Un lucru pe care îl abordăm, de asemenea, în această strategie este prevenirea și detectarea timpurie a inundațiilor, modul în care se poate realiza prevenirea inundațiilor. Acesta este unul dintre lucruri. Și, din nou, în acest caz, în România, s-a folosit ajutorul altor țări, Germania, Ungaria și altele, pentru a se evalua situația și cum se poate merge mai departe de acum înainte, cum se pot reduce pagubele deja produse. Acest lucru demonstrează că este important să investim în apă, dar demonstrează și care este costul inacțiunii, dacă nu se face următorul pas în adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice, atunci vedem că va costa și mai mult. Așadar, pentru mine, este trist, desigur, dar trebuie făcut tot ce se poate în situația de acum.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Fostul ministru al energiei, Sebastian Burduja, a declarat luna aceasta că închiderea multor centrale pe cărbune din România a dus la vulnerabilitate energetică și costuri mai mari, nu la o țară ''verde și curată'', adăugând că ordinea corectă a priorităților este securitatea energetică, accesibilitatea și competitivitatea energiei, iar abia la final tranziția energetică sau energia verde. Cum comentați această ordine a priorităților?
Jessika Roswall: Este la latitudinea tuturor statelor membre să își decidă propriul mix energetic, nu este ceva ce spune Comisia. Dar, desigur, avem decizii cu privire la modul de utilizare mai eficientă a energiei și cred că trebuie să avem aceeași discuție în legătură cu apa. De aceea am propus acest obiectiv de utilizare cu 10% mai eficientă a apei. Cred că putem învăța din experiența pe care o avem în ceea ce privește criza energetică și, de asemenea, cred că trebuie să avem același parcurs când vine vorba de apă, altfel vom fi în aceeași situație. Deci, aceasta este o posibilitate, să luăm din sectorul energetic câteva idei care au fost utilizate pentru eficientizare.
AGERPRES: În urmă cu câteva zile, Comisia Europeană a decis să emită un aviz motivat către România pentru întârzierile în respectarea obligațiilor în ceea ce privește desemnarea siturilor de importanță comunitară care vor deveni parte a rețelei Natura 2000 extinse a UE pentru protejarea biodiversității în UE. Cum comentați aceste întârzieri?
Jessika Roswall: Avem acorduri atât la nivel internațional, cât și în UE, cu ambiții mari în ceea ce privește biodiversitatea. Știm că Europa s-a degradat în ceea ce privește mediul natural. Acesta este un lucru pe care trebuie să-l luăm în serios, deoarece nu este vorba numai despre natură, despre prosperitate și despre competitivitate, ci și despre reziliența și securitatea noastră. Iar acest lucru este important pentru mine și, desigur, și când vine vorba despre România, este important să facem lucrurile asupra cărora am convenit și să le implementăm corect.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Puteți oferi câteva sfaturi pentru români pentru a înțelege mai bine problema deficitului de apă și de ce ar trebui să ne preocupe pe fiecare dintre noi?
Jessika Roswall: Circuitul apei - pentru că folosim aceeași apă la nivel global - este afectat. Același circuit al apei despre care am învățat, atât eu cât și dumneavoastră la școală. Acest lucru reprezintă o amenințare la adresa tuturor, pentru că observăm că uneori nu există suficientă apă - apă de care cu toții avem nevoie. Apa este viață. Așadar, cunoscând faptul că circuitul apei este afectat, trebuie să vedem ce putem face pentru a-l repara. Iar unul dintre aceste lucruri este să aflăm cum putem folosi într-un mod mai eficient apa, care este deficitară. Cu toții trebuie să luăm parte la acest proces. Eu, ca factor politic, industria, fermierii, consumatorii, cu toții trebuie să ne gândim la felul în care folosim apa. Știm că uneori este prea multă apă, iar alteori este prea puțină și, bineînțeles, acest lucru diferă de la o regiune la alta a României, însă cu toții trebuie să luăm parte la acest parcurs pentru a repara circuitul apei și pentru a ne asigura că ai noștri copii și nepoți vor avea apă proaspătă și curată. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Pîslaru: Am decis să deschid dialogul privind Legea salarizării către întreaga societate
Ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, a anunțat marți că a decis să deschidă dialogul privind Legea salarizării către societate și va organiza joi o sesiune live pe această temă pe pagina sa de Facebook.
