REPORTAJ/Neamț: Un copil de 14 ani, acum devenit preot, a transformat fosta școală din sat în 'Lada cu zestre'
La circa 10 kilometri de municipiul Roman, în satul care poartă numele cronicarului Miron Costin, un copil de 14 ani, acum devenit preot, a reușit să transforme școala veche, în care a învățat și el primele buchi ale cărții, într-o 'Ladă cu zestre'.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
Fie că este vorba de costume populare sau lucruri de trebăluit prin gospodărie, războaie de țesut sau bancuri de confecționat diverse ustensile, toate au fost adunate cu râvnă și spun o poveste a locului, veche de peste 100 ani.
Apariția acestui muzeu este cu atât mai spectaculoasă cu cât vârsta la care a început preotul să-i pună bazele era una foarte fragedă. La momentul respectiv, el se căznea să găsească în sat un costum pentru a organiza Banda lui Jianu, de sărbătorile de iarnă.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
De la primul costum popular până la o întreagă clădire care înglobează viața satului Miron Costin din perioada interbelică a fost un adevărat drum presărat cu piedici, dar încununat cu un adevărat tezaur.
Preotul Iustin Lehonschi este fiul al satului, iar grădinița și clasele primare le-a făcut la școala din localitate. Cea care în care avea să se întoarcă să-i redea viața de altădată.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
'În 2013, eram în clasa a opta. Fix în această clădire am făcut grădinița și clasele unu-patru. Trebuia să organizez Banda Jianului în sat și toți aveam nevoie de costume. Tot timpul ne-am împiedicat de lipsa costumelor populare, oamenii erau reticenți, nu era dornici să le împrumute. Am lăsat să treacă sărbătorile și am luat-o la pas prin sat cu tatăl meu, ca să strângem câteva costume. Am reușit în vara anului anului 2014 să strângem vreo zece costume, cele necesare pentru tradiții. Apoi au început să vină câte o cămașă, câte o catrință și am început să mai căutam. Am cumpărat câteva manechine și le-am depozitat acasă, iar cu trecerea timpului tot am primit. Oamenii din satul Miron Costin au auzit că noi colecționăm iar unii au fost dornici să le doneze, având făgăduința mea că vor rămâne aici', a povestit, pentru AGERPRES, preotul Iustin Lehonschi.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
Iusin Lehonschi a făcut Liceul teologic 'Episcop Melchisdec' Roman și apoi a absolvit Facultatea de Teologie de la Iași. În tot acest timp nu a renunțat la pasiunea sa de a colecționa obiecte tradiționale din sat astfel încât, camera din locuința sa a devenit neîncăpătoare și a fost nevoit să caute un spațiu adecvat. Asta cu atât mai mult cu cât au apărut piesele din gospodăria țărănească, așa cum au fost războiul de țesut sau obiectele militare.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
Așa a ajuns în fosta lui grădiniță și școală, dezafectată la momentul respectiv.
'Am avut nevoie de o clădire și mai mare și în 2017/2018, în primul an de facultate, am închiriat această clădire și așa a început colecția etnografică 'Lada cu zestre'', își amintește preotul Lehonschi.
Cel mai aproape din colecție îi sunt costumele populare, majoritatea fiind chiar din sat și vechi de peste 100 de ani.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
'Cel mai legat sunt de piesele de port popular. Este o lume încărcată de coloristică, fantezie, basm. Costumul popular reprezintă autenticul și specificul zonei. Prin el ne identificăm și cred că toată această poveste 'Lada cu zestre' s-a dorit a fi ca un buletin, un act de identitate al satului și a zonei', spune acesta.
Alături de costumele populare, în sala în care altădată era la grădiniță, preotul a adunat și instrumente muzicale tradiționale satului.
'Viața satului era conturată și în jurul evenimentelor fericite. Hora era sfântă, la hramuri sau duminica, după slujbă. Nu am găsit un țambal în sat, dar am găsit unul vechi, de gât, pe care l-am adus de la Balotești. Este vechi de aproape 70 de ani. Mai avem tobă, acordeon, fluier și alte instrumente nelipsite la astfel de evenimente', a explicat părintele Iustin.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
O a doua sală a clădirii, în care colecționarul a învățat primele bastonașe și alfabetul în clasele primare, a fost dedicată lemnului.
'Eu o numesc o lume a lemnului. În gospodăria țărănească, de la începuturile formării ei, totul s-a bazat pe lemn. Avem bancul de lucru unde lemnarul satului prelucra lemnul. Din lemn, omul își făcea casa, gardul, plugul, absolut orice. Făcea și un război de țesut care ulterior va da naștere unei pânze, care ulterior va da naștere unei haine. Tot din lemn erau majoritatea obiectelor folosite la stână, la oierit. De asemenea, și obiectele din gospodărie erau din lemn, la fel și cele de prelucrare a lânii și cânepei. Mai avem banc de tâmplărie, rindele (sau gealău) pentru confecționarea unor obiecte, covată pentru frământat sau depozitat și una mare în care... se spălau morții. De asemenea, paletare, covoare (scoarțe) făcute la războiul de țesut, de pus pe laiță sau pe perete - toate vechi de aproape 100 de ani', povestește preotul.
Un loc aparte, în mijlocul sălii, este pentru războiul de țesut, vechi de peste 100 de ani, adus chiar din sat.
'Prima dată se făcea urzeala pentru război, fiind mai multe metode. Pe un gard de lemn se puneau patru puncte, bătute în cuie, și era un sistem care dădea ața pe deasupra sau pe sub, până se realiza urzeala. După care începe țeserea propriu-zisă', a explicat preotul Iustin.
Vicepreședinta Consiliului Județean Neamț, Mihaela Isciuc, și ea fiică a satului Miron Costin, își amintește cum erau iernile altădată pentru femei.
'Orice femeie gospodină din satul nostru trebuia să aibă în odaie, pe perioada iernii, un război de țesut și acolo lucra la el. Am avut zestre făcută de bunica mea la război de țesut, două cuverturi și două suluri de țoale de coadă, de pus pe jos', spune Mihaela Isciuc.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
De altfel, la Târgul Internațional de Turism de la Berlin, de anul acesta, ea a fost îmbrăcată într-o ie veche de 100 de ani, realizată chiar în satul Miron Costin.
Într-o a treia sală a clădiri, unde a funcționat cancelaria școlii, preotul Iustin Lehonschi a adunat straie și obiecte bisericești, dar și obiecte militare, toate la fel de vechi ca și celelalte exponate.
'Am făcut secția militară și avem costumul unui soldat și diferite obiecte militare: patru brevete militare din Al Doilea Război Mondial și un alt brevet, chiar al străbunicului meu, din Primul Război Mondial. De asemenea, am o strană bisericească, un iconostas, haine preoțești, cădelnițe - la fel, vechi de 100 ani - și o carte bisericească cu caractere chirilice, din prima jumătate a secolului 19. Mai există și un set de cununii din lemn, foarte rare, pentru că acum se folosesc din metal. Erau făcute din lemn, cu fir roșu, busuioc și câteva fire metalice. Lemnul însemna legătura omului cu pământul, firul roșu din superstiție, pentru că nu se scăpa de superstiții nici în biserică, iar busuiocul pentru prosperitate', a prezentat preotul.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
Visul cel mai mare a lui Iustin Lehonschi este unul simplu și curat, deopotrivă: să aibă un spațiu adecvat și mai vizibil, pentru cei care vor să admire toate piesele colecționate cu trudă: 'Visul meu este să existe un spațiu adecvat unde să pot expune mai pe larg, un spațiu în zona urbană, tranzitată. Dar asta nu înseamnă că va dispărea de aici totul, voi păstra multe lucruri și aici, pentru că asta a fost promisiunea mea. Sau poate să existe o casă tradițională pe care să o renovez, să îi dau specificul de altădată și să expun tematic, și inclusiv curtea să o amenajez. Într-un cuvânt, aș face un mini-muzeu al satului din Neamț'.
Vicepreședinta CJ Neamț a promis că va pune umărul, în continuare, pentru a-i îndeplini visul.
'Să nu uităm de unde am plecat, de oamenii care au muncit și au construit ceea ce avem noi astăzi. Datorită lui (a preotului Iustin Lehonschi - n.r.) am început să îmbrac din nou portul tradițional din comuna mea natală. De aceea încerc și nu mă voi opri să promovez tot ceea ce părintele Iustin a adus aici', a spus Mihaela Isciuc. AGERPRES/(A - redactor: Gabriel Apetrii, editor: George Onea, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Muzeul Național de Istorie a României va trece la programul de iarnă de săptămâna viitoare
Muzeul Național de Istorie a României va trece la programul de iarnă începând de săptămâna viitoare. 'Vă informăm că, începând de miercuri, 28 octombrie, programul de vizitare a Muzeului Național de Istorie a României se va modifica în urma trecerii la ora de iarnă. Astfel, muzeul va fi desch
Les Films de Cannes a Bucarest începe vineri, la București; 'Fjord' - proiecție de gală, sâmbătă, la Ateneul Român
Cea de-a XVII-a ediție a Les Films de Cannes a Bucarest, unul dintre reperele toamnei cinematografice, începe vineri, la București. De vineri până pe 1 noiembrie, Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului Român, Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României și Apollo 111 sunt spațiile destinate acestei ex
Târgul de Sfântul Dumitru - de vineri până duminică, la Muzeul Satului
O serie de manifestări dedicate sărbătoririi Sfântului Dumitru, protectorul spiritual al Muzeului Național al Satului 'Dimitrie Gusti', vor avea loc, de vineri, până duminică, la instituția muzeală. Cu acest prilej, la târgul organizat în Muzeul Național al Satului vor avea loc recitaluri de marcă ale soliștilor
Volumul zece al Seriei Caiete Documentare, 'România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE', lansat la București (GALERIE FOTO)
Cel de-al zecelea volum al Seriei Caiete Documentare, intitulat 'România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE', coordonat de Andrei Stoian și Victor Vevera, a fost lansat joi, de Editura Club România, la Biblioteca Centrală Universitară 'Carol I', în prezența mai multora dintre autori.
AnulBrâncuși/ Gorj: Importanța sculptorului în diplomația culturală, dezbătută într-un panel în cadrul Conferinței 'Filosofia formei'
Importanța sculptorului gorjean Constantin Brâncuși în diplomația culturală a fost tema unui panel desfășurat, joi, în cadrul Conferinței Internaționale 'Filosofia Formei', organizată la Târgu Jiu și dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea artistului. Conferința de diplomație culturală s-a desfășurat la sediul Univ
Masă rotundă consacrată dimensiunii informaționale a securității la Marea Neagră - găzduită de CNA
O masă rotundă dedicată dimensiunii informaționale a securității la Marea Neagră s-a desfășurat, joi, la sediul Consiliul Național al Audiovizualului (CNA). 'Astăzi am găzduit la CNA - Consiliul Național al Audiovizualului o masă rotundă cu nouă jurnaliști de la principalele instituții media din Japonia, aflați în România &icir
Patriarhul BOR - mesaj de felicitare adresat Patriarhului Ecumenic la 35 de ani de la alegere și întronizare
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a adresat, joi, un mesaj felicitare Patriarhului Ecumenic, Bartolomeu, cu prilejul aniversării a 35 de ani de la alegerea și întronizare. 'Cu frățească dragoste în Iisus Hristos, Domnul nostru, Vă felicităm călduros cu prilejul aniversării a 35 de ani de la alegerea și întronizarea Sanct
AUTORI CONTEMPORANI/Andreea Răsuceanu: Bucureștiul e un generator inepuizabil de povești care pot fi exploatate literar
Scriitoarea Andreea Răsuceanu, una dintre prozatoarele contemporane preocupate de relația dintre literatură, istorie și memorie, a fost recompensată de Uniunea Scriitorilor din România cu Premiul Scriitorul lunii iunie 2026 pentru romanul 'Hemiptera' (Polirom, 2026). Într-un interviu acordat AGERPRES, autoarea vorbește despre cartea premiată, despre felul
Scriitorul Matei Vișniec conferențiază despre literatură și jurnalism, săptămâna viitoare, la Sala Dalles
Scriitorul Matei Vișniec va susține pe 29 octombrie, de la ora 18:00, la Sala Dalles, conferința 'Literatură și jurnalism. Cum descifrăm lumea de azi'. Scriitor și jurnalist, sensibil, în egală măsură, atât la dinamica socială și politică a timpului său, cât și la sensurile mari ale istoriei și la condiția umană, Matei Vișniec propune
Patriarhul Daniel a sfințit racla pentru moaștele Sf. Pr. Mc. Constantin Sârbu
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a sfințit miercuri racla de mari dimensiuni realizată pentru moaștele Sf. Pr. Mc. Constantin Sârbu. Racla a fost realizată la Secția de Cizelură a Atelierelor Patriarhiei Române de la mănăstirea ilfoveană Pasărea. 'Sfântul preot mucen
Un album dedicat reflexiilor Reginei Maria în Palatul Cotroceni - lansat săptămâna viitoare, la Cărturești Verona
Lucrarea-album 'A fost odată ca niciodată... Reflexii ale Reginei Maria în Palatul Cotroceni', semnată de Ioana-Nicoleta Găurean, care readuce în atenția publicului o figură istorică de o însemnătate crucială pentru istoria României moderne, va fi lansată, săptămâna viitoare, la Librăria Cărturești Verona. Volumul
AnulBrâncuși/Gorj:Specialiști în opera lui Brâncuși din întreaga lume, la Conferința Internațională 'Filosofia formei' de la Târgu Jiu (GALERIE FOTO)
Cercetători, istorici de artă, artiști, curatori, specialiști în patrimoniu, diplomați și reprezentanți ai instituțiilor culturale internaționale au participat, joi, la deschiderea Conferinței Internaționale 'Filosofia Formei', organizată la Târgu Jiu și dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși.
Actorul Marcel Iureș este invitatul artistei de jazz Teodora Brody la 'Întâlniri cu Oameni-Păsări - esențe de zbor'
Actorul Marcel Iureș este invitatul artistei de jazz Teodora Brody, pe 29 octombrie, în cea de-a treia reprezentație a seriei 'Întâlniri cu Oameni-Păsări - esențe de zbor', care va avea loc la Sala Mare - ARCUB, de la ora 19:00, informează organizatorii într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES. Întâ
Brăila: Nicu Alifantis donează orașului natal primul său instrument muzical, un acordeon primit în 1961
Artistul Nicu Alifantis, cetățean de onoare al municipiului Brăila, donează orașului natal primul instrument muzical pe care l-a primit în dar de la părinții săi, în anul 1961, un acordeon Timiș cu 32 de bași, care va fi expus la Teatrul 'Maria Filotti', unde cantautorul și-a început cariera, a anunțat, joi, primarul Marian Dragomir.
Concertul Regal Caritabil - duminică, la Ateneul Român
Tradiționalul Concert Regal Caritabil va avea loc, duminică, în prezența Familiei Regale a României, pe scena Ateneului Român. Potrivit unui comunicat transmis, joi, AGERPRES, ajunsă la cea de a XVII-a ediție, gala, organizată de Fundația Regală Margareta a României, va reuni muzicieni de renume internațional, public iu