REPORTAJ/Neamț: Un copil de 14 ani, acum devenit preot, a transformat fosta școală din sat în 'Lada cu zestre'
La circa 10 kilometri de municipiul Roman, în satul care poartă numele cronicarului Miron Costin, un copil de 14 ani, acum devenit preot, a reușit să transforme școala veche, în care a învățat și el primele buchi ale cărții, într-o 'Ladă cu zestre'.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
Fie că este vorba de costume populare sau lucruri de trebăluit prin gospodărie, războaie de țesut sau bancuri de confecționat diverse ustensile, toate au fost adunate cu râvnă și spun o poveste a locului, veche de peste 100 ani.
Apariția acestui muzeu este cu atât mai spectaculoasă cu cât vârsta la care a început preotul să-i pună bazele era una foarte fragedă. La momentul respectiv, el se căznea să găsească în sat un costum pentru a organiza Banda lui Jianu, de sărbătorile de iarnă.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
De la primul costum popular până la o întreagă clădire care înglobează viața satului Miron Costin din perioada interbelică a fost un adevărat drum presărat cu piedici, dar încununat cu un adevărat tezaur.
Preotul Iustin Lehonschi este fiul al satului, iar grădinița și clasele primare le-a făcut la școala din localitate. Cea care în care avea să se întoarcă să-i redea viața de altădată.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
'În 2013, eram în clasa a opta. Fix în această clădire am făcut grădinița și clasele unu-patru. Trebuia să organizez Banda Jianului în sat și toți aveam nevoie de costume. Tot timpul ne-am împiedicat de lipsa costumelor populare, oamenii erau reticenți, nu era dornici să le împrumute. Am lăsat să treacă sărbătorile și am luat-o la pas prin sat cu tatăl meu, ca să strângem câteva costume. Am reușit în vara anului anului 2014 să strângem vreo zece costume, cele necesare pentru tradiții. Apoi au început să vină câte o cămașă, câte o catrință și am început să mai căutam. Am cumpărat câteva manechine și le-am depozitat acasă, iar cu trecerea timpului tot am primit. Oamenii din satul Miron Costin au auzit că noi colecționăm iar unii au fost dornici să le doneze, având făgăduința mea că vor rămâne aici', a povestit, pentru AGERPRES, preotul Iustin Lehonschi.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
Iusin Lehonschi a făcut Liceul teologic 'Episcop Melchisdec' Roman și apoi a absolvit Facultatea de Teologie de la Iași. În tot acest timp nu a renunțat la pasiunea sa de a colecționa obiecte tradiționale din sat astfel încât, camera din locuința sa a devenit neîncăpătoare și a fost nevoit să caute un spațiu adecvat. Asta cu atât mai mult cu cât au apărut piesele din gospodăria țărănească, așa cum au fost războiul de țesut sau obiectele militare.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
Așa a ajuns în fosta lui grădiniță și școală, dezafectată la momentul respectiv.
'Am avut nevoie de o clădire și mai mare și în 2017/2018, în primul an de facultate, am închiriat această clădire și așa a început colecția etnografică 'Lada cu zestre'', își amintește preotul Lehonschi.
Cel mai aproape din colecție îi sunt costumele populare, majoritatea fiind chiar din sat și vechi de peste 100 de ani.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
'Cel mai legat sunt de piesele de port popular. Este o lume încărcată de coloristică, fantezie, basm. Costumul popular reprezintă autenticul și specificul zonei. Prin el ne identificăm și cred că toată această poveste 'Lada cu zestre' s-a dorit a fi ca un buletin, un act de identitate al satului și a zonei', spune acesta.
Alături de costumele populare, în sala în care altădată era la grădiniță, preotul a adunat și instrumente muzicale tradiționale satului.
'Viața satului era conturată și în jurul evenimentelor fericite. Hora era sfântă, la hramuri sau duminica, după slujbă. Nu am găsit un țambal în sat, dar am găsit unul vechi, de gât, pe care l-am adus de la Balotești. Este vechi de aproape 70 de ani. Mai avem tobă, acordeon, fluier și alte instrumente nelipsite la astfel de evenimente', a explicat părintele Iustin.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
O a doua sală a clădirii, în care colecționarul a învățat primele bastonașe și alfabetul în clasele primare, a fost dedicată lemnului.
'Eu o numesc o lume a lemnului. În gospodăria țărănească, de la începuturile formării ei, totul s-a bazat pe lemn. Avem bancul de lucru unde lemnarul satului prelucra lemnul. Din lemn, omul își făcea casa, gardul, plugul, absolut orice. Făcea și un război de țesut care ulterior va da naștere unei pânze, care ulterior va da naștere unei haine. Tot din lemn erau majoritatea obiectelor folosite la stână, la oierit. De asemenea, și obiectele din gospodărie erau din lemn, la fel și cele de prelucrare a lânii și cânepei. Mai avem banc de tâmplărie, rindele (sau gealău) pentru confecționarea unor obiecte, covată pentru frământat sau depozitat și una mare în care... se spălau morții. De asemenea, paletare, covoare (scoarțe) făcute la războiul de țesut, de pus pe laiță sau pe perete - toate vechi de aproape 100 de ani', povestește preotul.
