Putin afirmă că nu are precondiţii pentru negocieri cu #Ucraina, deşi enunţă mai multe condiţii

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi, la conferinţa sa de presă anuală, că Rusia nu are precondiţii pentru începerea unor negocieri cu Ucraina asupra unui posibil acord de pace, dar a subliniat că trebuie să fie un acord pentru o pace durabilă, nu doar un acord de armistiţiu, transmit agenţiile Reuters şi AFP.
"Noi am spus mereu că suntem pregătiţi pentru negocieri şi compromisuri", a spus Putin, adăugând că un acord preliminar ce fusese convenit la Istanbul între negociatorii ruşi şi ucraineni în primele săptămâni ale războiului în 2022, dar care nu a fost niciodată implementat, ar putea servi drept bază pentru noi discuţii.
Totuşi, a completat Putin, actuala situaţie de pe câmpul de luptă, unde trupele ruse continuă să avanseze pe toată linia frontului, va trebui avută în vedere în orice negocieri. "În curând, în opinia mea, nu vor mai fi ucraineni dornici să lupte, în curând nu va mai fi nimeni care să dorească să lupte" în armata ucraineană, a spus el el, făcând referire la criza de efective de luptă cu care se confruntă Ucraina. "Noi suntem pregătiţi, dar şi cealaltă parte trebuie să fie pregătită, atât pentru negocieri, cât şi pentru compromisuri", a insistat preşedintele rus.
Iar dacă în cele din urmă s-ar ajunge la un acord, acesta trebuie să fie un acord pentru o pace durabilă, nu doar un acord de armistiţiu, care i-ar permite "inamicului să-şi consolideze trupele", Rusia este dispusă să-l semneze cu autorităţile ucrainene pe care le consideră legitime, adică cu parlamentul de la Kiev, a indicat în continuare liderul de la Kremlin.
Potrivit acestuia, Rusia este pregătită să negocieze cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, însă acesta ar trebui să fie mai întâi reales în funcţie pentru ca Moscova să-l considere preşedinte legitim.
Conform Rusiei, în negocierile desfăşurate la Istanbul cu oficialii ucraineni în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei asupra Ucrainei, aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului, iar Ucraina nu a mai dorit să-l semneze de îndată ce trupele ruse s-au retras din zona capitalei Kiev.
Potrivit unor relatări ulterioare, acordul nerealizat în cele din urmă cuprindea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate geopolitică, să-şi limiteze capacităţile militare şi să acorde un statut special provinciilor din estul ţării, clauze faţă de care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat apoi categoric opoziţia.
Conform unui membru al delegaţiei ucrainene care a participat la acele negocieri, David Arahamia, ruşii "erau pregătiţi să oprească războiul dacă acceptam neutralitatea şi ne angajam că nu ne vom alătura NATO. Acesta a fost punctul esenţial". Însă aceasta, a explicat el, ar fi necesitat revizuirea Constituţiei ucrainene şi, pe de altă parte, Zelenski şi ceilalţi oficiali ucraineni nu aveau încredere că Rusia se va ţine de cuvânt, şi anume că nu va ataca din nou.
De asemenea, a mai spus David Arahamia, premierul britanic de la acea vreme, Boris Johnson, a venit într-o vizită surpriză la Kiev şi a încurajat Ucraina "să nu semneze nimic" cu Rusia şi "pur şi simplu să lupte".
Săptămâna trecută, Ministerul rus de Externe a transmis că Rusia nu este dispusă la concesii pentru încheierea conflictului din Ucraina şi că propunerile preşedintelui Putin în vederea soluţionării acestui conflict trebuie puse în aplicare.
Aceste propuneri, enunţate de preşedintele rus în iunie, fac referire la o încetare a focului şi o pace negociată cu Ucraina pe baza acordului nefinalizat la negocierile desfăşurate la Istanbul în martie-aprilie 2022 şi includ în principal retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson), precum şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, condiţii respinse categoric de Ucraina şi de aliaţii săi occidentali.
Rusia leagă însă soluţionarea conflictului ucrainean şi de crearea unei noi arhitecturi de securitate. Astfel, în decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri de asemenea respinse din start de Occident, replica Rusiei fiind apoi lansarea invaziei în Ucraina în februarie 2022.
Reacţia Ministerului rus de Externe a venit după un apel al preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, care, în urma unei discuţii avute pe 7 decembrie la Paris cu preşedinţii ucrainean şi francez, Volodimir Zelenski şi Emmanuel Macron, a cerut o încetare imediată a focului şi negocieri între Ucraina şi Rusia.
"Zelenski şi Ucraina ar dori să facă o înţelegere şi să oprească nebunia", a scris după acea discuţie Trump pe platforma sa socială Truth Social, adăugând că Ucraina a pierdut în războiul cu Rusia aproximativ 400.000 de soldaţi, iar Rusia circa 600.000 de soldaţi, morţi şi răniţi. "Trebuie să fie o încetare a focului imediată şi negocierile să înceapă", a indicat viitorul preşedinte al SUA.
La conferinţa sa de presă anuală, Putin s-a declarat pregătit pentru o întâlnire cu Trump, dar nu ştie dacă şi când ar putea avea loc. "În primul rând, nu ştiu când ne vom întâlni, pentru că el nu spune nimic despre asta. Nu am mai vorbit deloc cu el de mai mult de patru ani. Şi, desigur, sunt pregătit (pentru o întâlnire), oricând", a spus preşedintele rus.
Întrebat dacă, privind în urmă, ar face ceva diferit acum, Putin a răspuns că ar lansa mai devreme "operaţiunea militară specială", expresia prin care el descrie invazia din Ucraina. "Dacă ar fi posibil să ne întoarcem în urmă, ştiind ceea ce se întâmplă astăzi, aş fi luat în calcul să decid lansarea unei operaţiuni speciale (în Ucraina) mai devreme", a spus liderul de la Kremlin, admiţând astfel că această campanie militară nu a decurs aşa cum şi-ar fi dorit, deşi el crede că, pe măsură ce trupele sale înaintează pe frontul din estul Ucrainei, se apropie de atingerea obiectivelor.
De altfel, întrebat de asemenea cum l-a schimbat acest conflict, el a spus că acum glumeşte mai puţin şi aproape nu mai râde deloc.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Kremlinul afirmă că este necesară o întâlnire Trump-Putin
Kremlinul a declarat luni, referitor la o eventuală întrevedere în Arabia Saudită între președinții american și rus, Donald Trump și Vladimir Putin, că o întâlnire între cei doi este necesară, dar a precizat că liderul rus nu are prevăzută nicio deplasare în Orientul Mijlociu pentru jumătatea acestei luni, transmite Reuters.
UE vrea să investească 500 de milioane de euro pentru a atrage cercetători
Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen vor să-i atragă pe cercetătorii străini - amenințați în special în SUA de politicile administrației Trump - organizând în acest scop luni la Paris conferința Choose Europe for Science, relatează AFP. Președinta Comisiei Europene a anunțat în cadrul conferinței că Uniunea Eur
Mișcarea Hamas acuză Israelul că utilizează ajutorul umanitar ca mijloc de ''șantaj politic''
Mișcarea islamistă palestiniană Hamas a acuzat luni Israelul că utilizează ajutorul umanitar ca mijloc de ''șantaj politic'' și că este responsabil pentru ''agravarea catastrofei umanitare'' din Fâșia Gaza, informează France Presse. ''Respingem utilizarea ajutorului umanitar ca un mijloc de șantaj
Președintele Kenyei a scăpat nevătămat după ce o persoană din public a aruncat cu un pantof în el la un miting
Președintele kenyan William Ruto a reușit să se ferească de o lovitură cu un pantof: el a parat obiectul de încălțăminte cu brațul la un miting în provincia Migori din estul țării, relatează luni agenția Reuters. El a ținut duminică un discurs despre costul vieții în Kenya, subiect care a iritat publicul și l-a obligat pe șef
Tensiuni India-Pakistan: Armata pakistaneză a efectuat încă un test cu rachete
Armata pakistaneză a anunțat luni că a efectuat un test de lansare de rachete, al doilea în două zile, pe fondul tensiunilor în creștere cu India vecină, relatează AFP. ''Pakistanul a efectuat astăzi un test reușit de lansare a unei rachete Fattah, cu o rază de acțiune de 120 km'', a informat armata într-un co
Boris Pistorius, care susține #Ucraina, rămâne ministru al apărării în noul guvern al Germaniei (comentariu AFP)
Ministrul german al apărării Boris Pistorius, care a susținut ferm Ucraina în războiul cu Rusia, își va păstra portofoliul și în viitorul guvern de la Berlin, anunță luni AFP. În noua formulă guvernamentală, care va fi oficializată marți, Pistorius va coordona un program nou și amplu de reînarmare a Germaniei, cu
Noul plan al guvernului israelian ''sacrifică'' ostaticii din Gaza, denunță Forumul familiilor ostaticilor
Forumul familiilor, cea mai mare asociație din Israel a apropiaților ostaticilor, a acuzat luni guvernul israelian că ''îi sacrifică'' pe ostaticii ținuți în Gaza, după aprobarea unei extinderi a ofensivei israeliene în teritoriul palestinian, informează AFP. Acest
Militari din NATO și din #Ucraina participă la evenimentele de la Londra consacrate Zilei Victoriei în Europa
Mii de oameni erau așteptați luni pe străzile din centrul capitalei britanice Londra, într-o zi de sărbătoare legală, la debutul unei serii de evenimente care marchează împlinirea a 80 de ani de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial în Europa, VE Day (Ziua Victoriei în Europa), relatează dpa. Forțe armate
Rwanda discută cu Washingtonul în legătură cu primirea de migranți deportați de SUA
Autoritățile de la Kigali și Washington au început discuții referitoare la primirea de către Rwanda a unor imigranți deportați din Statele Unite, a anunțat duminică ministrul de externe rwandez Olivier Nduhungirehe, transmite luni Reuters. ''Suntem în discuții cu Statele Unite'', a spus Nduhungirehe într-un in
Parlamentul European și-a înăsprit de la 1 mai regulile privind activitățile de lobby
Parlamentul European și-a înăsprit regulile privind activitățile de lobby, la peste doi ani după scandalul Qatargate, care a fost urmat de una dintre cele mai mari investigații de corupție care a afectat Uniunea Europeană, relatează luni Politico
#Ucraina a doborât 42 de drone rusești, dar a suferit lovituri în două regiuni
Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât duminică noaptea 42 de drone din 116 lansate de Rusia asupra regiunilor Sumî și Donețk, conform afirmațiilor militarilor, preluate de Reuters. Alte 21 de drone s-au pierdut, însă forțele armate ale Ucrainei nu au precizat ce s-a întâmplat cu celelalte 53, ci doar au comuni
Cabinetul israelian aprobă extinderea ofensivei din Fâșia Gaza
Cabinetul de securitate al premierului israelian Benjamin Netanyahu a aprobat o extindere graduală a ofensivei contra mișcării islamiste palestiniene Hamas în Fâșia Gaza, a anunțat luni postul de radio israelian Kan, care citează surse apropiate acestui dosar, transmite Reuters. Într-un mesaj video postat duminică pe X, la c&
Rusia și-a intensificat atacurile în #Ucraina, care raportează circa 200 de atacuri ruse într-o singură zi
Rusia continuă să-și intensifice ofensiva în estul Ucrainei, cu circa 200 de atacuri într-o singură zi, a anunțat duminică Statul Major al armatei Ucrainei într-o postare pe Facebook, informează AFP. Luptele s-au intensificat în special în jurul orașului strategic Pokrovsk în regiunea Donețk, unde forțele uc
Trump a confirmat că a propus să trimită trupe în Mexic pentru a combate traficul de droguri, dar președinta mexicană a refuzat
Președintele Donald Trump a confirmat că a propus trimiterea de trupe americane peste graniță, în Mexic, pentru a ajuta țara vecină să lupte împotriva traficului de droguri, dar președinta mexicană Claudia Sheinbaum a respins ideea, relatează luni dpa. Wall Street Journal a relatat vineri că, într-o convorbire telefonică la j
Rusia susține că a dejucat un atac cu drone din #Ucraina asupra Moscovei
Rusia a anunțat duminică noaptea că a dejucat un atac cu drone ucrainene asupra Moscovei, informează AFP. Primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin, a scris pe Telegram că apărarea antiaeriană ''a respins un atac cu patru drone care zburau în direcția Moscovei'', fără a provoca daune sau a face victime. AFP