China a lansat marți noi manevre militare în jurul Taiwanului ca un 'avertisment' pentru 'forțele separatiste care urmăresc independența insulei', o operațiune care vine la câteva săptămâni după ce președintele taiwanez William Lai a ținut cel mai dur discurs împotriva Beijingului, transmite marți EFE.

Comandamentul Teatrului de Operațiuni Est al armatei chineze a anunțat marți că efectuează manevre în jurul Taiwanului ce implică unități ale armatei, marinei, aviației și forței de rachete pentru a 'aborda insula din mai multe direcții' și 'a emite un avertisment serios pentru forțele separatiste care urmăresc independența insulei'.

Președintele taiwanez William Lai a ordonat marți Departamentelor de Securitate Națională și Apărare să răspundă 'strict' la noile manevre militare ale Chinei în jurul insulei, au raportat surse oficiale.

Într-un comunicat, purtătoarea de cuvânt a președintelui, Karen Kuo, a subliniat că toate agențiile implicate mențin 'controlul total' asupra exercițiilor lansate marți dimineață de armata chineză. Ea a denunțat faptul că recentele 'acțiuni unilaterale' ale Beijingului în Strâmtoarea Taiwan și în regiunea indo-pacifică au 'subminat securitatea și stabilitatea regională', escaladând tensiunile și sfidând 'în mod flagrant' ordinea internațională.

În timpul unui briefing de presă pe 13 martie, președintele taiwanez William Lai a descris pentru prima dată Beijingul ca fiind o 'forță externă ostilă' și a anunțat 17 contramăsuri pentru a contracara operațiunile de 'infiltrare' în creștere ale Chinei pe teritoriul taiwanez.

EFE a identificat cinci elemente în discursul președintelui taiwanez care au provocat furia Chinei:

1. Definirea Chinei ca 'forță externă ostilă'

Una dintre cele mai mari controverse stârnite de discurs a fost etichetarea de către Lai a Chinei ca 'forță externă ostilă', o categorie prevăzută în Legea anti-infiltrare adoptată de Taipei în 2020.

'Prin acțiunile sale, China îndeplinește deja definiția 'forței externe ostile' prevăzută în Legea anti-infiltrare (...) Este timpul să luăm măsuri preventive adecvate, să ne consolidăm reziliența democratică și securitatea națională și să ne protejăm modul de viață liber și democratic', a proclamat el.

Aceste afirmații au fost interpretate de mulți analiști ca o schimbare a politicii susținute de fosta președintă a Taiwanului, Tsai Ing-wen (2016-2024), și ca o încercare de a modifica statutul juridic al insulei care, deși nu și-a declarat oficial independența, este guvernată autonom din 1949 sub numele de Republica Chineză.

Cu toate acestea, mai mulți experți consultați de EFE au subliniat că termenul folosit de Lai ar trebui tradus ca 'din afara teritoriului', și nu ca 'străin', fiind același termen care apare în legislația chineză pentru a se referi la chestiuni legate de Taiwan, Hong Kong și Macao.

2. Reînființarea tribunalelor militare

Printre contramăsurile anunțate de Lai, cea mai puternică a fost reînființarea tribunalelor militare pentru a-i pedepsi pe soldații sau ofițerii în serviciu activ care colaborează cu China, pe fondul numărului tot mai mare de cazuri de spionaj care au zguduit forțele armate ale insulei în ultimii ani. Printre infracțiunile care vor fi judecate de aceste instanțe se numără răzvrătirea, colaborarea cu inamicul, dezvăluirea secretelor, neglijența îndatoririlor și insubordonarea.

Tribunalele militare au fost desființate în Taiwan în 2013, după moartea unui soldat aflat în custodie, iar de atunci procurorii și instanțele civile au fost însărcinate să judece personalul militar activ.

3. Revizuirea vizitelor cetățenilor chinezi în Taiwan

Președintele Lai a cerut, de asemenea, un control mai strict asupra vizitelor cetățenilor chinezi în Taiwan, subliniind că acestea 'ar trebui să se limiteze la schimburile normale peste strâmtoare și la interacțiuni oficiale, în conformitate cu principiile parității și demnității'.

În ceea ce privește schimburile religioase, culturale, academice și educaționale dintre China și Taiwan, Lai a subliniat că ele 'ar trebui depolitizate, iar riscurile reduse pentru a simplifica schimburile interpersonale și pentru a promova schimburi sănătoase și structurate'.

4. Controlul documentelor de identitate

William Lai a îndemnat, de asemenea, diferitele agenții guvernamentale să 'inspecteze' și să 'gestioneze' documentele de identitate pe care cetățenii taiwanezi le solicită în China, mai ales atunci când solicitanții sunt militari, funcționari publici sau educatori din școlile publice, 'care au o obligație de loialitate față de Taiwan'.

În ceea ce privește naturalizarea și integrarea persoanelor din China, Hong Kong și Macao în societatea taiwaneză, 'considerentele de securitate națională ar trebui luate în considerare atunci când se acordă atenție dezvoltării sociale și drepturilor individuale ale Taiwanului', a adăugat președintele.

5. Reglementarea schimburilor economice

În chestiuni de natură economică, liderul insulei a cerut implementarea 'ajustărilor necesare și ordonate în fluxul de talente, bunuri, capital și competențe implicate în relațiile economice și comerciale' între cele două părți ale strâmtorii, pe baza 'prioritizării' dezvoltării economice a Taiwanului.

'Acest lucru va ajuta la consolidarea securității economice și ne va oferi o capacitate mai mare de a răspunde la Frontului Unit economic și comercial al Chinei și la constrângerea economică împotriva Taiwanului', a spus Lai. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Ionuț Mareș, editor online: Anda Badea)