ZIUA IEI/ Vrancea: Marama, piesa centrală a ediției din acest an a Zilelor Portului Popular Vrâncean
În Vrancea, veșnicia nu stă doar în cămașa tradițională, ci și în finețea maramei, piesa cuprinsă între sacru și meșteșug, între ritual și frumusețe pură.
Cea de-a cincea ediție a evenimentului Zilele Portului Popular Vrâncean, care se deschide sâmbătă, aduce în prim-plan tocmai acest element delicat al portului femeiesc, marama, văzută nu doar ca accesoriu vestimentar, ci ca simbol profund al feminității, demnității și apartenenței culturale.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
Evenimentul găzduit de Muzeul Vrancei este mai mult decât o simplă expoziție: este un manifest pentru păstrarea autenticității. Iar în Vrancea, autenticitatea începe cu a spune lucrurilor pe nume.
''Noi sărbătorim cămașa tradițională la Focșani, precum și costumul popular. Nu promovăm termenul 'ie', pentru că 'ia' nu este specifică zonei noastre. În Vrancea se poartă cămașa tradițională, nu 'ia', denumire folosită în alte regiuni, precum sudul Ardealului, Făgăraș, Sibiu sau nordul Munteniei. La noi, în Vrancea, se spune 'cămașă', dar în alte zone i se spune și 'ciupag', 'cămeșă', 'chimeșă' sau 'spătoi''', explică etnograful Nelu Dumitrescu.
Dincolo de cămașă însă, evenimentul de anul acesta se lasă învăluit de simbolul maramei - piesă delicată, dar esențială, păstrată cu sfințenie în lada de zestre, transmisă din generație în generație.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
''În fiecare an, în cadrul evenimentului, punem accentul pe un alt element din structura portului popular. Am început cu cămașa, pentru că este primul obiect care îmbracă trupul. În al doilea an am prezentat brâul, apoi cătrința, iar anul acesta tema centrală este marama - piesă regăsită adesea în lada de zestre. Nu cred că este un nume strict românesc, pare a avea influențe balcanice, sudice, poate chiar turcești. La Muzeul de Etnografie din Zagreb am văzut chiar o cameră întreagă dedicată maramei. În România, i se spune 'ștergar de cap'. În Bucovina, la Rădăuți, se folosește și expresia 'mâniștergură'. În partea Câmpulungului i se spune 'zăbrenic', iar în Ardeal apare și denumirea de 'vălitoare'. Dar obiectul rămâne același'', susține Nelu Dumitrescu.
Folosirea maramei are un întreg cod social și simbolic. Ea marchează trecerea de la fată la femeie, de la libertatea neîngrădită la demnitatea unei vieți trăite în interiorul comunității.
''Ștergarul de cap este un obiect vestimentar cu funcție practică și simbolică, folosit pentru a acoperi capul femeii căsătorite. În Vrancea, fetele nu aveau voie să-și acopere părul. Doar în caz de furtună sau iarna, când mergeau la joc sau la muncă, își puneau un șal pe cap, pe care îl dădeau jos când ajungeau. De obicei, fetele aveau părul împodobit cu flori sau alte podoabe'', spune Dumitrescu.
Iar procesul de transformare avea propriile ritualuri, propriile emoții, propriile detalii.
''Cea mai veche formă de acoperământ era 'cârpa', un fel de bonetă fixată pe vârful capului. Din păcate, nu mai știm exact cum se confecționa această piesă, pentru că multe femei vârstnice au fost îngropate purtând-o, iar muzeele nu mai dețin astfel de exemplare. Peste cârpă se punea apoi ștergarul, care era cusut și împodobit, în funcție de zonă și de statutul purtătoarei. Niciodată o femeie măritată nu ieșea cu capul descoperit. Acoperirea capului era un simbol clar al statutului marital. Pe vremuri, după portul femeii, bunicile mele puteau spune de unde era și ce statut social avea. Era greu să treci drept altcineva - hainele transmiteau informații. Tinerii nu se apropiau la întâmplare, nu făceau propuneri femeilor măritate. Îmbrăcămintea era o carte de vizită'', precizează etnograful.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
Ulterior, cârpa, care era un acoperământ de cap voluminos și, foarte probabil, incomod, a fost înlocuită treptat de durmeaua.
