ZIUA IEI/ Vrancea: Marama, piesa centrală a ediției din acest an a Zilelor Portului Popular Vrâncean
În Vrancea, veșnicia nu stă doar în cămașa tradițională, ci și în finețea maramei, piesa cuprinsă între sacru și meșteșug, între ritual și frumusețe pură.
Cea de-a cincea ediție a evenimentului Zilele Portului Popular Vrâncean, care se deschide sâmbătă, aduce în prim-plan tocmai acest element delicat al portului femeiesc, marama, văzută nu doar ca accesoriu vestimentar, ci ca simbol profund al feminității, demnității și apartenenței culturale.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
Evenimentul găzduit de Muzeul Vrancei este mai mult decât o simplă expoziție: este un manifest pentru păstrarea autenticității. Iar în Vrancea, autenticitatea începe cu a spune lucrurilor pe nume.
''Noi sărbătorim cămașa tradițională la Focșani, precum și costumul popular. Nu promovăm termenul 'ie', pentru că 'ia' nu este specifică zonei noastre. În Vrancea se poartă cămașa tradițională, nu 'ia', denumire folosită în alte regiuni, precum sudul Ardealului, Făgăraș, Sibiu sau nordul Munteniei. La noi, în Vrancea, se spune 'cămașă', dar în alte zone i se spune și 'ciupag', 'cămeșă', 'chimeșă' sau 'spătoi''', explică etnograful Nelu Dumitrescu.
Dincolo de cămașă însă, evenimentul de anul acesta se lasă învăluit de simbolul maramei - piesă delicată, dar esențială, păstrată cu sfințenie în lada de zestre, transmisă din generație în generație.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
''În fiecare an, în cadrul evenimentului, punem accentul pe un alt element din structura portului popular. Am început cu cămașa, pentru că este primul obiect care îmbracă trupul. În al doilea an am prezentat brâul, apoi cătrința, iar anul acesta tema centrală este marama - piesă regăsită adesea în lada de zestre. Nu cred că este un nume strict românesc, pare a avea influențe balcanice, sudice, poate chiar turcești. La Muzeul de Etnografie din Zagreb am văzut chiar o cameră întreagă dedicată maramei. În România, i se spune 'ștergar de cap'. În Bucovina, la Rădăuți, se folosește și expresia 'mâniștergură'. În partea Câmpulungului i se spune 'zăbrenic', iar în Ardeal apare și denumirea de 'vălitoare'. Dar obiectul rămâne același'', susține Nelu Dumitrescu.
Folosirea maramei are un întreg cod social și simbolic. Ea marchează trecerea de la fată la femeie, de la libertatea neîngrădită la demnitatea unei vieți trăite în interiorul comunității.
''Ștergarul de cap este un obiect vestimentar cu funcție practică și simbolică, folosit pentru a acoperi capul femeii căsătorite. În Vrancea, fetele nu aveau voie să-și acopere părul. Doar în caz de furtună sau iarna, când mergeau la joc sau la muncă, își puneau un șal pe cap, pe care îl dădeau jos când ajungeau. De obicei, fetele aveau părul împodobit cu flori sau alte podoabe'', spune Dumitrescu.
Iar procesul de transformare avea propriile ritualuri, propriile emoții, propriile detalii.
''Cea mai veche formă de acoperământ era 'cârpa', un fel de bonetă fixată pe vârful capului. Din păcate, nu mai știm exact cum se confecționa această piesă, pentru că multe femei vârstnice au fost îngropate purtând-o, iar muzeele nu mai dețin astfel de exemplare. Peste cârpă se punea apoi ștergarul, care era cusut și împodobit, în funcție de zonă și de statutul purtătoarei. Niciodată o femeie măritată nu ieșea cu capul descoperit. Acoperirea capului era un simbol clar al statutului marital. Pe vremuri, după portul femeii, bunicile mele puteau spune de unde era și ce statut social avea. Era greu să treci drept altcineva - hainele transmiteau informații. Tinerii nu se apropiau la întâmplare, nu făceau propuneri femeilor măritate. Îmbrăcămintea era o carte de vizită'', precizează etnograful.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
Ulterior, cârpa, care era un acoperământ de cap voluminos și, foarte probabil, incomod, a fost înlocuită treptat de durmeaua.
