ZIUA IEI/ Vrancea: Marama, piesa centrală a ediției din acest an a Zilelor Portului Popular Vrâncean
În Vrancea, veșnicia nu stă doar în cămașa tradițională, ci și în finețea maramei, piesa cuprinsă între sacru și meșteșug, între ritual și frumusețe pură.
Cea de-a cincea ediție a evenimentului Zilele Portului Popular Vrâncean, care se deschide sâmbătă, aduce în prim-plan tocmai acest element delicat al portului femeiesc, marama, văzută nu doar ca accesoriu vestimentar, ci ca simbol profund al feminității, demnității și apartenenței culturale.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
Evenimentul găzduit de Muzeul Vrancei este mai mult decât o simplă expoziție: este un manifest pentru păstrarea autenticității. Iar în Vrancea, autenticitatea începe cu a spune lucrurilor pe nume.
''Noi sărbătorim cămașa tradițională la Focșani, precum și costumul popular. Nu promovăm termenul 'ie', pentru că 'ia' nu este specifică zonei noastre. În Vrancea se poartă cămașa tradițională, nu 'ia', denumire folosită în alte regiuni, precum sudul Ardealului, Făgăraș, Sibiu sau nordul Munteniei. La noi, în Vrancea, se spune 'cămașă', dar în alte zone i se spune și 'ciupag', 'cămeșă', 'chimeșă' sau 'spătoi''', explică etnograful Nelu Dumitrescu.
Dincolo de cămașă însă, evenimentul de anul acesta se lasă învăluit de simbolul maramei - piesă delicată, dar esențială, păstrată cu sfințenie în lada de zestre, transmisă din generație în generație.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
''În fiecare an, în cadrul evenimentului, punem accentul pe un alt element din structura portului popular. Am început cu cămașa, pentru că este primul obiect care îmbracă trupul. În al doilea an am prezentat brâul, apoi cătrința, iar anul acesta tema centrală este marama - piesă regăsită adesea în lada de zestre. Nu cred că este un nume strict românesc, pare a avea influențe balcanice, sudice, poate chiar turcești. La Muzeul de Etnografie din Zagreb am văzut chiar o cameră întreagă dedicată maramei. În România, i se spune 'ștergar de cap'. În Bucovina, la Rădăuți, se folosește și expresia 'mâniștergură'. În partea Câmpulungului i se spune 'zăbrenic', iar în Ardeal apare și denumirea de 'vălitoare'. Dar obiectul rămâne același'', susține Nelu Dumitrescu.
Folosirea maramei are un întreg cod social și simbolic. Ea marchează trecerea de la fată la femeie, de la libertatea neîngrădită la demnitatea unei vieți trăite în interiorul comunității.
''Ștergarul de cap este un obiect vestimentar cu funcție practică și simbolică, folosit pentru a acoperi capul femeii căsătorite. În Vrancea, fetele nu aveau voie să-și acopere părul. Doar în caz de furtună sau iarna, când mergeau la joc sau la muncă, își puneau un șal pe cap, pe care îl dădeau jos când ajungeau. De obicei, fetele aveau părul împodobit cu flori sau alte podoabe'', spune Dumitrescu.
Iar procesul de transformare avea propriile ritualuri, propriile emoții, propriile detalii.
''Cea mai veche formă de acoperământ era 'cârpa', un fel de bonetă fixată pe vârful capului. Din păcate, nu mai știm exact cum se confecționa această piesă, pentru că multe femei vârstnice au fost îngropate purtând-o, iar muzeele nu mai dețin astfel de exemplare. Peste cârpă se punea apoi ștergarul, care era cusut și împodobit, în funcție de zonă și de statutul purtătoarei. Niciodată o femeie măritată nu ieșea cu capul descoperit. Acoperirea capului era un simbol clar al statutului marital. Pe vremuri, după portul femeii, bunicile mele puteau spune de unde era și ce statut social avea. Era greu să treci drept altcineva - hainele transmiteau informații. Tinerii nu se apropiau la întâmplare, nu făceau propuneri femeilor măritate. Îmbrăcămintea era o carte de vizită'', precizează etnograful.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
Ulterior, cârpa, care era un acoperământ de cap voluminos și, foarte probabil, incomod, a fost înlocuită treptat de durmeaua.
