ZIUA IEI/ Adriana Bejan, ultima dantelăreasă din Timiș, care voia să ajungă pictoriță (GALERIE FOTO)
Pentru femeia satului bănățean, broditul iilor și al cămeșelor din bumbacul alb ca macul a fost dintotdeauna împletit cu dragostea, cu dorul, și, de aceea, borangicurile înnobilate cu firul auriu, alb ori negru țesut în forme de flori sau cruci, au devenit parte a zestrei transmise din generație în generație.
Foto: Colecţia Adriana Bejan
Adriana Bejan este ultima dantelăreasă din județul Timiș. În copilărie își dorea să devină pictoriță. Dar, pentru că era stângace, viața a dus-o pe un alt drum, al dantelei, din mâinile ei ieșind tot ce poate înnobila portul popular autentic: gulerașe, brâuri, coliere, cercei, inele, brățări, cocarde tricolore, îngerași, steluțe, ornamente și diademe pentru mirese, veșminte pentru copii sau mărțișoare. Bijuteriile textile pe care le produce împodobesc mirese și au ajuns și în case de modă.
Foto: Colecţia Adriana Bejan
Adriana lucrează doar dantelă frivolite, dantela reginelor sau ''dantela uitată'', numită astfel pentru că este foarte pretențioasă la lucru și tot mai puține dantelărese se încumetă să o facă. Pentru că dantela nu se poate lucra decât manual, nu se poate produce în cantități care să aducă profit, a rămas ''uitată'' de lumea comerțului industrial.
Foto: Colecţia Adriana Bejan
Dantela frivolite, pe care o lucrează Adriana, este foarte cunoscută în Veneția, în toate bisericile catolice, după cum afirmă aceasta.
Foto: Colecţia Adriana Bejan
''Eu am vrut să mă fac pictoriță, dar nu m-au lăsat părinții și eram stângace. Așa cum îmi spunea maestrul Ștefan Popa Popa's, eu văd culorile. Am descoperit această dantelă când eram în spital, la Mangalia. Apoi, la o doamnă din comuna timișeană Lenauheim, care făcea mărțișoare din această danteluță. Așa am învățat eu. Dantela aceasta foarte fină se face în două moduri: pe ac sau cu suveica, se face doar manual, pe degete, prin noduri. La școală, eu am făcut croitoria, iar din primul an am învățat obiceiuri și tradiții, între care era și dantela. Despre dantelă se vorbea, dar nu se știa a se face. Nu știa nici profesoara. Dar eu știam, iar pe la 15 ani făceam mărțișoare din dantelă. Apoi, am furat meșteșugul de pe la alte femei și ani de zile am făcut gulerașe. După Revoluție, lumea a început să mă cunoască pentru mărțișoarele mele tradiționale. Apoi, a venit internetul și am primit o invitație de la o doamnă din Anglia, care lucra la Palat, dar eu nici nu știam ce lucrez, vă dați seama! Și doamna mi-a spus: 'Te duci la un curs, la Sinaia, unde vine un mare artist din Japonia și care vă va arăta să lucrați dantelă'. Nu m-am dus la Sinaia, pentru că trebuia să-mi plătesc cazarea, așa că i-am mulțumit doamnei, spunându-i că voi continua să lucrez cum știu eu. Și, de când a apărut internetul, am studiat foarte mult și am descoperit dantelele României de altădată. Am descoperit că această dantelă frivolite a fost adusă în România de Regina Elisabeta, că a lucrat la Castelul Peleș, că acolo sunt obiectele ei cu care s-a participat la diferite concursuri'', spune Adriana Bejan.
Foto: Colecţia Adriana Bejan
Dantelăreasa din județul Timiș folosește numai bumbac pentru ''bijuteriile textile'' pe care le produce.
''Mătasea dă o altă ținută obiectelor pe care le fac, mult mai rigidă la lucru. Bumbacul arată mult mai bine. De exemplu, o petală de floare poate avea până la 100 de noduri. Îmi plac toate culorile. Ca modele preferate am floarea, frunza, crucea, simbolurile arhaice. Sunt persoane care vor ca dantelele să fie bătute în pietre, cum sunt la casele regale: se lucrează din fir și apoi se aplică pietrele prețioase, semiprețioase'', explică Adriana Bejan.
Foto: Colecţia Adriana Bejan
Ea a rămas impresionată de dantelăriile regale de la Castelul Peleș, între care este și scutecul de dantelă al regelui Carol al II-lea, adevărată ''operă de artă'', potrivit acesteia.
Marele regret al Adrianei Bejan este că a rămas ultima dantelăreasă, iar în urma ei nu vine nicio altă generație de dantelărese care să ducă mai departe meșteșugul-artă. Îi pare rău că nu a putut lăsa în urmă o școală de artizanat în acest sens.
