Gradul de ocupare a satului de vacanţă Gura Portiţei a fost în luna iulie de 70%, mai mic decât în anii trecuţi, în condiţiile în care începutul sezonului turistic în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD) a fost unul slab, pe fondul războiului din Ucraina şi a creşterii inflaţiei.

Plaja sălbatică din apropierea complexului este tot mai căutată de turişti, deşi camparea este interzisă de Administraţia RBDD.

Managerul satului de vacanţă, Gabriel Diţu, a declarat pentru AGERPRES că anul acesta unitatea de cazare pe care o conduce le oferă vizitatorilor 40 de camere noi, iar toate camerele amenajate pe insulă au fost complet renovate.

"Acum, gradul de rezervare e de 70% şi continuă să crească. Faţă de anii trecuţi, este mai mic şi e destul de greu de explicat. În principal, cred că sunt foarte mulţi români care pleacă în străinătate, ţine şi de puterea de cumpărare care a mai scăzut în ultima vreme, dar şi de ideea de război care se află la graniţa noastră, deşi la noi nu s-a simţit mai deloc, pentru că suntem mai departe de graniţă", a explicat Diţu.

În anii trecuţi, gradul de ocupare era de circa 84% în lunile iulie-august, dar conducerea unităţii turistice situate între lacul Goloviţa şi Marea Neagră speră ca situaţia să se îmbunătăţească luna aceasta.

"De ce am ajuns la concluzia că trebuie să îmbunătăţim infrastructura? Pentru că timpurile au evoluat, oamenii au văzut ce se întâmplă în străinătate, au comparat şi pentru noi, ca eficienţă, era necesar să facem toată treaba asta. Vom vedea în cât timp vom amortiza investiţia. Asta ţine de hazard, mai ales în contextul în care ne aflăm, inflaţie, război, dar cert e că Gura Portiţei este o zonă în care merită să pui lucrurile la punct", a menţionat managerul satului de vacanţă Gabriel Diţu.

Una dintre investiţiile făcute de unitatea turistică se află în imediata apropiere a plajei sălbatice din sudul zonei amenajate şi este de fapt un grup sanitar pentru persoanele care campează ilegal. Accesul în noul grup sanitar se face pe baza unui cod QR, iar biletul cu patru intrări pe zi costă 25 de lei.

"Acolo se campează cu mult înainte să fi apărut rezervaţia. Am modernizat grupul sanitar din proximitate pentru cei care stau la corturi, iar anul acesta am pus pentru prima oară un sistem de contorizare a lor (utilizatorilor, n.red.) şi mai ales de tarifare, pentru că altfel e greu să ţii cont cine a plătit sau nu. Cert este că tot ce înseamnă gunoi, ape menajere intră în responsabilitatea noastră, iar noi percepem un tarif minimal am putea spune", a afirmat managerul Diţu.

Noul tarif nu-i încântă însă pe turiştii care dorm în corturi pe plaja sălbatică, cu atât mai mult cu cât bonul care le permite accesul pe bază de cod QR nu le este familiar.

"Venim de 20 de ani aici. Totul s-a schimbat foarte mult. Înainte, aveam o toaletă, o brăţară şi stăteam toată săptămâna. Acum, luăm o chitanţă în care avem patru intrări şi când mergem acolo să scanăm, nu avem decât o singură intrare. E foarte frumos aici, e linişte, poţi să mergi la un pescuit, nu e ca în alte staţiuni, unde sunt foarte mulţi samsari care te păcălesc. Aici îţi trebuie doar un cort. Avem butelii, aragaz, adunăm deşeurile şi le ducem la tomberoane", spune Ciprian din judeţul Prahova, în timp ce îşi strânge cortul.

El a adăugat că în fiecare din cele şapte zile cât a stat a văzut avioane, pescăruşi, cai, delfini şi meduze.

"Vin în fiecare an aici şi alge nu am văzut în mare. (...) Taxă de acces în Rezervaţie, drept să vă spun, e un tractoraş care ne transportă bagajele, că nu putem căra atâtea, plătim tractoraşul, plătim taxele astea la toalete, dar nu ne-a cerut nimeni tariful de acces în Rezervaţie. Aici vreau să ajung, nu o să mai vină lumea că-ţi cer prea multe taxe. Ca anul ăsta eu nu am mai pomenit, taxe peste taxe", a conchis el.

Ciprian a stat alături de familia sa pe plaja sălbatică timp de aproape o săptămână, chiar dacă ştie că este interzisă camparea în zonă.

"N-a venit nicio autoritate să verifice (dacă am plătit taxa de acces în RBDD, n.red.), dar o să vină", spune el zâmbind.

Unele corturi înşirate pe plaja sălbatică din sudul zonei amenajate au panouri solare, steagul României, grădini, fântâni şi gropi, precum şi mesaje de genul "Gura Portiţei, mereu deschisă" sau "Primăria Gura Portiţei".