''Durmeaua era un triunghi de pânză decorat cu dantelă sau chiar cu mărgeluțe. Se fixa cu ajutorul unor ace sau agrafe, de către nașă, în ziua nunții. De altfel, ritualul gătitului miresei era unul esențial. Tot nașa se ocupa și de 'dezvelitul miresei' a doua zi dimineața, moment în care mireasa primea și o nouă coafură. Era un moment solemn, însoțit uneori și de strigături rituale, precum 'uiuiu, îmi pari ghini, că ești babî ca șî mini', care marcau simbolic trecerea fetei în rândul femeilor măritate, al femeilor, chiar dacă mireasa avea doar 16, 17 sau 20 de ani'', istorisește Nelu Dumitrescu.
Marama spune povești. Din materiale, din texturi, din locuri și obiceiuri. Unora li se spunea ''ștergare de Brețcu'', după locul de unde erau cumpărate, sau ''melezuri''. Ulterior, au început să fie țesute în casă de femeile vrâncence, cu trudă și mândrie.
''Femeile, mai ales cele care aveau dare de mână, preotese, soțiile notarilor, femei din familii înstărite, purtau ștergare cumpărate, așa numitele 'ștergare de Brețcu'. Totuși, în Vrancea se țeseau și local. Din mărturiile bunicilor și străbunicilor, am aflat că, la început, unele dintre ele erau făcute din păr, adică din firul de lână subțire obținut prin pieptănare, iar mai apoi s-au folosit și alte materiale, precum bumbacul, inul și cânepa. Când a apărut borangicul în Vrancea, adică mătasea naturală, s-a început urzirea pe bumbac foarte fin, iar bătaia se făcea cu borangic. Ulterior, femeile din Vrancea au început să țese complet din borangic, atât urzeala, cât și bătaia. Putem distinge astăzi între piesele țesute în Vrancea și cele cumpărate, după model și tehnică. Cele mai vechi sunt cele cu urzeală și bătaie din bumbac, iar cele mai recente sunt cele din borangic în întregime. De asemenea, se poate observa diferența și în grosime - cele cumpărate sunt mai fine, mai subțiri, aproape transparente. Și țărăncile, însă, aveau piese frumoase, realizate acasă. Unele femei luau modele din cele cumpărate și le adaptau. Așa au apărut și modelele 'șofrănite' - țesături în nuanțe galbene, inspirate dintr-o modă locală. În concluzie, deși unele materiale și tehnici veneau din alte părți, femeile din Vrancea au adaptat și au creat propriul stil, țesând cu migală și dând naștere unor piese unice, influențate de modă, statut social și resursele fiecărei familii'', spune expertul.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
Și dacă în Vrancea Arhaică femeile purtau cârpa, pe Valea Râmnicului, care, în trecut, a fost parte din fostul județ Râmnicu Sărat, femeile aveau un mod diferit de împodobire a capului. Iar această 'carte de vizită' avea variații regionale fascinante.
''Așa cum în Vrancea Arhaică se purta cârpa sau, mai târziu, durmeaua, în zona Văii Râmnicului exista un fes, peste care se punea ștergarul tradițional. De fapt, piesa numită 'fes' este, în esență, o tocă. Acest element vestimentar demonstrează diversitatea și specificitatea regională în cadrul portului popular românesc'', susține Nelu Dumitrescu.
Peste 80 de marame, toate aparținând colecției Muzeului Vrancei, vor putea fi apreciate de public în cadrul evenimentului din acest an.
''În expoziția de anul acesta, vor fi expuse un număr semnificativ de piese. Doar în ceea ce privește ștergarele de cap, vor fi prezentate aproximativ 87 de exemplare, toate aparținând colecției muzeului. De asemenea, vor fi îmbrăcate în costume tradiționale aproximativ 28 de manechine de femei și opt de bărbați. Poate că moda e trecătoare, dar portul popular rămâne valoros tocmai pentru că înseamnă identitate. Și chiar dacă uneori moda s-a schimbat, cămașa tradițională românească a devenit un simbol internațional. Este una dintre cele mai frumoase piese de port, care nu și-a pierdut niciodată farmecul, indiferent de epocă. Nu s-a demodat niciodată și este purtată în continuare cu mândrie. Mari creatori de modă s-au inspirat din ea și au inclus-o în colecțiile lor. De aici vine și ideea că 'veșnicia s-a născut la sat' - o expresie care nu este doar poetică, ci și profund adevărată'', este de părere Alina Ulmeanu, șefa secție de etnografie a Muzeului Vrancei.
