INTERVIU VIDEO Jessika Roswall: ''Apa este viața noastră și n-o putem irosi în drumul ei spre consumator''
Apa nu este un bun de la sine înțeles, iar criza apei reprezintă o problemă ce afectează întreaga Europă. De altfel, ''30% din suprafața Europei se confruntă cu deficitul de apă în fiecare an'', o situație a cărei amploare variază de la o țară la alta și care afectează și România. Iar în condițiile în care atât secetele, cât și inundațiile, ''vor fi mai frecvente și mai severe' este important 'să ne aducem cu toții contribuția'' la asigurarea apei pentru viitor.
În acest sens, Strategia pentru reziliență în domeniul apei ''este un răspuns la direcția în care trebuie să ne îndreptăm'', a declarat marți, într-un interviu acordat AGERPRES, Jessika Roswall, comisar pentru Mediu, Reziliența Apei și o Economie Circulară Competitivă în cadrul Comisiei Europene, prezentă la Forumul Regional al Apei ''Dunăre-Europa de Est'' 2025 organizat la București de Asociația Română a Apei (ARA). Ea a explicat că, în acest sens, este esențial să se stopeze scurgerile, inclusiv cu ajutorul noilor tehnologii, precum inteligența artificială (AI), să se realizeze investiții 'în situația apei' și ''să învățăm cu toții'' să utilizăm apa într-un mod ''cu 10% mai eficient până în 2030''.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: România este o țară cu numeroase resurse de apă care, însă, în ultimii ani, în contextul schimbărilor climatice, se confruntă cu o tendință de deșertificare ce afectează atât agricultura, cât și gospodăriile. Care sunt direcțiile pe care trebuie să le urmeze România pentru a combate deficitul de apă, având în vedere că o reducere a acestuia până în 2030 pare puțin probabilă, conform unei analize publicate în ianuarie de Agenția Europeană de Mediu?
Jessika Roswall: Deficitul de apă este un lucru cu care se confruntă întreaga Europă. De fapt, 30% din suprafața Europei se confruntă cu deficitul de apă în fiecare an, iar secetele sunt prezente în toată Europa. Desigur, unele părți ale Europei sunt mai expuse pericolului - spre exemplu, Spania are un risc de deșertificare de 75% (din teritoriu, n.r.) în următorii ani. Dar și alte părți ale Europei. Știm că secetele și inundațiile vor fi mai frecvente și mai severe, așa că trebuie să ne aducem cu toții contribuția, iar Strategia pentru reziliență în domeniul apei pe care am înaintat-o în urmă cu câteva săptămâni este un răspuns la direcția în care trebuie să ne îndreptăm. Și, desigur, trebuie să lucrăm la modul exact în care folosim apa mai eficient. Un obiectiv pe care-l avem este să folosim apa într-un mod mai eficient. Cu 10% mai eficient până în 2030. Iar cum va face România acest lucru este o întrebare pentru România, deoarece toate statele membre se confruntă cu provocări diferite și nu există o soluție universală. Pentru mine este important să luăm cu toții parte la acest lucru, să fim conștienți de situația în care nu mai putem lua apa drept un bun de la sine înțeles.
AGERPRES: Conform Strategiei europene pentru reziliență în domeniul apei, doar 57% din populația României este conectată la sistemul public de alimentare cu apă - cel mai scăzut nivel din UE, doar 15% din apele uzate urbane din România sunt tratate în conformitate cu cerințele UE, iar 23% din apa tratată se pierde înainte de a ajunge la gospodării din cauza infrastructurii învechite sau ineficiente. Care sunt recomandările dumneavoastră pentru îmbunătățirea acestei situații?
