Proiectul Ro-HydroHub este povestea de succes a oricărei ţări şi o provocare pentru Ministerul Cercetării, Digitalizării şi Inovării, a declarat, joi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, după ceremonia de semnare a contractului pentru realizarea hub-ului românesc de hidrogen şi noi tehnologii energetice, organizată la Palatul Victoria.

"E o provocare pe care Bogdan (Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Digitalizării şi Inovării, n.r.) o are, pentru că vă spun foarte sincer este încă un proiect prin care demonstrăm că descentralizarea fondurilor europene este povestea de succes a oricărei ţări şi o provocare pentru Ministerul Cercetării pentru ca, deja, să se obişnuiască să-şi programeze pentru viitor, în Politica de coeziune post-2027, propriul program. Acest program pe care îl derulăm prin MIPE putea foarte bine să fie un program de sine stătător al Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, pentru că toate priorităţile au legătură cu acest domeniu. Probabil teama guvernamentală de-a lungul timpului în guvernare, de până în 2021, a făcut ca toate lucrurile să fie ţinute doar într-un singur loc, iar când sunt ţinute într-un singur loc, se desfăşoară încet, pentru că e mult volum de muncă. Acest tip de proiect, care înseamnă un parteneriat între Guvernul României, mediul academic, autorităţile locale, institutele de cercetare, este un model care trebuie perpetuat. Încurajez în continuare acest tip de parteneriat", a spus Câciu.

La rândul său, ministrul Cercetării, Digitalizării şi Inovării, Bogdan Ivan, a afirmat că unul dintre cei mai importanţi indicatori ai acestui proiect îl reprezintă transferul tehnologic către piaţă.

"Mă bucur foarte mult să putem anunţa acest proiect extrem de important, care vine cu o finanţare fabuloasă, de 130 de milioane de euro, pentru unul dintre cele mai importante zone de cercetare ale economiei viitorului. Practic, putem spune că astăzi dăm startul motorului cu hidrogen al economiei româneşti. Iar din acest punct de vedere, ideea de bază este că toată expertiza, tot know-how-ul pe care îl au specialiştii din laboratorul colegilor noştri de la ICSI Râmnicu Vâlcea, de la Universitatea Politehnică Bucureşti şi de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca nu vor mai rămâne doar acolo, ci vor depăşi uşa laboratorului şi vor ajunge în piaţă. Unul dintre cei mai importanţi indicatori al acestui proiect îl reprezintă transferul tehnologic către piaţă, către cele nouă IMM-uri care sunt partenere în cadrul acestui proiect. Aşa că România va avea propriile brevete, România va avea propriul know-how. Îmi doresc foarte mult ca, odată ajuns la maturitate acest proiect, să fie dus şi în alte state din lume care aşteaptă aceste noi tehnologii", a susţinut Ivan.

În acelaşi context, vicepremierul Marian Neacşu a punctat ideea că hidrogenul va fi în mod cert principalul element de tehnologie a viitorului, iar Europa este printre continentele care a înţeles de la bun început această prioritate şi a alocat resurse pe această linie.

"Hidrogenul va fi în mod cert principalul element de tehnologie a viitorului. Europa este printre continentele care a înţeles de la bun început această prioritate şi a alocat şi resurse şi preocupări pe această linie. Şi-a propus în mod ambiţios ca, nu în foarte mulţi ani de acum înainte, să devină un continent neutru de emisii de gaze cu efecte seră, obiectiv extrem de ambiţios pe termen mediu, dar care, din păcate, s-a suprapus peste o conjunctură economică nu tocmai favorabilă. Am avut o criză globală, cea determinată de pandemia de COVID, apoi am avut o serie de crize ciclice, cea energetică, apoi criza de materii prime şi nu ultimul rând războiul din Ucraina, care cu primordialitate au lovit Europa şi ne-au pus într-o situaţie de pierdere de competitivitate. În egală măsură ne propunem să avem o economie neutră, de emisie de gaze de seră. Pe de altă parte, economiile din Statele Unite şi din Asia nu au astfel de condiţionalităţi şi, din păcate, efectele se văd, în această perioadă economia europeană stagnează sau nu realizează creşterile pe care le propunem", a precizat Neacşu.

Acesta a adăugat că România este pregătită să facă faţă provocărilor, iar unul dintre obiectivele importante bine cunoscute deja este programul de reindustrializare a României.

"Acesta vizează decarbonizarea proceselor de producţie şi una dintre componentele importante ale acestui proces este producţia şi utilizarea la scară cât mai largă a hidrogenului obţinut din resurse şi energie regenerabile şi mai ales a combustibilului obţinut într-un astfel de hidrogen verde. Sunt lucruri importante pe care le propunem şi evident că vom aloca sume consistente pentru realizarea acestor obiective, dar acestea sunt obiectivele de aplicabilitate (...) Evident că cercetarea este în avanpostul unor astfel de preocupări, urmând ca economia să vină cu partea aplicată a acestor cercetări. (...) Dacă s-ar putea, România şi Europa au nevoie de rezultate concrete în această tehnologie şi industria hidrogenului ieri, pentru a putea să revenim în competiţia cu economiile emergente care nu-şi pun la fel de multe preocupări în ceea ce priveşte conservarea mediului cum ne punem noi", a afirmat oficialul.

Contractul pentru realizarea Ro-HydroHub - hubul Român de Hidrogen şi Noi Tehnologii Energetice a fost parafat, joi, la Guvern, iar valoarea acestuia se ridică 130 milioane de euro, finanţare din fonduri europene.

Conform informaţiilor publicate pe site-ul MIPE, proiectul RoHydroHub a fost negociat cu Comisia Europeană şi a fost acceptat ca proiect predefinit în cadrul Programului Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (POCIDIF). Implementarea proiectului este asigurată de un parteneriat format din ICSI Râmnicu-Vâlcea şi Universitatea Politehnica Bucureşti.

RoHydroHub va beneficia de suportul Autorităţii de Management POCIDIF pe toată durata implementării. AGERPRES/(AS - autori: Daniel Badea, Mariana Nica editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)