Evenimentul este, potrivit directorului Muzeului Vrancei, Valentin Muscă, ''o manifestare dedicată viitorului''.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
''Zilele Portului Popular Vrâncean nu sunt o manifestare dedicată trecutului, ci una dedicată viitorului. Însă, pentru a putea construi un viitor frumos, trebuie mai întâi să ne cunoaștem trecutul. În cadrul acestui eveniment, sunt expuse cele mai valoroase și interesante cămăși și costume populare, într-un spațiu expozițional generos, amenajat în foaierul Muzeului Vrancei. Timp de șapte zile, iubitorii de frumos vor putea descoperi, cu propriii ochi, cele mai valoroase creații de port popular nu doar din zona folclorică Vrancea, ci și din zona Râmnicului'', completează Valentin Muscă.
Expoziția este deschisă zilnic, timp de o săptămână, între orele 11:00 și 19:00, oferind vizitatorilor o ocazie rară de a explora simbolurile identitare ale satului românesc, prin piesele care au traversat generații și care vorbesc despre identitate, feminitate și apartenență. AGERPRES/(A - redactor: Dana Lepădatu, editor: George Onea, editor online: Gabriela Badea)
* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Spectacolul 'Alo, provincia!' - în premieră sâmbătă, la Teatrul de Revistă 'Constantin Tănase'
Spectacolul 'Alo, provincia!', cu regia artistică semnată de Cezar Ghioca, va fi prezentat în premieră pe 4 iulie, la Sala Savoy a Teatrului de Revistă 'Constantin Tănase'. Din distribuție fac parte Mirela Vaida, Adrian Enache, Nae Alexandru și Cristian Simion, Oana Ghioca, Raluca Guslicov, Ana Donosa, Monalisa Basarab, R
AnulBrâncuși/Gorj: Gala '150 de personalități gorjene' - în octombrie, la Târgu Jiu
Un număr de 150 de personalități gorjene vor fi celebrate de autoritățile locale și județene în cadrul unei gale care se va desfășura în perioada 22 - 23 octombrie la Târgu Jiu. Potrivit primarului municipiului Târgu Jiu, Marcel Romanescu, este vorba despre un proiect comun al Primăriei Târgu Jiu, Consiliului Jude
FITS 2026/ Spectacolul multimedia cu peste 400 de drone a atras mii de spectatori
Spectacolul multimedia care a închis duminică noaptea cea de-a 33-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) a fost cel mai complex realizat până acum în oraș, cu 420 de drone sincronizate cu lumini, muzică și scenotehnică, adunând timp de un sfert de oră, mii de sibieni și turiști în jurul Teatrului Național '
Gorj: Zece zile de creație la Polovragi, la Tabăra de sculptură 'Simboluri dacice în arta lemnului din România'
Cinci meșteri recunoscuți la nivel național pentru măiestria și profesionalismul lor vor participa la cea de-a noua ediție a Taberei de sculptură în lemn 'Simboluri dacice în arta lemnului din România', care se va desfășura la Polovragi în perioada 2-12 iulie. Potrivit unui comunicat de presă transmis, luni, de
Bihor: Festivalul Waves din Băile 1 Mai - peste 70 de artiști, experiențe VIP și cinema în aer liber
Festivalul Waves din Băile 1 Mai va avea avea loc în perioada 3 - 5 iulie, iar aceasta se anunță a fi cea mai amplă ediție de până acum, care va oferi publicului muzica a peste 70 de artiști, cinci zone muzicale, experiențe VIP, cinema în aer liber și o zonă pentru copii. 'Această ediție aniversară, cea de-a cincea a Wave
FITS 2026/Horia Brenciu a lansat în avanpremieră, la Sibiu, piesa 'Când soarele răsare' (GALERIE FOTO)
Artistul Horia Brenciu a ales scena Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) pentru a lansa, duminică seara, în avanpremieră, piesa 'Când soarele răsare', momentul fiind aplaudat de zeci de mii de spectatori prezenți în Piața Mare din centrul istoric al orașului. 'Cred că astăzi (duminică seara n.r.