''Durmeaua era un triunghi de pânză decorat cu dantelă sau chiar cu mărgeluțe. Se fixa cu ajutorul unor ace sau agrafe, de către nașă, în ziua nunții. De altfel, ritualul gătitului miresei era unul esențial. Tot nașa se ocupa și de 'dezvelitul miresei' a doua zi dimineața, moment în care mireasa primea și o nouă coafură. Era un moment solemn, însoțit uneori și de strigături rituale, precum 'uiuiu, îmi pari ghini, că ești babî ca șî mini', care marcau simbolic trecerea fetei în rândul femeilor măritate, al femeilor, chiar dacă mireasa avea doar 16, 17 sau 20 de ani'', istorisește Nelu Dumitrescu.
Marama spune povești. Din materiale, din texturi, din locuri și obiceiuri. Unora li se spunea ''ștergare de Brețcu'', după locul de unde erau cumpărate, sau ''melezuri''. Ulterior, au început să fie țesute în casă de femeile vrâncence, cu trudă și mândrie.
''Femeile, mai ales cele care aveau dare de mână, preotese, soțiile notarilor, femei din familii înstărite, purtau ștergare cumpărate, așa numitele 'ștergare de Brețcu'. Totuși, în Vrancea se țeseau și local. Din mărturiile bunicilor și străbunicilor, am aflat că, la început, unele dintre ele erau făcute din păr, adică din firul de lână subțire obținut prin pieptănare, iar mai apoi s-au folosit și alte materiale, precum bumbacul, inul și cânepa. Când a apărut borangicul în Vrancea, adică mătasea naturală, s-a început urzirea pe bumbac foarte fin, iar bătaia se făcea cu borangic. Ulterior, femeile din Vrancea au început să țese complet din borangic, atât urzeala, cât și bătaia. Putem distinge astăzi între piesele țesute în Vrancea și cele cumpărate, după model și tehnică. Cele mai vechi sunt cele cu urzeală și bătaie din bumbac, iar cele mai recente sunt cele din borangic în întregime. De asemenea, se poate observa diferența și în grosime - cele cumpărate sunt mai fine, mai subțiri, aproape transparente. Și țărăncile, însă, aveau piese frumoase, realizate acasă. Unele femei luau modele din cele cumpărate și le adaptau. Așa au apărut și modelele 'șofrănite' - țesături în nuanțe galbene, inspirate dintr-o modă locală. În concluzie, deși unele materiale și tehnici veneau din alte părți, femeile din Vrancea au adaptat și au creat propriul stil, țesând cu migală și dând naștere unor piese unice, influențate de modă, statut social și resursele fiecărei familii'', spune expertul.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
Și dacă în Vrancea Arhaică femeile purtau cârpa, pe Valea Râmnicului, care, în trecut, a fost parte din fostul județ Râmnicu Sărat, femeile aveau un mod diferit de împodobire a capului. Iar această 'carte de vizită' avea variații regionale fascinante.
''Așa cum în Vrancea Arhaică se purta cârpa sau, mai târziu, durmeaua, în zona Văii Râmnicului exista un fes, peste care se punea ștergarul tradițional. De fapt, piesa numită 'fes' este, în esență, o tocă. Acest element vestimentar demonstrează diversitatea și specificitatea regională în cadrul portului popular românesc'', susține Nelu Dumitrescu.
Peste 80 de marame, toate aparținând colecției Muzeului Vrancei, vor putea fi apreciate de public în cadrul evenimentului din acest an.
''În expoziția de anul acesta, vor fi expuse un număr semnificativ de piese. Doar în ceea ce privește ștergarele de cap, vor fi prezentate aproximativ 87 de exemplare, toate aparținând colecției muzeului. De asemenea, vor fi îmbrăcate în costume tradiționale aproximativ 28 de manechine de femei și opt de bărbați. Poate că moda e trecătoare, dar portul popular rămâne valoros tocmai pentru că înseamnă identitate. Și chiar dacă uneori moda s-a schimbat, cămașa tradițională românească a devenit un simbol internațional. Este una dintre cele mai frumoase piese de port, care nu și-a pierdut niciodată farmecul, indiferent de epocă. Nu s-a demodat niciodată și este purtată în continuare cu mândrie. Mari creatori de modă s-au inspirat din ea și au inclus-o în colecțiile lor. De aici vine și ideea că 'veșnicia s-a născut la sat' - o expresie care nu este doar poetică, ci și profund adevărată'', este de părere Alina Ulmeanu, șefa secție de etnografie a Muzeului Vrancei.