Jessika Roswall: Nu putem lua apa drept un bun de la sine înțeles, iar acest lucru înseamnă că trebuie să avem în vedere faptul că scurgerile de apă reprezintă o problemă majoră pentru Europa. Întreaga Europă se confruntă cu scurgeri în proporție de 30%. Există locuri, precum România, care se confruntă cu provocări uriașe în ceea ce privește scurgerile, peste 50% sau chiar peste 80% în anumite zone. Trebuie să abordăm această problemă, trebuie să investim aici pentru că există posibilități și tehnici, cum ar fi utilizarea AI, a digitalizării... Avem exemple bune din România și, de asemenea, din țările vecine...
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Bulgaria...
Jessika Roswall: Exact, Bulgaria... Dar acest lucru înseamnă investiții și, din nou, cred că este important să conștientizăm situația la care asistăm, faptul că avem aceste scurgeri mari. Cu toții înțelegem că avem nevoie de apă, apa este viața noastră, și n-o putem irosi în drumul ei spre consumator. Așadar, acesta este un lucru ce poate fi folosit, noile tehnici, inovațiile, dar și finanțarea ca atare. Cu toții trebuie să înțelegem că aceste investiții trebuie făcute.
AGERPRES: UE a trimis experți în domeniul protecției civile pentru a sprijini România în eforturile sale de redresare în urma inundațiilor de la Salina Praid - una dintre cele mai mari mine de sare din Europa și o atracție turistică importantă. Din punctul dumneavoastră de vedere, cum ar fi trebuit gestionată situația de la Salina Praid pentru prevenirea acestui dezastru?
Jessika Roswall: Acest lucru demonstrează, din nou, cât de urgent este să investim în natură, în protecția împotriva inundațiilor, să investim în situația apei. Pentru că demonstrează că atunci când se întâmplă ceva, și în acest caz este vorba despre o situație gravă, sunt afectați nu numai oamenii din jur, ci și pe cei din aval. Un lucru pe care îl abordăm, de asemenea, în această strategie este prevenirea și detectarea timpurie a inundațiilor, modul în care se poate realiza prevenirea inundațiilor. Acesta este unul dintre lucruri. Și, din nou, în acest caz, în România, s-a folosit ajutorul altor țări, Germania, Ungaria și altele, pentru a se evalua situația și cum se poate merge mai departe de acum înainte, cum se pot reduce pagubele deja produse. Acest lucru demonstrează că este important să investim în apă, dar demonstrează și care este costul inacțiunii, dacă nu se face următorul pas în adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice, atunci vedem că va costa și mai mult. Așadar, pentru mine, este trist, desigur, dar trebuie făcut tot ce se poate în situația de acum.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Fostul ministru al energiei, Sebastian Burduja, a declarat luna aceasta că închiderea multor centrale pe cărbune din România a dus la vulnerabilitate energetică și costuri mai mari, nu la o țară ''verde și curată'', adăugând că ordinea corectă a priorităților este securitatea energetică, accesibilitatea și competitivitatea energiei, iar abia la final tranziția energetică sau energia verde. Cum comentați această ordine a priorităților?
Jessika Roswall: Este la latitudinea tuturor statelor membre să își decidă propriul mix energetic, nu este ceva ce spune Comisia. Dar, desigur, avem decizii cu privire la modul de utilizare mai eficientă a energiei și cred că trebuie să avem aceeași discuție în legătură cu apa. De aceea am propus acest obiectiv de utilizare cu 10% mai eficientă a apei. Cred că putem învăța din experiența pe care o avem în ceea ce privește criza energetică și, de asemenea, cred că trebuie să avem același parcurs când vine vorba de apă, altfel vom fi în aceeași situație. Deci, aceasta este o posibilitate, să luăm din sectorul energetic câteva idei care au fost utilizate pentru eficientizare.
AGERPRES: În urmă cu câteva zile, Comisia Europeană a decis să emită un aviz motivat către România pentru întârzierile în respectarea obligațiilor în ceea ce privește desemnarea siturilor de importanță comunitară care vor deveni parte a rețelei Natura 2000 extinse a UE pentru protejarea biodiversității în UE. Cum comentați aceste întârzieri?