''Durmeaua era un triunghi de pânză decorat cu dantelă sau chiar cu mărgeluțe. Se fixa cu ajutorul unor ace sau agrafe, de către nașă, în ziua nunții. De altfel, ritualul gătitului miresei era unul esențial. Tot nașa se ocupa și de 'dezvelitul miresei' a doua zi dimineața, moment în care mireasa primea și o nouă coafură. Era un moment solemn, însoțit uneori și de strigături rituale, precum 'uiuiu, îmi pari ghini, că ești babî ca șî mini', care marcau simbolic trecerea fetei în rândul femeilor măritate, al femeilor, chiar dacă mireasa avea doar 16, 17 sau 20 de ani'', istorisește Nelu Dumitrescu.
Marama spune povești. Din materiale, din texturi, din locuri și obiceiuri. Unora li se spunea ''ștergare de Brețcu'', după locul de unde erau cumpărate, sau ''melezuri''. Ulterior, au început să fie țesute în casă de femeile vrâncence, cu trudă și mândrie.
''Femeile, mai ales cele care aveau dare de mână, preotese, soțiile notarilor, femei din familii înstărite, purtau ștergare cumpărate, așa numitele 'ștergare de Brețcu'. Totuși, în Vrancea se țeseau și local. Din mărturiile bunicilor și străbunicilor, am aflat că, la început, unele dintre ele erau făcute din păr, adică din firul de lână subțire obținut prin pieptănare, iar mai apoi s-au folosit și alte materiale, precum bumbacul, inul și cânepa. Când a apărut borangicul în Vrancea, adică mătasea naturală, s-a început urzirea pe bumbac foarte fin, iar bătaia se făcea cu borangic. Ulterior, femeile din Vrancea au început să țese complet din borangic, atât urzeala, cât și bătaia. Putem distinge astăzi între piesele țesute în Vrancea și cele cumpărate, după model și tehnică. Cele mai vechi sunt cele cu urzeală și bătaie din bumbac, iar cele mai recente sunt cele din borangic în întregime. De asemenea, se poate observa diferența și în grosime - cele cumpărate sunt mai fine, mai subțiri, aproape transparente. Și țărăncile, însă, aveau piese frumoase, realizate acasă. Unele femei luau modele din cele cumpărate și le adaptau. Așa au apărut și modelele 'șofrănite' - țesături în nuanțe galbene, inspirate dintr-o modă locală. În concluzie, deși unele materiale și tehnici veneau din alte părți, femeile din Vrancea au adaptat și au creat propriul stil, țesând cu migală și dând naștere unor piese unice, influențate de modă, statut social și resursele fiecărei familii'', spune expertul.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
Și dacă în Vrancea Arhaică femeile purtau cârpa, pe Valea Râmnicului, care, în trecut, a fost parte din fostul județ Râmnicu Sărat, femeile aveau un mod diferit de împodobire a capului. Iar această 'carte de vizită' avea variații regionale fascinante.
''Așa cum în Vrancea Arhaică se purta cârpa sau, mai târziu, durmeaua, în zona Văii Râmnicului exista un fes, peste care se punea ștergarul tradițional. De fapt, piesa numită 'fes' este, în esență, o tocă. Acest element vestimentar demonstrează diversitatea și specificitatea regională în cadrul portului popular românesc'', susține Nelu Dumitrescu.
Peste 80 de marame, toate aparținând colecției Muzeului Vrancei, vor putea fi apreciate de public în cadrul evenimentului din acest an.
''În expoziția de anul acesta, vor fi expuse un număr semnificativ de piese. Doar în ceea ce privește ștergarele de cap, vor fi prezentate aproximativ 87 de exemplare, toate aparținând colecției muzeului. De asemenea, vor fi îmbrăcate în costume tradiționale aproximativ 28 de manechine de femei și opt de bărbați. Poate că moda e trecătoare, dar portul popular rămâne valoros tocmai pentru că înseamnă identitate. Și chiar dacă uneori moda s-a schimbat, cămașa tradițională românească a devenit un simbol internațional. Este una dintre cele mai frumoase piese de port, care nu și-a pierdut niciodată farmecul, indiferent de epocă. Nu s-a demodat niciodată și este purtată în continuare cu mândrie. Mari creatori de modă s-au inspirat din ea și au inclus-o în colecțiile lor. De aici vine și ideea că 'veșnicia s-a născut la sat' - o expresie care nu este doar poetică, ci și profund adevărată'', este de părere Alina Ulmeanu, șefa secție de etnografie a Muzeului Vrancei.