Evenimentul este, potrivit directorului Muzeului Vrancei, Valentin Muscă, ''o manifestare dedicată viitorului''.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
''Zilele Portului Popular Vrâncean nu sunt o manifestare dedicată trecutului, ci una dedicată viitorului. Însă, pentru a putea construi un viitor frumos, trebuie mai întâi să ne cunoaștem trecutul. În cadrul acestui eveniment, sunt expuse cele mai valoroase și interesante cămăși și costume populare, într-un spațiu expozițional generos, amenajat în foaierul Muzeului Vrancei. Timp de șapte zile, iubitorii de frumos vor putea descoperi, cu propriii ochi, cele mai valoroase creații de port popular nu doar din zona folclorică Vrancea, ci și din zona Râmnicului'', completează Valentin Muscă.
Expoziția este deschisă zilnic, timp de o săptămână, între orele 11:00 și 19:00, oferind vizitatorilor o ocazie rară de a explora simbolurile identitare ale satului românesc, prin piesele care au traversat generații și care vorbesc despre identitate, feminitate și apartenență. AGERPRES/(A - redactor: Dana Lepădatu, editor: George Onea, editor online: Gabriela Badea)
* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Corul Madrigal încheie cu un concert la Bologna al XXIII-lea turneu în Peninsulă, în cadrul Anului Cultural România-Italia 2026
Corul Național de Cameră 'Madrigal - Marin Constantin', dirijat de Anna Ungureanu, încheie sâmbătă seară al XXIII-lea turneu în Italia, desfășurat sub egida programului oficial 'Anul Cultural România - Italia 2026', cu un concert la Basilica San Petrinio din Bologna. Concertul marchează încheierea seriei de evenime
Diana Marincu, despre proiectul României la Bienala de Artă de la Veneția: E o experiență nu doar valoroasă, ci autentică în întregimea ei
Criticul de artă Diana Marincu, director artistic al Fundației Art Encounters din Timișoara, unul dintre curatorii proiectului care va reprezenta România anul acesta la Bienala de Artă de la Veneția, afirmă că arta expusă publicului în Pavilionul țării noastre oferă o experiență nu doar valoroasă artistic, ci și autentică în întregimea ei.
Concertul 'Vară, vară, primăvară' - luni, de la ora 19:00, la Ateneul Român
Concertul desfășurat sub genericul 'Vară, vară, primăvară', un eveniment care aduce împreună tradiția muzicii românești și creația contemporană, va avea loc luni, la Ateneul Român. 'Pe 27 aprilie 2026, de la ora 19:00, la Ateneul Român, publicul este invitat la concertul desfășurat sub genericul 'Vară, vară, primăvară
MNIR: Aproape 1.300 de vizitatori - de miercuri până vineri, la Coiful de la Coțofenești
Un număr de 1.262 de vizitatori - majoritatea adulți și seniori - au trecut pragul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) de miercuri până vineri pentru a vedea Coiful de aur de la Coțofenești și cele două brățări de aur recent recuperate după furtul de anul trecut de la Muzeul Drents din Assen. Reprezentanții muzeului au precizat că, &icir
Brăila: Ștefan Hrușcă, Narcisa Suciu și Vasile Șeicaru vor susține concerte la Festivalul 'Chira Chiralina'
Ștefan Hrușcă, Narcisa Suciu și Vasile Șeicaru vor susține recitaluri în cadrul celei de-a XIX-a ediții a Festivalului Național de Muzică Folk 'Chira Chiralina', care se desfășoară la Brăila în perioada 24-26 aprilie, informează Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila: Potrivit organizatorilor, î
Începe Festivalul One World România - 40 de filme documentare în program
Un număr de 40 de filme documentare, cele mai multe dintre ele urmate de discuții sau Q&A-uri cu realizatorii lor, vor fi proiectate, începând de vineri până pe 29 aprilie, la cea de-a XIX-a ediție a Festivalului Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World România. Potrivit unui comunicat al Asociației One World
Vâlcea: O biserică veche de piatră, posibil ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, descoperită în centrul Râmnicului
Fundația unei biserici despre care se crede că ar fi fost ridicată în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, care ar putea fi chiar ctitorul ei, a fost descoperită recent de arheologi sub o biserică din centrul municipiului Râmnicu Vâlcea, într-o zonă în care istoricii presupun că ar fi fost și curte domnească.