Jessika Roswall: Avem acorduri atât la nivel internațional, cât și în UE, cu ambiții mari în ceea ce privește biodiversitatea. Știm că Europa s-a degradat în ceea ce privește mediul natural. Acesta este un lucru pe care trebuie să-l luăm în serios, deoarece nu este vorba numai despre natură, despre prosperitate și despre competitivitate, ci și despre reziliența și securitatea noastră. Iar acest lucru este important pentru mine și, desigur, și când vine vorba despre România, este important să facem lucrurile asupra cărora am convenit și să le implementăm corect.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Puteți oferi câteva sfaturi pentru români pentru a înțelege mai bine problema deficitului de apă și de ce ar trebui să ne preocupe pe fiecare dintre noi?
Jessika Roswall: Circuitul apei - pentru că folosim aceeași apă la nivel global - este afectat. Același circuit al apei despre care am învățat, atât eu cât și dumneavoastră la școală. Acest lucru reprezintă o amenințare la adresa tuturor, pentru că observăm că uneori nu există suficientă apă - apă de care cu toții avem nevoie. Apa este viață. Așadar, cunoscând faptul că circuitul apei este afectat, trebuie să vedem ce putem face pentru a-l repara. Iar unul dintre aceste lucruri este să aflăm cum putem folosi într-un mod mai eficient apa, care este deficitară. Cu toții trebuie să luăm parte la acest proces. Eu, ca factor politic, industria, fermierii, consumatorii, cu toții trebuie să ne gândim la felul în care folosim apa. Știm că uneori este prea multă apă, iar alteori este prea puțină și, bineînțeles, acest lucru diferă de la o regiune la alta a României, însă cu toții trebuie să luăm parte la acest parcurs pentru a repara circuitul apei și pentru a ne asigura că ai noștri copii și nepoți vor avea apă proaspătă și curată. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bursa de la București a câștigat în această săptămână 857,4 milioane de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a câștigat în această săptămână 857,4 milioane de lei la capitalizare, în creștere cu 0,12% față de săptămâna anterioară, în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a crescut cu 197,8 de milioane de lei, potrivit datelor publicate de BVB și consultate de AGERPRES. Capitalizarea bursieră a aj
Fondul de câștiguri, suplimentat la Loto 6/49, Joker și Loto 5/40 la Tragerile Speciale ale Verii
Loteria Română organizează, duminică, Tragerile Speciale Loto ale Verii și suplimentează, cu această ocazie, fondul de câștiguri al categoriei I pentru jocurile Loto 6/49, Joker și Loto 5/40. Potrivit unui comunicat, fondul de câștiguri la Loto 6/49 va fi suplimentat cu 100.000 de lei, la Joker cu 50.000 de lei și la Loto 5/40 cu 25.000 de le
INS: 557.319 de sosiri ale turiștilor în Capitală, în primele patru luni din 2026
Numărul de sosiri ale turiștilor în București a fost, în primele patru luni din 2026, de 557.319, cel mai mare număr de sosiri fiind înregistrat în martie, respectiv 155.794, iar cel mai mic în ianuarie - 124.020, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Potrivit INS, cele mai multe sosiri, respectiv 463.
