Programele publice de promovare a sănătății sunt subfinanțate și slab dezvoltate, iar evaluarea riscului oncologic în asistența medicală primară este insuficientă, din cauza numărului mic de consultații preventive - sunt unele dintre concluziile unui raport lansat, miercuri, de All.Can România privind eficientizarea resurselor în oncologie, o analiză despre distribuția actuală a resurselor și a principalelor provocări din sistemul oncologic românesc.

Raportul, prezentat de dr. Adrian Pană, expert în sănătate publică și management de sănătate, constată că testarea sistematică a persoanelor asimptomatice și depistarea precoce sunt subdezvoltate, pe fondul lipsei cvasitotale a programelor naționale de screening populațional.

De asemenea, pachetele de servicii sunt fragmentate, sumele alocate la nivel național și județean fiind greu accesibile. În același timp, unele servicii sunt dezvoltate incomplet la nivel național, între acestea fiind promovarea sănătății, screening populațional, testarea genetică, radioterapia, serviciile paliative, în timp ce altele înregistrează o acoperire neuniformă la nivel interjudețean - administrarea chimioterapiei și monitorizarea radioterapiei, medicii specialiști fiind distribuiți dezechilibrat la nivel teritorial.

Coordonarea furnizorilor și a conduitei terapeutice prescrise de aceștia este deficitară deoarece nici medicul de familie, nici medicul oncolog curant nu sunt plătiți pentru acest rol.

Mecanismele de plată nu încurajează furnizorii spre comportamentele și capacitățile necesare îndeplinirii obiectivelor naționale de sănătate, iar accesul la medicamente noi împotriva cancerului este întârziat din cauze multiple, mai constată raportul.

Nu în ultimul rând, documentul subliniază faptul că birocrația este una excesivă, pacientul pierde cel mai mult timp în etapa de obținere a diagnosticului și totodată că există zone lipsite de medici și cu populație neasigurată.

Printre principalele recomandări se înscriu îmbunătățirea managementului bugetar al Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), revizuirea listei consultațiilor decontate prin tarif pe serviciu în asistență medicală primară, stabilirea plafonului anual de contractare a medicamentelor condiționate printr-un mecanism de dialog între CNAS, Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor, luând în considerare valoarea contractuală a terapiilor care se află deja în contracte cost-volum/cost-volum-rezultat, precum și a celor care au primit deciziile de includere condiționată, dar nu au făcut încă obiectul negocierii.

Între recomandările pe termen mediu se află majorarea resurselor financiare alocate din FNUASS și din bugetul MS îngrijirilor oncologice; selecția furnizorilor cu care casele de asigurări de sănătate contractează servicii de sănătate ar trebui să includă și criterii de evaluare a rezultatelor; integrarea viitoarelor programe de screening populațional în pachetul de servicii de bază și pachetul minimal de servicii. O altă recomandare vizează implementarea reformei finanțării spitalelor publice, astfel cum este prevăzută și în Strategia Națională de Sănătate 2023 - 2030.

'La inițierea acestei analize am pornit de la realitatea cu care se confundă sistemul de sănătate, cât și de la o perspectivă societară și o anumită perspectivă macroeconomică. (...) Am încercat să avem o analiză tehnică supra documentelor strategice', a declarat Adrian Pană.

Potrivit acestuia, problema majoră nu rezidă în faptul că nu avem servicii de sănătate, ci în coordonarea serviciilor.

Într-un mesaj video, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a subliniat efortul financiar făcut de Guvern pentru finanțarea sistemului de sănătate, bugetul pentru acest domeniu fiind suplimentat. 'Accesul la terapii - inclusiv inovative - este o problemă care trebuie rezolvată pe timp scurt', a punctat ministrul.

Între cei care s-au mai referit la document s-au aflat președintele Comisiei de sănătate din Senat, Adrian Streinu Cercel, Ciprian Dascălu, economist șef și director de cercetare BCR.

Evenimentul, care a avut loc la Palatul Parlamentului, a reunit reprezentanți ai domeniului medical de specialitate, ai CNAS, Colegiului Farmaciștilor, ai societății civile, parlamentari, jurnaliști. AGERPRES/(A - redactor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)