Un loc aparte, în mijlocul sălii, este pentru războiul de țesut, vechi de peste 100 de ani, adus chiar din sat.
'Prima dată se făcea urzeala pentru război, fiind mai multe metode. Pe un gard de lemn se puneau patru puncte, bătute în cuie, și era un sistem care dădea ața pe deasupra sau pe sub, până se realiza urzeala. După care începe țeserea propriu-zisă', a explicat preotul Iustin.
Vicepreședinta Consiliului Județean Neamț, Mihaela Isciuc, și ea fiică a satului Miron Costin, își amintește cum erau iernile altădată pentru femei.
'Orice femeie gospodină din satul nostru trebuia să aibă în odaie, pe perioada iernii, un război de țesut și acolo lucra la el. Am avut zestre făcută de bunica mea la război de țesut, două cuverturi și două suluri de țoale de coadă, de pus pe jos', spune Mihaela Isciuc.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
De altfel, la Târgul Internațional de Turism de la Berlin, de anul acesta, ea a fost îmbrăcată într-o ie veche de 100 de ani, realizată chiar în satul Miron Costin.
Într-o a treia sală a clădiri, unde a funcționat cancelaria școlii, preotul Iustin Lehonschi a adunat straie și obiecte bisericești, dar și obiecte militare, toate la fel de vechi ca și celelalte exponate.
'Am făcut secția militară și avem costumul unui soldat și diferite obiecte militare: patru brevete militare din Al Doilea Război Mondial și un alt brevet, chiar al străbunicului meu, din Primul Război Mondial. De asemenea, am o strană bisericească, un iconostas, haine preoțești, cădelnițe - la fel, vechi de 100 ani - și o carte bisericească cu caractere chirilice, din prima jumătate a secolului 19. Mai există și un set de cununii din lemn, foarte rare, pentru că acum se folosesc din metal. Erau făcute din lemn, cu fir roșu, busuioc și câteva fire metalice. Lemnul însemna legătura omului cu pământul, firul roșu din superstiție, pentru că nu se scăpa de superstiții nici în biserică, iar busuiocul pentru prosperitate', a prezentat preotul.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
Visul cel mai mare a lui Iustin Lehonschi este unul simplu și curat, deopotrivă: să aibă un spațiu adecvat și mai vizibil, pentru cei care vor să admire toate piesele colecționate cu trudă: 'Visul meu este să existe un spațiu adecvat unde să pot expune mai pe larg, un spațiu în zona urbană, tranzitată. Dar asta nu înseamnă că va dispărea de aici totul, voi păstra multe lucruri și aici, pentru că asta a fost promisiunea mea. Sau poate să existe o casă tradițională pe care să o renovez, să îi dau specificul de altădată și să expun tematic, și inclusiv curtea să o amenajez. Într-un cuvânt, aș face un mini-muzeu al satului din Neamț'.
Vicepreședinta CJ Neamț a promis că va pune umărul, în continuare, pentru a-i îndeplini visul.
'Să nu uităm de unde am plecat, de oamenii care au muncit și au construit ceea ce avem noi astăzi. Datorită lui (a preotului Iustin Lehonschi - n.r.) am început să îmbrac din nou portul tradițional din comuna mea natală. De aceea încerc și nu mă voi opri să promovez tot ceea ce părintele Iustin a adus aici', a spus Mihaela Isciuc. AGERPRES/(A - redactor: Gabriel Apetrii, editor: George Onea, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
S-a lansat BBC News România
BBC World Service a lansat noua sa ofertă în limba română - BBC News România, care oferă publicului știri și informații de încredere prin site-ul bbc.com/romania și canalele de Facebook și Instagram, urmând ca în acest an să fie lansate și canalele de YouTube
AnulBrâncuși/Gorj: Schița originală a Coloanei fără Sfârșit, realizată de Constantin Brâncuși, expusă la Parlamentul European
Schița originală a Coloanei fără Sfârșit, realizată de sculptorul Constantin Brâncuși, document considerat a fi actul de naștere al principalei creații brâncușiene, a fost expusă la Parlamentul European, în cadrul expoziției 'Infinitul lui Brâncuși'. Potrivit unui comunicat de presă transmis, marți, de Pri
Regizorul Andrei Șerban, numit director onorific al Teatrului Național București
Regizorul Andrei Șerban a fost numit în funcția de director onorific al Teatrului Național București, a anunțat marți instituția de cultură. 'Directorul general al Teatrului Național 'I.L. Caragiale' din București, Ada Hausvater, pune în aplicare o linie strategică fundamentală a proiectului său de management: principiu
Bihor: Kira Hagi aduce la Oradea expoziția multimedia 'AGAPI - O jumătate de secol de iubire'
Actrița și artista Kira Hagi, fiica fostului mare internațional român Gheorghe Hagi, va fi prezentă la Oradea pe 4 iulie, cu prilejul vernisajului expoziției 'AGAPI - O jumătate de secol de iubire', găzduită de NOCA (New Oradea Contemporary Art), spațiul dedicat artei contemporane dezvoltat de Oradea Heritage. Potrivit unui comun
