Laleaua "Doamna Maria Brâncoveanu", unica lalea olandeză cu nume românesc, a înflorit în această primăvară, pentru prima dată, la Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, în judeţul Dâmboviţa.

Bulbii de lalea au fost dăruiţi în toamna anului trecut de către Asociaţia Femeilor Ortodoxe din parohia Sf. Grigorie Teologul din Olanda.

"A fost o mare bucurie că în toamna anului trecut, chiar pe 25 octombrie, când este Sf. Dumitru şi este praznicul Bisericii Domneşti de la Potlogi, am primit din Olanda un colet cu 50 de bulbi ai unei lalele despre care nu ştiam nimic la momentul acela. Nu ştiam că există o lalea care poartă numele unui personaj istoric din România. Ulterior, am aflat că este vorba despre laleaua 'Doamna Maria Brâncoveanu', că este singura lalea olandeză care poartă un nume românesc. Ea a fost creată de un olandez, un cultivator, se numeşte Christian Kolk, şi a înscris-o în nomenclatorul Asociaţiei Regale a cultivatorilor de flori cu bulbi din Ţările de Jos", a declarat, pentru AGERPRES, muzeograful de la Complexul Naţional Curtea Domnească Târgovişte, Irina Cârstina.

Laleaua "Doamna Maria Brâncoveanu" este o lalea roşie care are o margine aurie şi creşte până la înălţimea de 50 de centimetri.

"Cui datorăm noi această minunăţie, această frumuseţe, lalea cu nume românesc de mare rezonanţă, Maria Brâncoveanu, soţia binecunoscutului domnitor Constantin Brâncoveanu? În Olanda există o asociaţie a femeilor ortodoxe române a Parohiei Sf. Grigorie Teologul. Aceste doamne au depus demersuri pentru a crea această lalea şi, prin bunăvoinţa lor, începând cu anul 2018, au fost dăruite în România mai multor organizaţii, aşezăminte de cult, iată, şi muzee, cum suntem noi, aceste lalele pentru a fi cultivate şi pentru memoria personalităţii Mariei Brâncoveanu. O floare simbol, are şi acea coroană, mi s-a părut tare frumos. Am avut mare grijă de bulbii aceia, i-am plantat cu mare drag chiar în curtea de onoare a Palatului Potlogi. În primăvară am aşteptat ca ei să răsară şi acum sunt nişte lalele foarte frumoase, aşa cum erau în imaginile pe care le-am primit în octombrie anul trecut", a precizat muzeograful Irina Cârstina.

La Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, renovat în 2015, au fost refăcute şi curtea şi grădinile. De la Staţiunea Pomicolă Voineşti din Dâmboviţa au fost aduşi pomi fructiferi, iar de la pepiniera din Gura Foii, tot din judeţ, au fost donaţi şi plantaţi stejari aurii şi alte tipuri de arbori.

"Vrem să arate cât mai bine, să fie un paradis verde, dar trebuie să mai aşteptăm", a spus Irina Cârstina.

Aceasta a adăugat că vin la Potlogi din ce în ce mai mulţi vizitatori, dar încă sunt multe persoane care nu auzit de palatul brâncovenesc aflat la circa 50 de kilometri de Bucureşti.

"Nu ştiam că se poate vizita acest palat brâncovenesc. M-au adus nişte prieteni şi sunt încântată de cât de frumos e aici. Mi-a plăcut mult şi grădina şi îmi place cum a fost restaurată clădirea, am aflat că era o ruină", a spus Carmen, aflată în vizită la Potlogi.

Vizitatorii au fost plăcut surprinşi de povestea lalelelor de la Potlogi.

"Nu ştiam că există o lalea olandeză cu nume românesc, am aflat acum de la ghidul nostru. Nu le-am dat mare importanţă, dar ne-am uitat atent la ele şi acum ni se pare că se potrivesc aici", a spus Andreea, o altă vizitatoare.

Palatul Brâncovenesc de la Potlogi este în administrarea Complexul Naţional Curtea Domnească Târgovişte. Câteva lalele au fost plantate şi în curtea Muzeului de Istorie de la Târgovişte.

"Lalelele le-am plantat la Potlogi şi am oprit câteva la Târgovişte, în ideea că am mai plantat trandafiri la Potlogi, trei tipuri de flori şi, cumva, au fost nişte dăunători care le-au distrus. Ne-a fost teamă, Doamne, dacă noi nenorocim lalelele, ce o să le spunem acelor doamne drăguţe din Olanda?! Şi totuşi toate florile s-au prins, şi cele de la Târgovişte şi cele de la Potlogi. La Târgovişte vrem să le punem la anul chiar în faţa bisericii de la Curtea Domnească, pentru că a fost refăcută şi vedem acum pictura lui Brâncoveanu acolo", a mai spus Irina Cârstina.

Bulbii de lalele au fost trimişi inclusiv cu instrucţiuni de îngrijire a florilor.

Despre această lalea se vorbeşte şi pe site-ul ambasadei României în Regatul Ţărilor de Jos, unde se precizează că numele lalelei a fost dat în 2018.

"Ambasadorul României la Haga, Brânduşa Predescu, a participat, la 25 martie 2018, la Parohia Ortodoxă Română Sf. Grigorie Teologul din Schiedam, la botezul lalelei 'Doamna Maria Brâncoveanu', prima lalea olandeză care a primit nume românesc (...). Iniţiativa aparţine Asociaţiei femeilor ortodoxe române "Doamna Maria Brâcoveanu" din cadrul Parohiei Ortodoxe Române Sf. Grigorie Teologul din Schiedam", se arată pe pagina de internet a ambasadei.

Pe site-ul Asociaţiei femeilor ortodoxe române "Doamna Maria Brâncoveanu" a Parohiei "Sfântul Grigorie Teologul" din Schiedam/Rotterdam se arată care a fost procesul prin care a fost creat şi denumit acest soi de lalea.

"Genealogic, laleaua hibrid purtând iniţial numele tehnic 02KTK8431 a fost obţinută prin încrucişarea dintre soiurile Groenland şi Prinţesa Victoria. Istoria ei începe în anul 2002, în 'laboratorul' botanic al cultivatorului Christian Kolk unde a fost creată şi, ulterior, validată din punct de vedere biologic, de-a lungul mai multor ani de creştere şi testare. După semnarea contractului de vânzare/cumpărare a lalelei între asociaţia noastră şi firma mai sus numită, cultivatorul Christian Kolk a înaintat cererea privitoare la rezervarea numelui la Asociaţia Generală Regală a Cultivării Florilor cu Bulbi (KAVB). De remarcat faptul că Asociaţia Generală Regală a Cultivării Florilor cu Bulbi este singura instituţie internaţională recunoscută pentru înregistrarea florilor cu bulbi (...). Laleaua '02KTK8431' va rămâne pentru totdeauna în Nomenclatorul de specialitate ca laleaua 'Doamna Maria Brâncoveanu'", se arată pe site-ul asociaţiei.

Tot acolo este precizat că 20 de bulbi ai lalelei "Doamna Maria Brâncoveanu" au fost oferiţi Regelui Willem-Alexander al Ţărilor de Jos şi Reginei Maxima, care au trimis apoi asociaţiei o scrisoare de mulţumire. AGERPRES/(A-autor: Cornelia Dumitru, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)

Foto: (c) CORNELIA DUMITRU / AGERPRES FOTO