Foto: Colecţia Adriana Bejan
Tot ceea ce a brodat a făcut din pasiune, fără sprijin financiar de la autorități, fără a avea o piață de desfacere organizată. Iese la târguri, dar se cumpără puțin. ''Oamenii din jur nu își dau seama ce lucrez eu'', crede Adriana.
Ea a avut expoziții de broderie și port popular în Japonia, la invitația Ambasadei României în Japonie, în America. Și Kerstin Ursula Jahn, consulul Germaniei la Sibiu, a rămas impresionată de dantelele timișorencei și îi trimite și astăzi doamne pasionate.
De Ziua Iei, Adriana Bejan este invitată cu o expoziție la Bruxelles.
Foto: Colecţia Adriana Bejan
''Oriunde mă duc, pe masa mea se află tricolorul și le spun că sunt din România. Eu sunt o enciclopedie în privința dantelei, de la torsul firului până la țesut și final. Știu să lucrez, pentru că sunt copil de meșteșugar. Dar îmi doresc ca tradiția să fie dusă mai departe, să fim recunoscuți, nu doar să fim folosiți, când au alții nevoie. Te invită la un eveniment, la un târg, stai toată ziua în costumul popular în care te sufoci de cald, iar ei nu te întreabă nici dacă ai nevoie de un pahar cu apă. Eu port cu sfințenie costumul popular pe care îl am moștenire, altele mi le-am făcut eu pe cânepă, in și bumbac. Am lucrat port popular și pentru fata mea. Acum lucrez o ie foarte frumoasă. Am și o ie de peste 100 de ani, în fir auriu, dar nu o port pentru că este foarte veche și degradată'', arată Adriana Bejan.
Foto: Colecţia Adriana Bejan
Pentru ultima dantelăreasă din județul Timiș, toate aceste obiecte transmit mesajul că nu trebuie să uităm de unde am plecat, pentru că o țară fără tradiții nu are identitate.
Foto: Colecţia Adriana Bejan
''Nu putem trăi din tradiții importate. Statul ar trebui să aibă mai multă grijă de noi'', încheie Adriana Bejan. AGERPRES/(A - redactor: Otilia Halunga, editor: Irina Poenaru, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bihor: ''Impossible Dream'', concert vocal-simfonic în Cetatea Oradea, cu melodii celebre, povești de iubire și sonorități de film
Orchestra Filarmonicii de Stat Oradea va oferi publicului meloman, vineri seară, în curtea interioară a Cetății Oradea, concertul vocal-simfonic ''Impossible Dream'', cu muzică celebră, povești de iubire și sonorități de film, parte a programului estival INIȚIO 2026, care se desfășoară în perioada 10 august - 4 septembrie).
Buzău: Lipsa indicatoarelor rutiere afectează atracțiile culturale; turiștii pot rata muzeele și siturile arheologice
Toate obiectivele culturale administrate de Muzeul Județean Buzău au nevoie de semnalizare rutieră pe drumurile din județ, lipsa indicatoarelor afectând în special atracțiile culturale aflate în mediul rural sau cele din zonele montane, unde semnalul de telefonie este slab, iar o parte dintre turiștii care nu cunosc regiunea le pot rata, susțin
Moaștele Sfintei Ana vor fi aduse, în premieră, în România, la Biserica Sfântul Gheorghe-Nou București
Moaștele Sfintei Ana vor fi aduse pentru prima dată în România, a anunțat, duminică, părintele prof. dr. Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii Sfântul Gheorghe-Nou București 'Kilometrul Zero', locașul voievodal unde sfânta raclă va fi depusă spre închinare în perioada 5 - 10 septembrie. O delegație f
CulturMedia solicită partidelor să nu voteze legea salarizării în forma actuală și să elimine 'inechitățile' din sectorul muzeal
Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă CulturMedia solicită partidelor politice să nu voteze proiectul legii salarizării în forma actuală și avertizează asupra unui conflict social 'de amploare'. Forma actuală a proiectului, în loc să elimine 'inechitățile' din sectorul muzeal, le consolidează și le
Episcopul Ignatie, la întâlnirea tinerilor ortodocși din Vaslui: Dumnezeu vă va privi întotdeauna cu iubire
Episcopul Ignatie al Hușilor le-a transmis, sâmbătă, participanților la cea de-a opta ediție a Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din Vaslui (ITOV) că Dumnezeu îi va privi întotdeauna cu iubire, chiar și atunci când trec prin perioade de îndoială, frământări sau revoltă. Pornind de la episodul biblic în care un