În zona amenajată care aparţine satului de vacanţă Gura Portiţei, turiştii se pot bucura pe malul mării de şezlonguri, o piscină, hidrobiciclete, un loc de joacă pentru copii, salvamari, un punct medical unde se face masaj, o terasă şi umbrele din stuf. Preţurile practicate la terasă sunt apropiate de cele practicate pe o plajă de la Marea Neagră din judeţul Constanţa.

Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO

Sunt două golfuri amenajate la finele anilor 1990, iar al doilea, acolo unde muzica de la terasă se aude mai încet, este străjuit de căsuţe din lemn, dar şi de o schelă care anunţă un restaurant de câteva stele.

Pe plaja sălbatică din nordul satului de vacanţă, malul Mării Negre este acoperit de scoici, aşa că aici sunt foarte puţini turişti. Între malul mării şi digul construit de Grigore Antipa, fie bălteşte apa, fie sunt cai sălbăticiţi.

"Caii sălbăticiţi s-au înmulţit foarte mult. Sunt frumoşi, n-avem ce să le spunem. Chiar şi nouă ne plac când aleargă pe malul mării. E o privelişte pe care o întâlneşti doar în filmele americane. Numai că la grajd trebuie să faci curat, să dai de mâncare animalelor, să văruieşti... Ei, aşa e şi aici. În fiecare dimineaţă, pe plaja amenajată, facem curat după cai, iar dintr-o plăcere se transformă uşor într-o problemă. Nu ştiu cum să o rezolvăm, pentru că n-avem multe soluţii cu caii. Nu avem decât să inventăm diverse metode în care să-i dirijăm cumva şi să nu interferăm cu ei, să nu-i stresăm, iar ei să fie cumva pe lângă noi. Ce se va întâmpla când din 50, câţi sunt acum, vor ajunge 500, asta chiar mi-e greu să-mi dau seama. Vom mai vedea şi cine va reuşi să gestioneze situaţia, că pică mai mult spre autorităţi decât spre noi", a declarat managerul satului de vacanţă, Gabriel Diţu.

Pe malul lacului Goloviţa, acolo unde localnicii care pe timpul verii asigură transportul turiştilor din Jurilovca la Gura Portiţei, sunt două sedii lăsate în paragină, cel al Poliţiei de Frontieră şi centrul de informare turistică al Administraţiei RBDD. Centrul autorităţii de mediu este pavoazat cu panouri care amintesc de proiecte cu finanţare europeană în valoare totală de circa 60 de milioane lei, însă acoperişul clădirii este deteriorat.

"Personalul (Administraţiei RBDD, n.red.) este minim. Ce poţi să le faci oamenilor care campează? Să-i amendezi continuu? Nu cred că e o soluţie", spune managerul satului de vacanţă Gura Portiţei, Gabriel Diţu.

Vorbeşte despre deşeurile lăsate în urmă de turiştii care vin pe plajele sălbatice şi spune că resortul a preluat această responsabilitate.

"E anevoios să transporţi deşeurile peste lac. Avem personal angajat care le sortează, avem o presă pentru deşeurile din plastic, le presăm, le facem balot, iar apoi le ducem la mal unde le predăm unei firme autorizate. Este destul de costisitoare manopera asta şi tariful perceput de firma de salubritate e mare, dar asta este", a adăugat Diţu.

În unele camere nemodernizate încă, apa de la baie miroase a baltă, iar explicaţia este simplă, e apă provenită din lacul Goloviţa, aparţinând complexului lagunar Razim-Sinoe.

"Aici avem o capacitate de cazare de până la 500 de persoane, iar staţia de epurare este pentru un 650 de persoane. A costat 180.000 de euro plus TVA, pentru a avea o apă de calitate atunci când sunt controale. Altfel, eşti sancţionat. Întrebarea noastră şi cred că va deveni, dacă nu este deja acum problema tuturor localităţilor vizitabile, Sulina, Sfântu Gheorghe - cum gestionăm afluxul de turişti care ne depăşeşte capacitatea într-un anume moment al zilei. O să încercăm să mai cheltuim nişte bani pentru a extinde staţia, o să facem staţia de trei ori mai mare, dar nu mai ai de unde să iei apă potabilă. Fluxul mare de turişti dăunează zonelor protejate şi trebuie găsite soluţii care să fie implementate preventiv", a menţionat managerul Gabriel Diţu.

El spune că numărul vizitatorilor de o zi la Gura Portiţei s-a dublat cel puţin în ultimii ani, iar cheltuielile pentru asigurarea utilităţilor sunt foarte mari într-o zonă izolată, ca cea pe care o administrează.

Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO

"Staţiile de epurare sunt pretenţioase în exploatare. O staţie se construieşte uşor, dar e greu să o faci să funcţioneze corespunzător. Mai mult, staţia de epurare trebuie să funcţioneze constant, nu doar şase luni pe an. Noi deversăm apă curată în lac, conform autorizării. Luăm apa din lac pentru potabilizare şi ar fi o nebunie, o sinucidere să dăm în lac apă neepurată, după care s-o preluăm în sorb şi să o aducem în potabilizare. Păi, ne îmbolnăvim şi murim cu toţii aici. Noi nu ne permitem şi nu avem cum să ne batem joc de parametrii staţiei de epurare", a afirmat managerul Diţu.

Unitatea foloseşte doar anumite tipuri de soluţii pentru curăţenie şi le oferă turiştilor un singur fel de săpun.

"Toate detaliile astea fac mari diferenţe la final. Nu poţi înţelege astea decât dacă le-ai experimentat. Altfel, nu-i poţi spune clientului poveşti de genul ăsta, că el n-a venit aici să i se spună cu ce creme să se dea, de câte ori să se spele, că nu-i la Armată. Şi atunci, trebuie să vezi ce faci ca să ţii totul sub control. Nu mă plâng, dar asta e. Asta ne-am ales să facem. nu ne văităm. Controalele sunt bune, iar Primăria comunei Jurilovca încearcă să organizeze într-un fel transportul pe lac, ceea ce este de apreciat", a mai spus managerul satului de vacanţă Gura Portiţei, Gabriel Diţu.

Forţa de muncă este în continuare o problemă pentru operatorii turistici, iar în aceste condiţii localnicii sunt un plus pentru unitatea de cazare.

"Lucrez aici şase luni pe an, iar în rest sunt acasă sau pregătim ce se poate pentru Gura Portiţei. Când mă urc în barcă, vreau acasă şi apoi după o săptămână, îmi este dor de Portiţa. Suntem în proporţie de 90% aceiaşi angajaţi. Suntem o familie", a afirmat şeful de sală al restaurantului de la Gura Portiţei, Daniel Nichita, din comuna Slava Cercheză, judeţul Tulcea.

În serile de la finele săptămânii, ansamblurile folclorice din judeţul Tulcea vin să le cânte turiştilor poveştile pescăreşti ale locului, iar mulţi turişti sunt încântaţi.

Unitatea de cazare şi-a propus ca anul viitor să dea în folosinţă un nou restaurant, dar şi un nou grup sanitar pentru turiştii care vor să viziteze plaja sălbatică din nordul complexului.

Potrivit Administraţiei RBDD, pe plajele neamenajate din perimetrul Rezervaţiei sunt permise băile de soare, îmbăierile, plimbările, precum şi montarea umbrelelor demontabile-portabile, doar pe perioada şederii şi a îmbăierii.

Postarea făcută luni pe pagina de Facebook a instituţiei din subordinea Ministerului Mediului, aminteşte publicului că în zonele costiere de interes turistic, respectiv în zonele de plajă neamenajate, sunt interzise accesul, circulaţia, staţionarea sau parcarea mijloacelor de transport motorizate de orice tip; camparea în afara zonelor special amenajate în acest sens, interdicţie valabilă pe întreg teritoriu al rezervaţiei; distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare; recoltarea sau incendierea vegetaţiei ierboase şi a altor resturi vegetale din zonele costiere; deteriorarea sau distrugerea habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună; abandonarea, lăsarea în libertate a animalelor domestice şi nesupravegherea animalelor de companie; depozitarea/abandonarea deşeurilor de orice fel; staţionarea pe timpul nopţii, organizarea de competiţii sportive, aprinderea focului; orice activitate pe fâşia de plajă cuprinsă între 0 şi 150 de metri de la linia cea mai înaintată a mării.

"Precizăm că zonele costiere naturale Vadu, Corbu şi Midia fac parte din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi au statut de "Sit Natura 2000" incluzând habitate specifice şi specii de interes conservativ deosebit de valoroase la nivel european şi mondial. Vizitatorii trebuie să dea dovadă de un comportament responsabil faţă de natură, respectând regulile de vizitare, expuse pe panourile aflate în zonă. Respectarea legislaţiei este o obligaţie a fiecăruia dintre noi având în vedere faptul că prin impactul nostru asupra mediului înconjurător, inclusiv asupra biodiversităţii, contribuim la compromiterea, sau mai mult, la pierderea unor habitate naturale", se specifică în postarea Administraţiei RBDD de pe reţeaua socială.

Accesul pe plajele sălbatice din RBDD, cele de la Gura Portiţei, Sfântu Gheorghe şi Sulina, este mai dificil, din cauza faptului că pentru a ajunge în perimetrul lor deplasarea se face atât pe apă, cât şi pe uscat. AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO