Trei salcâmi aproape uscați au fost readuși la viață, după ce mai multe fire de iederă i-au acoperit și înverzit, în timp luând forma unor ciuperci sau a unor umbrele gigantice și misterioase care atrag zeci de persoane pentru a le fotografia și a le posta pe rețelele de socializare.

În urmă cu aproximativ 30 de ani, salcâmii aflați pe strada 22 Decembrie din municipiul Buzău dădeau semne de uscare, motiv pentru care unul dintre locuitorii cartierului a luat decizia să planteze câteva fire de iederă la rădăcina acestora. Din cei patru salcâmi, doar trei au mai putut fi salvați, unul fiind tăiat ca urmare a faptului că risca să se prăbușească. Cu timpul, iedera s-a dezvoltat iar arborii au căpătat în mod natural, fără o intervenție din partea vreunei persoane, forma unor ciuperci sau a unor umbrele gigantice de peste 4 înălțime.

'Au fost niște salcâmi care erau aproape uscați și am plantat niște iederă și a luat forma singură. Sunt de 28 de ani arborii, de când ne-am mutat noi. Erau aici aproape uscați și noi i-am înverzit cu iedera aceasta. Forma și-au căpătat-o singuri pentru că erau salcâmi ornamentali. Nu am dat noi forma iederei, doar de jos am mai finisat-o. Inițial au fost patru simetric așezați, unul s-a uscat, risca să cadă și a fost tăiat. I-am îmbrăcat în iederă pentru că arborii erau uscați, iar iedera a crescut pe ei, este un soi comun de iederă. Și-au luat forma aceasta pentru că aceasta era forma salcâmilor uscați. Vin oameni, tineri și în vârstă, cu nepoți, se pozează pe lângă ei, mai înfloresc și trandafirii de lângă ei. Suntem obișnuiți cu arborii, iarna sunt vezi, arată frumos și când ninge. Au cam 4 metri înălțime și coroana, în jur de 5-6 metri. Noi am învelit copacii în iedera aceasta și nici nu știam ce va rezulta, au rezultat ciupercile acestea din întâmplare. Este singurul loc din municipiu cu o astfel de combinație între salcâm și iederă în forma aceasta', a declarat, pentru AGERPRES, proprietarul locuinței în fața căreia se află cei trei arbori, Mitică Trandafir.

Potrivit specialiștilor, forma dată de iederă este inedită și poate fi pusă pe seama faptului că planta a colonizat structura uscată a arborilor uscați.

'Probabil în urma uscării arborilor respectivi, ea s-a întins pe ramurile uscate, în general iedera se dezvoltă de trunchi, nu pe ramurile verzi, în general pe arborii cu frunze căzătoare, mai puțin pe conifere. Este posibil ca la arborii respectivi, nefiind frunze care să o umbrească, a colonizat toată structura lor. Nu am mai văzut această formă, dar seamănă cu arta topiară, cea prin care sunt realizate modele geometrice, animale din plante, prin tundere. Iedera se pretează și la această artă. Nu este pretențioasă, este rezistentă și la ger și la secetă, apare în zone cu umiditate medie, în zonele umbrite în general. Aceea este o iederă Helix, crește în mod natural în Europa centrală, sudică, Asia mică. Este veșnic verde, pe timp de iarnă avem o pată de culoare verde', a precizat pentru AGERPRES, Nicolaie Costache, autor al unei lucrări despre iederă ce urmează a fi publicată în România.

Planta poate fi găsită în lucrările de specialitate și în scrieri istorice sub diverse denumiri populare în România, de la iedera zânelor, iarba zburătoare, la iedera de pădure sau sârdar.

'Iedera înflorește de obicei în lunile august, septembrie, octombrie până la îngheț, este cam ultima sursă de polen și nectar în timpul anului pentru insecte. Are două forme de creștere, cea de la nivelul solului iar în momentul în care începe să se ridice pe un suport, arbore, zid, stâncă, trece în faza matură iar frunzele capătă o formă de inimă. Este cunoscută din antichitate. În biserici, la multe dintre ele o să observați acele brâie care separă icoanele, prin frunze de iederă, mulți spun că e frunză de viță de vie. Se vorbește de ea din antichitate, este planta lui Dionysos/Bacchus, legenda spune că Dionysos a fost salvat din foc de iederă, pentru că iedera nu arde, este un baraj împotriva focului. Recomand în zonele urbane, păduri chiar să se înființeze baraje din ele pentru că îngreunează propagarea flăcărilor. Există o multitudine de beneficii ale iederei, în industria farmaceutică, a fost declarată în 2010 în Germania, planta anului, există și o albină solitară care și-a adaptat ciclul de viață la ciclul de înflorire al iederei', a mai precizat masterandul în conservarea biodiversității.

Plantă agățătoare, verde și pe timpul iernii, iedera este utilizată pentru amenajarea grădinilor, pentru umbrire sau mascarea unor garduri, fiind deosebit de rezistentă la factorii climatici. AGERPRES/(A-redactor: Florin Zafiu, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Foto: Florin Zafiu/AGERPRES