A patra ediție a RROMA Film Festival - între 4 și 6 septembrie; proiecție specială a filmului 'Becoming Led Zeppelin'
Filme de scurtmetraj inspirate de cultura romă vor fi prezentate la cea de-a patra ediție a RROMA Film Festival, care se va desfășura în perioada 4-6 septembrie, la Brașov și în comuna Augustin. Potrivit unui comunicat, festivalul va fi deschis pe 4 septembrie, de la ora 18:00, la Cinematograful Astra din Brașov, cu o proiecție specială a documenta
Măcelaru: Dacă la sfârșitul concursului vom descoperi mari talente, ne-am îndeplinit una din misiuni
Concursul Internațional George Enescu este unul dintre cele mai importante concursuri de muzică clasică din Europa și un reper pentru afirmarea noilor generații de interpreți, a transmis președintele Nicușor Dan într-un mesaj citit de Diana Punga, consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale. Mesajul a fost transmis cu
Mureș: Experiențe culturale ce îmbină istoria, patrimoniul arheologic și astronomia, la castrul roman din Călugăreni
Muzeul Județean Mureș va organiza, în cadrul demersurilor de promovare a parcului arheologic Limesparc de la castrul roman din Călugăreni, o seară specială de incursiune în lumea romană, 'Stelele Romei', un eveniment în care experiențele culturale se vor îmbina cu istoria, patrimoniul arheologic și astronomia. &
Bistrița-Năsăud: Orchestra New Hope aduce muzica lui Ravel și Enescu pe lacul Colibița; scena va fi un ponton
Cei 65 de artiști ai orchestrei New Hope, avându-l ca dirijor pe Octavian Lup, susțin, vineri seara, un concert inedit pe un ponton plutitor amplasat pe lacul de acumulare Colibița din județul Bistrița-Năsăud. Evenimentul, organizat la inițiativa Asociației 'Garantat Colibița' și susținut de mediul de afaceri și de autoritățile locale, este menit
Ediție aniversară la Câmpulung Muscel; Festivalul Posada Rock sărbătorește patru decenii de la înființare
Ediția aniversară a Festivalului Posada Rock va avea loc între 28 și 30 august, pe Stadionul municipal din Câmpulung Muscel. Cel mai vechi festival rock în aer liber din România împlinește 40 de ani de la prima ediție, care s-a desfășurat în 1986 la Câmpulung Muscel. În cele trei zile de festival,
Prahova: Ghid audio în limba ucraineană, lansat la Castelul Peleș
Un ghid audio în limba ucraineană este disponibil la Castelul Peleș din Sinaia, la inaugurarea proiectului fiind prezent ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopciuk. 'La Muzeul Național Peleș, am inaugurat ghidul audio în limba ucraineană, alături de Ambasadorul Ucrainei în România, excelența sa dl. Ihor Prokopciuk,
A murit soprana Ileana Cotrubaș
Soprana Ileana Cotrubaș a murit la vârsta de 87 de ani, a anunțat joi Opera Națională București. ''Opera Națională București deplânge dispariția sopranei Ileana Cotrubaș, una dintre cele mai importante voci românești ale secolului XX și un reper al artei lirice internaționale'', a transmis ONB pe pagina oficia
Expoziția ''Tescani 50'' vernisată pe 26 august, la Muzeul Național al Țăranului Român
Expoziția ''Tescani 50'' va fi vernisată pe 26 august, la Muzeul Național al Țăranului Român, informează un comunicat transmis, joi, AGERRPES. Vor fi expuse lucrări de artă vizuală semnate de importanți artiști români contemporani care, timp de 50 de ani, au participat la taberele de creație găzduite la Tescani &ici
Maramureș: ''Clacă la cosit pe Valea Izei'', invitație la redescoperirea cositului manual și a gastronomiei locale
Evenimentul ''Clacă de coasă pe Valea Izei'' invită turiștii aflați în trecere prin județul Maramureș și localnicii din Sighetu Marmației să redescopere cositul manual și bucătăria tradițională, a declarat joi, pentru AGERPRES, managerul Muzeul Maramureșan, Mirela Barz. Aflat la cea de-a cincea ediție, evenimentul este pr
Spectacolul 'Matca' după Marin Sorescu, deschide stagiunea la Teatrul Dramaturgilor Români, pe 10 septembrie
Teatrul Dramaturgilor Români deschide noua stagiune pe 10 septembrie cu spectacolul 'Matca' după Marin Sorescu, în regia lui Alexander Hausvater. Potrivit site-ului instituției de cultură, spectacolul va fi prezentat la Sala 'Iosif Naghiu', de la ora 19:00. Biletele pentru toate spectacolele programate în luna s