Evenimentul este, potrivit directorului Muzeului Vrancei, Valentin Muscă, ''o manifestare dedicată viitorului''.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
''Zilele Portului Popular Vrâncean nu sunt o manifestare dedicată trecutului, ci una dedicată viitorului. Însă, pentru a putea construi un viitor frumos, trebuie mai întâi să ne cunoaștem trecutul. În cadrul acestui eveniment, sunt expuse cele mai valoroase și interesante cămăși și costume populare, într-un spațiu expozițional generos, amenajat în foaierul Muzeului Vrancei. Timp de șapte zile, iubitorii de frumos vor putea descoperi, cu propriii ochi, cele mai valoroase creații de port popular nu doar din zona folclorică Vrancea, ci și din zona Râmnicului'', completează Valentin Muscă.
Expoziția este deschisă zilnic, timp de o săptămână, între orele 11:00 și 19:00, oferind vizitatorilor o ocazie rară de a explora simbolurile identitare ale satului românesc, prin piesele care au traversat generații și care vorbesc despre identitate, feminitate și apartenență. AGERPRES/(A - redactor: Dana Lepădatu, editor: George Onea, editor online: Gabriela Badea)
* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bihor: ''Impossible Dream'', concert vocal-simfonic în Cetatea Oradea, cu melodii celebre, povești de iubire și sonorități de film
Orchestra Filarmonicii de Stat Oradea va oferi publicului meloman, vineri seară, în curtea interioară a Cetății Oradea, concertul vocal-simfonic ''Impossible Dream'', cu muzică celebră, povești de iubire și sonorități de film, parte a programului estival INIȚIO 2026, care se desfășoară în perioada 10 august - 4 septembrie).
Buzău: Lipsa indicatoarelor rutiere afectează atracțiile culturale; turiștii pot rata muzeele și siturile arheologice
Toate obiectivele culturale administrate de Muzeul Județean Buzău au nevoie de semnalizare rutieră pe drumurile din județ, lipsa indicatoarelor afectând în special atracțiile culturale aflate în mediul rural sau cele din zonele montane, unde semnalul de telefonie este slab, iar o parte dintre turiștii care nu cunosc regiunea le pot rata, susțin
Moaștele Sfintei Ana vor fi aduse, în premieră, în România, la Biserica Sfântul Gheorghe-Nou București
Moaștele Sfintei Ana vor fi aduse pentru prima dată în România, a anunțat, duminică, părintele prof. dr. Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii Sfântul Gheorghe-Nou București 'Kilometrul Zero', locașul voievodal unde sfânta raclă va fi depusă spre închinare în perioada 5 - 10 septembrie. O delegație f
CulturMedia solicită partidelor să nu voteze legea salarizării în forma actuală și să elimine 'inechitățile' din sectorul muzeal
Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă CulturMedia solicită partidelor politice să nu voteze proiectul legii salarizării în forma actuală și avertizează asupra unui conflict social 'de amploare'. Forma actuală a proiectului, în loc să elimine 'inechitățile' din sectorul muzeal, le consolidează și le
Episcopul Ignatie, la întâlnirea tinerilor ortodocși din Vaslui: Dumnezeu vă va privi întotdeauna cu iubire
Episcopul Ignatie al Hușilor le-a transmis, sâmbătă, participanților la cea de-a opta ediție a Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din Vaslui (ITOV) că Dumnezeu îi va privi întotdeauna cu iubire, chiar și atunci când trec prin perioade de îndoială, frământări sau revoltă. Pornind de la episodul biblic în care un
A patra ediție a RROMA Film Festival - între 4 și 6 septembrie; proiecție specială a filmului 'Becoming Led Zeppelin'
Filme de scurtmetraj inspirate de cultura romă vor fi prezentate la cea de-a patra ediție a RROMA Film Festival, care se va desfășura în perioada 4-6 septembrie, la Brașov și în comuna Augustin. Potrivit unui comunicat, festivalul va fi deschis pe 4 septembrie, de la ora 18:00, la Cinematograful Astra din Brașov, cu o proiecție specială a documenta
