Misiunile diplomatice ale României în străinătate nu au subiectul economic pe agendă și ar trebui să existe un target pentru diplomați, a declarat, marți, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, la o dezbatere electorală pe teme economice, organizată la sediul CCIR.

'Diplomația românească, care este apanajul președintelui... Există o dezamăgire în mediul de business, că misiunile diplomatice ale României în străinătate nu au subiectul economie pe agendă. Cred că singurul ministru de Externe (...) Lazăr Comănescu a zis că este momentul ca, în evaluarea ambasadorilor, partea economică să prevaleze. De atunci n-am mai auzit niciun ministru de Externe, și participă la fiecare sfârșit de lună august la celebrul RADR - Reuniunea Anuală a Diplomației Românești - nimic despre economie. N-au niciun fel de target. Când targetul ar fi foarte simplu: domnule, pleci pe o zonă, schimburile comerciale la plecare sunt 200 de milioane, dacă tu nu faci 400 de milioane la întoarcerea din mandat, poți să uiți de cariera de diplomat', a spus Daraban.

Acesta a vorbit și despre tăierea 'facilităților', din 'Ordonanța trenuleț', pentru constructori, IT și agricultori, subliniind că acestea erau o normalitate și trebuiau extinse și la alte sectoare de activitate, care sunt productive, precum industria mobilei, industria construcțiilor navale.

'Sunt multe alte sectoare care aduc valoare adăugată României. Și din păcate n-au beneficiat toți de acele facilități, considerate fiind în continuare facilități. A fost o normalitate, pur și simplu', a precizat președintele CCIR.

Pe de altă parte, Daraban a semnalat că este îngrijorător faptul că nu producem în România și că Produsul Intern Brut ar trebui crescut pe baza consumului de produse din România.

'Trebuie să ne îngrijoreze faptul că nu producem nimic în România. Faptul că acest stat s-a bucurat întotdeauna la TVA pe care persoana fizică o donează statului când se duce de Black Friday și își cumpără râșniță de cafea, cuptor cu microunde, aspirator. Vor trebui niște măsuri și aici așteptăm răspuns. Ce putem face? Ce va face Guvernul pe care îl veți păstori pentru atragerea acelor investiții în România pentru bunuri de larg consum. Avem oglinda consumatorului român (...) cel mai bun sondaj de opinie în rândul consumatorului este cifra de la import. Aceea de 126 de miliarde de euro. Dacă o analizăm, vedem cu adevărat ce vrea consumatorul din România, pentru că la el ne raportăm. Eu cred că etapa în care România va face exporturi cu valoare adăugată mare este departe. Și Eurostat spune că suntem pe ultimul loc la inovare-cercetare în Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că brand românesc cu valoarea adăugată mare, substanțială, nu avem, trebuie să recunoaștem. (...) Cred că cea mai prăpădită gospodărie din România are televizor. Noi nu asamblăm niciun televizor în România. V-am spus de râșniță de cafea, nici aia. Sunt niște obiective pe care trebuie să le atingem ca să satisfacem acest consum intern. Este foarte sănătos să creștem PIB-ul pe consum, dar PIB-u pe consum produs în România, indiferent de naționalitatea producătorului', a precizat președintele CCIR.

O altă temă abordată de acesta a vizat reorganizarea administrativă a României, pe care o consideră 'unica soluție de a avea un buget confortabil'.

'Noi am lansat încă din 2019 tema reorganizării administrative a României. Din păcate, izoleta atunci ne-a furat audiența. Izoleta și măștile, și lucrurile au stagnat din punct de vedere al ideii noastre. Am reluat-o la începutul lui 2024 și am zis că în România sunt într-adevăr 590.000 până în 600.000 de bugetari de care orice țară are nevoie. Și aici vorbim de Educație, de Sănătate, de Poliție, de Armată, utili statului român. Problema noastră este de administrație. Pe administrația publică locală, sunt vreo 467.000 de oameni, pe aceea centrală diferența până la 700.234. Aici este problema României. Noi am propus atunci, pentru că există Curțile de apel înființate în 92, am propus 15 județe, pe formatul Curților de apel. Am spus noi să nu mai fie comună sub 5.000 (de locuitori n.r), oraș sub 10.000. Și nu cred că acest oraș merită șapte primării, cu tot respectul față de București. Bucureștiul, după cum știți, pe recensământul din 2021, are doar 1.716.000 de locuitori. (...) Cred că este unica soluție pentru a avea un buget confortabil, un buget care să permită Guvernului care va fi să acorde niște facilități mediului de business, nu să vină cu taxe', a punctat Mihai Daraban.

Președintele CCIR a atras atenția și asupra digitalizării administrative, unde, a menționat el, Eurostat spune că suntem pe penultimul sau antepenultimul loc în UE.

'Și un exemplu elocvent este următorul: la Registrul Comerțului, entitate a Ministerului Justiției și, din câte știu, Ministerul Justiții pare a fi parte din statul român, figurează 1.265.000 de agenți economici activi și în funcțiune. Și întreb și eu: de ce sunt doar 866.601 care au depus bilanț?. (...) În timpul mandatului meu, an de an am ridicat această problemă. În 2014 erau 140.000, s-au făcut 170.000, a venit alt an - 210.000. Iată că am ajuns la 400.000 care figurează activi și în funcțiune și nu le bate nimeni la poartă, pentru că ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală', baza de date pe care ne controlează pe toți este baza de date a celor care au depus bilanțul la Fisc. Punct', a afirmat Daraban.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) organizează, marți, la sediul instituției, o dezbatere electorală, pe teme economice, la care au fost invitați să participe cei doi candidați la funcția de președinte al României, George Simion și Nicușor Dan. La dezbatere a confirmat participarea doar liderul AUR. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Președinție 2025/Daraban: Dacă străinii pleacă din România, noi închidem lumina, la propriu și la figurat