Workshop de bunraku susținut de artiști japonezi, la Teatrul Țăndărică
Un workshop de bunraku susținut de artiști ai companiei japoneze Coten-Goten Co. Ltd. / Bunrakuza-company este organizat duminică, de la ora 11:00, de Teatrul Țăndărică. Potrivit site-ului instituției de cultură, workshopul propune - la sala Studio, în cadrul seriei 'Conferințele Ideea' - o introducere aplicată în universul bunraku, una din
REPORTAJ Mihnea Mihalache - călătoria unui tânăr în universul istoriei și al obiectelor vechi
În peisajul colecționarilor de obiecte vechi din Vaslui a apărut de curând un nume nou. Este vorba despre Mihnea Mihalache, proaspăt absolvent al Liceului Teoretic 'Mihail Kogălniceanu', un tânăr pasionat de istorie, de lucruri valoroase din trecut, de obiecte care păstrează amintiri și merită scoase la lumină.
REPORTAJ O călătorie printre insigne - la Congresul Național de Insignografie de la Timișoara
Cine nu își poate imagina cum arată istoria lumii gravată pe o mică plachetă de metal poate veni la cea de-a XVII-a ediție a Congresului Național de Insignografie și care, împreună cu Expoziția Colectivă de Insigne este deschisă publicului între 27-28 iunie, la Cantina Studenților din Timișoara. Organizate de Asociația Colecționarilor de Insi
Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, Emilian Crișanul, a murit la vârsta de 54 de ani
Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, a decedat, vineri după-amiază, la vârsta de 54 de ani, după o lungă și grea suferință, a anunțat eparhia. Potrivit www.arhiepiscopiaaradului.ro, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul (cu n
FITS 2026/ Ambasadoarea Simona Miculescu (UNESCO) spune că festivalul sibian e 'un model de diplomație culturală'
Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) reprezintă 'un model de diplomație culturală', folosit ca exemplu în numeroase reuniuni internaționale, a declarat, vineri, ambasadoarea Simona Miculescu, reprezentant permanent al României la UNESCO, în cadrul celei de-a opta ediții a FITS Talks, unde a fost invitată într-un
FITS 2026/Artiștii de circ din Irlanda și spectatorii au sfidat canicula și au transformat o stradă sibiană într-o scenă
Artiștii companiei irlandeze de circ contemporan Cikada Circus și zeci de spectatori, mai ales copii, au sfidat, vineri la amiază, temperatura de aproape 30 de grade din municipiul Sibiu și au transformat Strada Cetății din centrul istoric într-o scenă în aer liber, pentru prima dată în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS).
Înscrierile pentru masterclass-urile Concursului Enescu - prelungite până pe 15 iulie
Organizatorii Concursului Internațional 'George Enescu' au anunțat vineri prelungirea termenului de înscriere până la 15 iulie, ora 23:59, pentru toate cele trei masterclass-uri incluse în ediția aniversară a competiției: dirijat, compoziție și interpretare instrumentală. Desfășurate în cadrul Concursului Intern
Selecție de filme de la TIFF.25, prezentată la București între 9 și 12 iulie
Filme din programul celei de-a 25-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania vor putea fi urmărite la București, la Cinema Elvire Popesco, între 9 și 12 iulie, informează organizatorii într-un comunicat transmis, vineri, AGERPRES. Publicul bucureștean va putea descoperi 'Lionel', regia Carlos Saiz, câș
Călin Pop a lansat single-ul 'Pustiu'
Călin Pop, solistul și chitaristul grupului Celelalte Cuvinte, a lansat un nou single intitulat 'Pustiu', informează un comunicat transmis vineri AGERPRES. 'O piesă a cărei publicare am tot amânat-o în timp din cauza lipsei unui sens pozitiv. Pustiu însă am simțit de fiecare dată când am pierdut pe cineva drag și apropiat. &