Măcelaru: Dacă la sfârșitul concursului vom descoperi mari talente, ne-am îndeplinit una din misiuni
Concursul Internațional George Enescu este unul dintre cele mai importante concursuri de muzică clasică din Europa și un reper pentru afirmarea noilor generații de interpreți, a transmis președintele Nicușor Dan într-un mesaj citit de Diana Punga, consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale. Mesajul a fost transmis cu
Mureș: Experiențe culturale ce îmbină istoria, patrimoniul arheologic și astronomia, la castrul roman din Călugăreni
Muzeul Județean Mureș va organiza, în cadrul demersurilor de promovare a parcului arheologic Limesparc de la castrul roman din Călugăreni, o seară specială de incursiune în lumea romană, 'Stelele Romei', un eveniment în care experiențele culturale se vor îmbina cu istoria, patrimoniul arheologic și astronomia. &
Bistrița-Năsăud: Orchestra New Hope aduce muzica lui Ravel și Enescu pe lacul Colibița; scena va fi un ponton
Cei 65 de artiști ai orchestrei New Hope, avându-l ca dirijor pe Octavian Lup, susțin, vineri seara, un concert inedit pe un ponton plutitor amplasat pe lacul de acumulare Colibița din județul Bistrița-Năsăud. Evenimentul, organizat la inițiativa Asociației 'Garantat Colibița' și susținut de mediul de afaceri și de autoritățile locale, este menit
Ediție aniversară la Câmpulung Muscel; Festivalul Posada Rock sărbătorește patru decenii de la înființare
Ediția aniversară a Festivalului Posada Rock va avea loc între 28 și 30 august, pe Stadionul municipal din Câmpulung Muscel. Cel mai vechi festival rock în aer liber din România împlinește 40 de ani de la prima ediție, care s-a desfășurat în 1986 la Câmpulung Muscel. În cele trei zile de festival,
Prahova: Ghid audio în limba ucraineană, lansat la Castelul Peleș
Un ghid audio în limba ucraineană este disponibil la Castelul Peleș din Sinaia, la inaugurarea proiectului fiind prezent ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopciuk. 'La Muzeul Național Peleș, am inaugurat ghidul audio în limba ucraineană, alături de Ambasadorul Ucrainei în România, excelența sa dl. Ihor Prokopciuk,
A murit soprana Ileana Cotrubaș
Soprana Ileana Cotrubaș a murit la vârsta de 87 de ani, a anunțat joi Opera Națională București. ''Opera Națională București deplânge dispariția sopranei Ileana Cotrubaș, una dintre cele mai importante voci românești ale secolului XX și un reper al artei lirice internaționale'', a transmis ONB pe pagina oficia
Expoziția ''Tescani 50'' vernisată pe 26 august, la Muzeul Național al Țăranului Român
Expoziția ''Tescani 50'' va fi vernisată pe 26 august, la Muzeul Național al Țăranului Român, informează un comunicat transmis, joi, AGERRPES. Vor fi expuse lucrări de artă vizuală semnate de importanți artiști români contemporani care, timp de 50 de ani, au participat la taberele de creație găzduite la Tescani &ici
Maramureș: ''Clacă la cosit pe Valea Izei'', invitație la redescoperirea cositului manual și a gastronomiei locale
Evenimentul ''Clacă de coasă pe Valea Izei'' invită turiștii aflați în trecere prin județul Maramureș și localnicii din Sighetu Marmației să redescopere cositul manual și bucătăria tradițională, a declarat joi, pentru AGERPRES, managerul Muzeul Maramureșan, Mirela Barz. Aflat la cea de-a cincea ediție, evenimentul este pr
Spectacolul 'Matca' după Marin Sorescu, deschide stagiunea la Teatrul Dramaturgilor Români, pe 10 septembrie
Teatrul Dramaturgilor Români deschide noua stagiune pe 10 septembrie cu spectacolul 'Matca' după Marin Sorescu, în regia lui Alexander Hausvater. Potrivit site-ului instituției de cultură, spectacolul va fi prezentat la Sala 'Iosif Naghiu', de la ora 19:00. Biletele pentru toate spectacolele programate în luna s