Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen vor să-i atragă pe cercetătorii străini - amenințați în special în SUA de politicile administrației Trump - organizând în acest scop luni la Paris conferința Choose Europe for Science, relatează AFP.

Președinta Comisiei Europene a anunțat în cadrul conferinței că Uniunea Europeană va propune ''un nou pachet de 500 de milioane de euro'' pentru perioada 2025-2027 ''pentru a face din Europa un pol de atracție pentru cercetători''.

''Rolul științei este pus astăzi la îndoială. Investițiile în cercetarea de bază, liberă și deschisă sunt puse sub semnul întrebării. Ce mare greșeală de calcul (...). Știința este cheia viitorului nostru aici, în Europa'', a subliniat von der Leyen.

Evenimentul, ce reunește reprezentanți ai universităților europene și comisari europeni, precum și miniștri ai cercetării în sediul istoric al prestigiosului campus universitar Sorbona, în inima Parisului, a fost anunțat de președintele francez la jumătatea lunii aprilie, în același timp cu lansarea platformei Choose France for Science și înainte de anunțarea unei inițiative similare de către Centrul național pentru cercetare din Franța (CNRS), principalul organism european din punct de vedere al numărului de cercetători.

Scopul acestora este de a arăta, ''într-un moment în care libertățile academice se confruntă cu o serie de eșecuri sau amenințări, că Europa este un continent al atractivității'', potrivit Elysee.

''Trebuie să desprindem cu luciditate consecințele acestor bulversări'' și să ''creăm condițiile necesare pentru o politică de primire și cercetare ambițioasă, exigentă și solidară'', a declarat ministrul educației naționale, învățământului superior și cercetării din Franța, Elisabeth Borne, în cadrul discursului de deschidere.

Uniunea Europeană găzduiește deja ''25% dintre cercetătorii lumii'' și ''fiecare euro investit astăzi prin programul-cadru Orizont Europa va genera 11 euro câștig pentru PIB până în 2045'', a notat la rândul ei comisarul european pentru cercetare, Ekaterina Zaharieva.

În contextul în care în Franța și pe Bătrânul Continent salariile și sumele alocate cercetătorilor și cercetării sunt mult sub cele din Statele Unite, Ursula von der Leyen a evocat luni o întreagă serie de măsuri pentru ca Europa a-și rezolva ''lacunele'', între care ''o nouă super-subvenție pe șapte ani'' și o dublare până în 2027 a ''suplimentului'' plătit burselor de cercetare.

''Pe termen mediu și lung, împreună cu statele noastre membre, dorim să atingem obiectivul de 3% din PIB pentru investiții în cercetare și dezvoltare până în 2030'', a adăugat președinta CE.

Ea și-a reiterat, de asemenea, dorința de a ''înscrie în lege libertatea de cercetare științifică printr-un nou act legislativ privind Spațiul european al cercetării''.

Pentru a facilita sosirea cercetătorilor, ''dorim să ajutăm instituțiile publice și private să se apropie de lucrătorii și cercetătorii cu înaltă calificare'' și ''accelerăm și simplificăm intrarea cercetătorilor de nivel înalt'' în Uniunea Europeană, a asigurat Ursula von der Leyen.

De la întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie, cercetătorii și universitățile s-au aflat în colimatorul administrației sale și se tem pentru viitorul lor, libertățile academice și de cercetare fiind subminate și finanțările reduse. Amenințările la adresa libertății academice din Statele Unite sunt o oportunitate de ''apărare a intereselor noastre strategice și de a promova o viziune universalistă'', a notat un consilier al președintelui Macron.

În același timp, potrivit Elysee, retragerea americanilor din numeroase parteneriate ''poate avea consecințe asupra securității noastre, în special în ceea ce privește monitorizarea sănătății și, de asemenea, asupra unor programe majore de cooperare'', precum cele legate de climă.

Platforma Choose France for Science indică faptul că statul ar putea contribui cu până la 50% la anumite proiecte de cercetare, un anunț concret fiind încă așteptat. Inițiativa a stârnit însă nemulțumire în rândul sindicatelor franceze din învățământul superior și cercetare, care o consideră ''șocantă, chiar indecentă'' și denunță ''subfinanțarea cronică'' a sectorului, ''regrupările forțate'' ale unor instituții, dar și ''atacurile aproape neîncetate la adresa libertății academice''. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor: Florin Ștefan, editor online: Gabriela Badea)