Muzeul Theodor Pallady - redeschis pentru public; va găzdui întâlnirile interdisciplinare 'Divanul Artelor'
Muzeul Theodor Pallady își redeschide porțile pentru public începând de vineri, într-o nouă formulă expozițională, rezultat al unui amplu proces de renovare, reorganizare și reamenajare. Potrivit unui comunicat transmis de Muzeul Național de Artă al României, transformările recente includ extinderea spațiului de e
Uniunea Scriitorilor: Timbrul literar nu este o 'taxă pe citit', ci o formă de susținere a creatorilor de literatură
Uniunea Scriitorilor din România (USR) reacționează la propunerea Asociației Editorilor din România (AER) de eliminare a timbrului literar din proiectul de ordonanță privind timbrul cultural, subliniind că acest mecanism nu reprezintă o 'taxă pe citit', ci un instrument de sprijin pentru creatorii de literatură. 'Proiectul de ordonanță
Patriarhul Daniel: Sfântul Gheorghe - un sfânt militar; ajută oamenii aflați în situații grele
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a participat joi la slujba Sfintei Liturghii oficiată în Paraclisul istoric al Reședinței Patriarhale, cu prilejul hramului 'Sfântul Mare Mucenic Gheorghe'. În cadrul predicii, Patriarhul a subliniat popularitatea sfântului în întreaga lume, atât în Orient, cât ș
Botoșani: Piese de tezaur despre care se presupune că datează din secolul I înainte de Hristos, descoperite la Darabani
Mai multe brățări de argint, un vas, câteva obiecte de podoabă, dar și aproape 600 de monede de argint despre care se crede că ar data din perioada cuprinsă între secolul I înainte de Hristos și secolul al III-lea d.H., au fost descoperite accidental într-o pădure de pe raza orașului Darabani, a anunțat, joi, directorul Direcției Județene pentru Cultu
Turneul Național de Educație Istorică 2026 - în peste 15 localități din țară și la Muzeul Reginei Maria de la Balcic
Ediția 2026 a Turneului Național de Educație Istorică va ajunge în peste 15 localități din România, precum și la Muzeul Reginei Maria din Balcic, Bulgaria, au anunțat organizatorii în cadrul unei conferințe de presă. Ediția din acest an va debuta cu prezentarea documentarului 'Povestea vieții Regelui Mihai', un lungmetraj construit pe
Ministerul Culturii: Ziua Mondială a Cărții și a Drepturilor de Autor - un prilej să ne amintim că lectura a format generații
Ziua Mondială a Cărții și a Drepturilor de Autor, Ziua Cărții și Ziua Bibliotecarului din România sunt un prilej să ne amintim că lectura a format generații, a păstrat identități și a deschis lumi pe care altfel nu le-am fi cunoscut niciodată, a transmis, joi, Ministerul Culturii. '23 aprilie este despre cei care scriu. Despre cei ca
Ziua Bibliotecarului din România/Bibliotecarii transformă discret biblioteca dintr-un spațiu al rafturilor de cărți în huburi comunitare
Ziua Bibliotecarului din România aduce în prim-plan o profesie care, deși discretă, are un impact profund asupra societății, pe cel care contribuie la educație, acces la informație și păstrarea memoriei culturale, adesea dincolo de vizibilitatea publică - bibliotecarul. Într-o lume în care accesul la informație este apa
Președintele Uniunii Scriitorilor respinge afirmațiile Asociației Editorilor referitoare la colectarea timbrului literar
Președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, a respins, joi, afirmațiile Asociației Editorilor din România referitoare la taxa de citit din viitoarea formă a Legii 35/1994, argumentând că 'modificările legislative preconizate de Guvern nu schimbă cu absolut nimic obligațiile editorilor'. 'Așad