MMFTSS: 5.323 de persoane au suferit accidente de muncă, în 2025; 96 și-au pierdut viața
Un număr de 5.323 de persoane au suferit accidente de muncă în 2025, cu 11,4% mai puține față de anul anterior, iar 96 dintre acestea și-au pierdut viața (minus 47,5%), conform statisticilor publicate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și consultate de AGERPRES. Sectoarele economiei naționale în care au fost consem
INS: 1.104.195 de salariați în Capitală, la finele lunii aprilie 2026
Numărul salariaților din Capitală era, la finele lunii aprilie 2026, de 1.104.195 persoane, în scădere cu 805 persoane față de luna anterioară și cu 15.303 comparativ cu perioada similară din 2025, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Câștigul salarial mediu brut era, la sfârșitul lunii aprilie 2026, de 1
România se alătură inițiativei europene de investiții care vizează mobilizarea a 80 miliarde euro pentru companiile tehnologice
România participă la cea de-a doua etapă a inițiativei europene 'Campionii europeni în domeniul tehnologiei' (ETCI 2.0), lansată de Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) împreună cu cele 27 de guverne ale Uniunii Europene și investitori instituționali privați, care urmărește mobilizarea unor investiții de până la 80 de miliarde de
Ministerul Energiei a plătit peste 138 de milioane de euro în acest an către beneficiarii proiectelor PNRR
Ministerul Energiei a efectuat în acest an plăți de 138,64 de milioane de euro către beneficiarii proiectelor finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în timp ce alte 75 de cereri de transfer, în valoare totală de aproximativ 126,28 milioane de euro, sunt în curs de procesare, a anunțat vineri instituția.
Unicredit: Economia României ar putea crește cu 0,2% în 2026, pe fondul consolidării fiscale
Economia României ar putea înregistra o creștere de 0,2% în 2026, sub media Europei Centrale și de Est, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală, urmând să accelereze la 2,3% în 2027, potrivit raportului macroeconomic trimestrial publicat vineri de UniCredit. ''Europa Centrală și de Est (ECE) este pregăt
Unicredit: BNR ar putea începe reducerea dobânzii de politică monetară în 2027, pe fondul temperării inflației
Banca Națională a României (BNR) ar putea începe reducerea ratei dobânzii de politică monetară în 2027, în condițiile în care inflația este estimată să coboare la aproximativ 5,5% până la finalul acestui an, de la aproape 10% în prezent, a afirmat Eszter Gargyan, strateg FX pentru Europa Centrală și de Est (CEE) î
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 140,2 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de joi
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 140,2 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de joi, când a împrumutat 934 milioane de lei, la o dobândă de 6,25% pe an, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark cu maturitatea reziduală la 24 de luni. Valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 1
CNIR a atribuit contractul pentru supervizarea proiectării și execuției lucrărilor pe tronsonul 2 Târgu Frumos - Lețcani al A8
Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a atribuit, vineri, firmei de inginerie Tecnic Consulting Engineering România contractul pentru supervizarea lucrărilor de proiectare și execuție pe tronsonul 2 al autostrăzii Târgu Neamț - Iași - Ungheni (A8), în valoare de 35,6 milioane lei (fără TVA). Potrivit unui anunț post
ANPC a aplicat amenzi de peste 3,7 milioane de lei și a oprit activitatea a 20 de operatori economici
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a controlat peste 1.300 de operatori economici în cursul acestei săptămâni, a aplicat amenzi contravenționale în valoare de peste 3,7 milioane de lei și a oprit prestarea serviciilor până la remedierea deficiențelor în cazul a 20 de operatori economici. Potrivit unui com
Nazare: România are deja asigurată jumătate din finanțarea planificată pentru 2026
România are asigurată 49% din finanțarea planificată pentru anul 2026, iar evoluția execuției bugetare și implementarea planului de finanțare au permis menținerea unui ritm echilibrat al împrumuturilor, fără a fi necesară prefinanțarea utilizată în anii anteriori, a anunțat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Român
MEDAT actualizează normele de clasificare a structurilor turistice și simplifică procedurile pentru operatorii din sector
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a actualizat normele metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică, precum și procedurile de acordare a licențelor și brevetelor de turism. 'Actualizarea răspunde nevoii de a alinia
Scădere semnificativă a producției de carne și a numărului de sacrificări la ovine și caprine, în mai 2026
Numărul sacrificărilor și producția de carne au crescut în mai 2026 la bovine, porcine și la păsări, în timp ce la ovine și caprine au scăzut, atât față de luna anterioară, cât și față de luna similară din 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). O scădere 'spectaculoasă' s-a înregistrat la