Fonduri în valoare de 265 de milioane de euro pentru investiții în energie regenerabilă în agricultură și industria alimentară
Cea de-a treia sesiune de depunere a proiectelor în cadrul Schemei de ajutor pentru sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile destinate autoconsumului în sectorul agricol și industria alimentară va avea loc în perioada 15 iunie - 14 august, fiind disponibil un buget total de 265 de mil
Ministerul Finanțelor lansează o nouă ediție Fidelis, cu dobânzi de până la 7,60%
Ministerul Finanțelor va derula, în perioada 15-22 iunie 2026, o nouă ediție a programului Fidelis, care oferă dobânzi neimpozabile de până la 7,60% pentru emisiunile în lei și de până la 6,80% pentru cele în euro, precum și două tranșe speciale dedicate donatorilor de sânge. Potrivit unui comunicat al
RENAR are în vedere noi scheme de acreditare pentru securitate cibernetică și inteligență artificială
Organismul Național de Acreditare al României (RENAR) are în vedere dezvoltarea unor noi scheme de acreditare pentru domenii precum securitatea cibernetică, inteligența artificială și economia circulară, a afirmat marți președintele instituției, Fănel Iacobescu, la un eveniment organizat cu ocazia Zilei Mondiale a Acreditării. Potr
ANAF Antifraudă a descoperit un prejudiciu de aproape 15 milioane lei la o firmă de pază
Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF a identificat un prejudiciu de 14,9 milioane de lei la o societate din București care activează în domeniul pazei și protecției, urmând să sesizeze autoritățile de urmărire penală pentru suspiciuni de evaziune fiscală. Potrivit unui comunicat al Agenției Naționale de Admin
Comenzile globale de superpetroliere cresc; prețul petrolului scade ușor (analiză)
Prețurile petrolului au scăzut ușor marți, după ce Iranul și Israelul au convenit să înceteze să se atace, dar, în spatele acestei aparențe de calm, piața țițeiului se confruntă cu o serie de forțe contradictorii, respectiv un armistițiu fragil în Golf, comenzi record de petroliere, semnale de slăbire a cererii pe termen scurt, dar și o perspectivă
VIDEO Bugetul Rabla crește la 300 milioane lei; eligibile, autovehiculele din UE, SEE sau state parte la Tratatul mediteranean
Autovehiculele fabricate în Uniunea Europeană (UE), în Spațiul Economic European (SEE) sau în state parte la Tratatul mediteranean vor fi eligibile în cadrul programului Rabla, care beneficiază în acest an de un buget majorat la 300 de milioane de lei, a anunțat marți ministra Mediului, Diana Buzoianu. 'Astăzi vom publica ghid
VIDEO Buzoianu: Au fost aprobate organigramele direcțiilor silvice regionale; am făcut trecerea de la 101 directori la 38 de directori
Numărul directorilor din cadrul direcțiilor silvice regionale va fi redus de la 101 la 38, în baza noilor organigrame avizate de Ministerul Mediului și aflate în procedură de aprobare la Romsilva, a anunțat marți ministra Mediului, Diana Buzoianu. 'Tocmai au fost aprobate organigramele direcțiilor silvice regionale. Noi le-am avizat, urmează să
VIDEO Ministerul Mediului a depus plângere penală după vandalizarea camerelor din sistemul de monitorizare a transporturilor de lemn
Ministerul Mediului a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după vandalizarea a nouă camere din Sistemul Național de monitorizare video a drumurilor forestiere, finanțat prin PNRR, și a dispus intensificarea controalelor în zonele vizate, a anunțat marți ministra de resort, Diana Buzoianu.
Petrescu (ASF): Asigurările private de sănătate pot avea un rol tot mai important ca soluții complementare sistemului public
Asigurările private de sănătate pot juca un rol tot mai important ca soluții complementare sistemului public, însă nu îl pot înlocui, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu. 'La Aspen Healthcare Summit 2026 am vorbit despre una dintre întrebările esențiale ale prezentului: cum regândi
Stocklosa (CCIB): Relația dintre România și Republica Kârgâză are un potențial real de dezvoltare
Schimburile comerciale bilaterale între România și Republica Kârgâză au înregistrat anul trecut o creștere de peste 43% comparativ cu 2024 și există în continuare un potențial semnificativ pentru dezvoltarea relațiilor economice, a declarat președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, Iuliu Stocklosa, în cadr
CONAF Galați organizează un eveniment de orientare profesională pentru 150 de elevi
Elevii claselor a VII-a și a VIII-a de la Școala Gimnazială 'Emil Gârleanu' din Galați vor participa, pe 10 iunie, la evenimentul 'Biblioteca Vie - Pactul pentru Tineri', în cadrul căruia vor interacționa cu profesioniști din mai multe domenii de activitate, a anunțat marți Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
Centrul Național de Consiliere Financiară lansează un comandament privind sancțiunile aplicate de Consiliul Concurenței
Centrul Național de Consiliere și Consultanță a Consumatorilor în Domeniul Financiar Bancar și Nebancar, structură aflată sub egida InfoCons, a lansat un comandament dedicat analizării sancțiunilor aplicate de Consiliul Concurenței celor 10 bănci amendate pentru încălcarea normelor de concurență. Potrivit organizației, noul comandament are rolul de
Aeroportul 'Henri Coandă' devine primul din România cu aterizări și decolări coordonate
Cel mai mare coordonator independent de sloturi aeroportuare din lume 'Airport Coordination Limited' va furniza servicii complete de coordonare la Aeroportul 'Henri Coandă' București începând cu sezonul de iarnă 2026 - 2027, în cadrul unui acord multianual ce va intra în vigoare pe 25 octombrie 2026, a anunțat, marți, Compania Național
Chisăliță: România a traversat o succesiune de crize energetice în ultimii 35 de ani
România nu s-a confruntat cu o singură criză energetică, ci cu o succesiune de crize suprapuse, generate de subinvestiții, reglementări instabile, intervenții politice și liberalizări insuficient pregătite, iar problemele actuale ale sectorului își au originea în vulnerabilități acumulate după 1990, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI),