Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a lansat joi Proba-3, o misiune complexă pentru observarea Soarelui, la bordul principalei rachete a Organizaţiei Indiene pentru Cercetări Spaţiale (ISRO), informează Reuters.

Lansarea, care a avut loc de la Centrul Spaţial Satish Dhawan din India, a fost iniţial programată pentru miercuri, dar a fost amânată din cauza unei probleme tehnice. Misiunea are drept obiectiv sprijinirea eforturilor globale pentru înţelegerea şi minimizarea riscurilor economice şi tehnologice ale meteorologiei spaţiale.

Proba-3, un sistem alcătuit din doi sateliţi, dezvoltat timp de peste un deceniu, este proiectat să aibă o durată de viaţă de doi ani.

Misiunea a fost lansată la bordul rachetei ISRO PSLV-XL la ora 10:34 GMT. La ora 10:58 GMT, directorul misiunii PSLV, M. Jayakumar, a anunţat că sateliţii au fost plasaţi pe orbită.

Lansarea Proba-3 consolidează capabilităţile ESA pentru cercetare solară şi se alătură misiunii Solar Orbiter în studiul dinamicilor complexe ale Soarelui.

Lansarea de azi se adaugă realizărilor recente ale ISRO, printre care modul de aselenizare Chandrayaan-3 şi observatorul solar Aditya-L1 pentru studierea Soarelui.

''Coroana Soarelui a fost foarte puţin cercetată. Unul din lucrurile pe care chiar dorim să le înţelegem este cum se produc în această zonă ejecţiile de masă coronală sau vânturile solare'', a declarat inginerul de sisteme al Proba-3, Esther Bastida Pertegaz, într-un mesaj video preînregistrat.

Coroana este o regiune critică pentru înţelegerea unor fenomene solare cum ar fi ejecţiile de masă coronală şi erupţiile solare. Astfel de evenimente pot perturba în mod sever comunicaţiile, sistemele de navigaţie şi reţelele de electricitate de pe Terra.

Misiunea permite efectuarea unor observaţii ale coroanei solare interne pe o perioadă de până la şase ore la fiecare orbitare - depăşind cu mult durata foarte scurtă a eclipselor solare naturale, care au loc doar de aproximativ 60 de ori într-un secol.

Proiectul, care a costat circa 200 de milioane de euro, este susţinut de peste 40 de companii europene, printre acestea numărându-se SENER Aerospace, Redwire Space şi Airbus Defence and Space.

Programul de lansare al ESA s-a confruntat cu probleme şi întârzieri după ce primul zbor comercial al lansatorului său de referinţă Ariane 6 a fost amânat pentru anul viitor, iar accesul astronauţilor europeni la rachetele Soiuz ale Rusiei a fost oprit din cauza ruperii relaţiilor dintre UE şi Rusia din cauza conflictului din Ucraina.

ESA a precizat că a optat pentru lansarea misiunii cu ajutorul rachetei indiene ISRO PSLV-XL datorită rentabilităţii şi performanţei acesteia.

În timp ce ISRO face progrese în legătură cu programul Gaganyaan, destinat trimiterii astronauţilor indieni în spaţiu, şi plănuieşte explorări ulterioare pe Lună, Marte şi Venus, agenţia spaţială indiană se poziţionează, de asemenea, ca un furnizor global de lansări comerciale. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Florin Bădescu, editor online: Adrian Dãdârlat)

Sursa foto: esa.int