Iași: Zeci de meșteri populari vin în Parcul Copou, la Târgul 'Cucuteni 5000'
Zeci de meșteri olari din România, Republica Moldova și Ucraina se vor afla, în perioada 26 - 28 iunie, în Parcul Copou din Iași, pentru a lua parte la o nouă ediție a Târgului național de ceramică 'Cucuteni 5000'. Potrivit organizatorilor, ediția cu numărul 56 a Târgului 'Cucuteni 5000' reunește m
Cluj: Peste 100 de evenimente sold-out la TIFF.25 și 130.000 de participanți
Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) anunță că, în cele zece zile ale ediției sale cu numărul 25, au fost 130.000 de participanți și peste 100 de evenimente sold-out. 'Zece zile de proiecții, concerte, întâlniri și evenimente speciale au adus la Cluj peste 130.000 de spectatori și participanți. Ediția aniv
Încep înscrierile la Tabăra de creație 'Vara pe uliță' de la Muzeul Satului
Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti' invită copii să ia parte, ca în fiecare an, la Tabăra de creație 'Vara pe uliță', numeroase ateliere fiind organizate între 6 iulie și 31 iulie. Tabăra include o paletă largă de activități, prin care copiii își pot petrece vacanța de vară într-o atmosferă priet
'Mănăstirea Hurezi: România în UNESCO 70. Cultură și Sfințenie', program dedicat de ICR Beijing patrimoniului cultural
Expoziția 'Mănăstirea Hurezi: România în UNESCO 70', componentă a unui program dedicat patrimoniului brâncovenesc, se va deschide, miercuri, la sediul ICR Beijing. Potrivit unui comunicat al Institutului Cultural Român, transmis marți AGERPRES, expoziția reunește fotografii din arhiva mănăstirii vâlcene și
Buzău: O lucrare semnată de artista Margareta Sterian va fi expusă în cadrul expoziției de artă textilă 'Dincolo de timp'
O lucrare semnată de artista Margareta Sterian va fi expusă în cadrul expoziției de artă textilă 'Dincolo de timp', eveniment organizat de Muzeul Județean Buzău și dedicat creatoarelor Ecaterina Teodorescu Humă și Daniela Frumușeanu, pentru activitățile desfășurate în domeniul artelor textile. Expoziția își propune revalorizarea unei
ZIUA IEI/Timiș: Ziua Iei și Sânzienele, o horă a tradițiilor cu portul popular bănățean
Întotdeauna jocul popular și portul tradițional bănățean au fost nedespărțite, a declarat pentru AGERPRES Puiu Munteanu, maestru coregraf la Casa de Cultură 'Traian Grosăvescu' a Municipiului Lugoj, licențiat în pedagogie coregrafică la Academia de Muzică 'Gheorghe Dima', care conduce Ansamblul folcloric Lugojana de 50 de ani.
Chris Isaak concertează marți la Sala Palatului din Capitală
Chris Isaak, celebrul cântăreț american, concertează pentru prima dată în România marți, la Sala Palatului din Capitală, de la ora 20:00, într-un show care face parte din turneul european al artistului. Din show-ul artistului nu vor lipsi piese precum 'Beautiful Homes', 'Somebody's Crying', 'Like the Way She Move
'Lakme' de Leo Delibes, în regia lui Andrei Șerban - premieră la Opera Națională București, pe 2 și 3 iulie
Spectacolul de operă 'Lakme' de Leo Delibes, în regia lui Andrei Șerban și sub conducerea muzicală a maestrului Tiberiu Soare, va fi prezentat în premieră la Opera Națională București pe 2 și 3 iulie, de la ora 18:30, informează organizatorii într-un comunicat transmis, luni, AGERPRES. Regizorul Andrei Șerban extinde
FITS 2026/Silviu Purcărete despre inteligența artificială: Teatrul fără actori n-ar mai avea sens
Regizorul Silviu Purcărete consideră că teatrul ar trebui să își păstreze caracterul său 'absolut primitiv, de expresie', chiar dacă tehnologia și inteligența artificială vor continua să fie folosite, afirmând că un teatru fără actori 'n-ar mai avea sens'. În cadrul conferinței speciale de la Festivalul Intern
Hunedoara: Episcopia organizează Zilele Credinței și Culturii la Deva
Episcopia Devei și Hunedoarei organizează, în perioada 25-29 iunie, o nouă ediție a ciclului de manifestări 'Zilele credinței și culturii la Deva', evenimentele marcând, în paralel, și sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, ocrotitorii spirituali ai orașului. Potrivit programului anunțat luni de organizatori,
Mureș: Cel mai vechi tip de port tradițional din Transilvania, expus la Reghin de Sânzâiene (GALERIE FOTO)
Nouă cămăși cu ciupag și catrințe cu trup vânăt, care reprezintă cel mai vechi tip de port tradițional din Transilvania, vor putea fi admirate în expoziția 'Sacru și profan' amenajată la Muzeul Etnografic 'Anton Badea', de Ziua Iei. 'Pe 24 iunie sărbătorim Ziua Iei, Sânzienele și mijlocul verii calendarist