Un roboţel logoped care este menit să îi ajute pe copiii cu deficienţe de vorbire folosind metoda jocului didactic a fost creat de o echipă formată din patru elevi ai Colegiului Naţional "Regina Maria" din Ploieşti care, inspiraţi de povestea unui prieten, au decis să se implice activ pentru a veni în sprijinul acestor copii şi, în acelaşi timp, în ajutorul părinţilor şi al specialiştilor din domeniul logopediei şi al educaţiei.

Prototipul foloseşte învăţarea prin joc şi, cu ajutorul inteligenţei artificiale, acesta îi va ajuta pe copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 8 ani să îşi dezvoltate abilităţile de comunicare şi încrederea în propriul potenţial, dezvoltându-le astfel stima de sine.

Cei patru elevi au fost inspiraţi de povestea unui prieten apropiat care a fost diagnosticat cu deficienţe de vorbire, având nevoie de ajutor specializat.

"Această idee am creat-o şi am dezvoltat-o cu ajutorul poveştii unui prieten care, la vârsta de 6 ani, a fost diagnosticat cu deficienţe de vorbire. Părinţii, alături de logopezi, au încercat să soluţioneze această deficienţă înscriindu-l pe copil la şedinţe de logopedie. Din cauza programului încărcat al părinţilor, aceştia nu au putut finaliza şedinţele. Noi ne-am gândit că mai mulţi copii trec prin astfel de experienţe, de aceea l-am creat pe Roboped, care, fiind portabil, îi poate ajuta pe copii să continue şedinţele de logopedie chiar şi de acasă. (...) Astfel de deficienţe nu afectează numai abilităţile de comunicare ale copiilor, ci şi încrederea pe care o au în ei. Noi, prin acest roboţel, vrem să le oferim o cale sigură de urmat, astfel încât ei să poate să dezvolte relaţii de cooperare, de amiciţie, de empatie cu toţi semenii", a explicat, pentru AGERPRES, eleva Alexandra Duţă, membră a echipei Roboped.

În realizarea proiectului a fost aplicată o metodă modernă - Design Thinking - care are mai multe etape, un sprijin important fiind acordat de către logopedul din cadrul colegiului, centrul de logopedie de aici fiind unul cu tradiţie, întrucât a fost primul centru de acest gen din ţară.

"Proiectul se bazează pe mai multe etape de implementare. Este o metodă inovatoare, modernă, numită 'Design Thinking', fundamentată pe mai multe etape. Prima se regăseşte în ideaţie, ideea în sine, care este strâns legată de empatia faţă de semeni şi definirea problemei, apoi modalitatea de a o implementa, astfel încât să interacţioneze cu nevoile sociale ale comunităţii din care facem parte. Activând într-un colegiu pedagogic, iar centrul logopedic de aici fiind unul cu tradiţie, ne-am putut ghida mult mai profund în dezvoltarea prototipului nostru. Suntem veterani la nivel naţional, pentru că acesta este primul centru de logopedie din ţară. Pentru a implementa etapele proiectului a fost nevoie să avem un contact direct cu nevoile educabililor, pe de o parte elevi de ciclul primar, gimnazial şi liceal din colegiul nostru, participanţi la sesiuni de logopedie, iar pe de altă parte, adulţi, părinţi, beneficiarii indirecţi ai acestui proiect şi specialişti în domeniu. Doamna profesor logoped ne-a sprijinit în mod semnificativ, explicându-ne cu lux de amănunte despre deficienţele de vorbire ale elevilor cu vârste cuprinse între 5 şi 8 ani, despre cum ar putea fi ele remediate, ce tipuri de exerciţii ar fi benefice pentru rezolvarea acestora. Astfel, am încercat prin intermediul inteligenţei artificiale, ţinând cont şi de paşii unui proiect antreprenorial, să punem bazele acestui prototip, acestui instrument inovator", a declarat prof. dr. Roxana Vişan, coordonatoarea echipei Roboped.

Ţinta proiectului este reprezentată de categoria de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 8 ani, pentru că în acest interval intervin cele mai bune rezultate în urma terapiilor.

Momentan, aplicaţia roboţelului vizează trei tipuri de deficienţe: rotacism, betacism si sigmatism, având două secţiuni de lucru - "Ascultăm şi repetăm" şi "Exersăm împreună", iar ajutorul dat copiilor vine prin joc, aproape firesc, dată fiind vârsta educabililor.

"Noi ne-am gândit să facem ceva inovativ, ceva care nu există pe piaţă economică. Am gândit că pentru reuşita proiectului este necesar un prestudiu de piaţă, care să ne ofere o perspectivă clară a potenţialilor competitori şi am decis să conturăm un instrument care să uşureze atât munca şi implicarea logopedului, cât şi implicarea părintelui în relaţia cu educabilul, iar în final am gândit că acest prototip - robotul logoped - trebuie să devină prietenul copilului. Şi cum ar fi posibil acest lucru? Prin joacă, deci aplicăm metoda învăţarea prin joc, pe care o utilizăm şi în activitatea didactică la ciclul primar, gimnazial şi, de multe ori, chiar şi la liceu, întrucât copilăria nu trebuie pierdută niciodată. Aşa a luat naştere un robot logoped care să fie un instrument de joacă, un prieten al copilului, ce oferă şansa de a comunica cu el, şansa de a se bucura de un feedback, de a fi sprijin atunci când copilul are nevoie. Menţionăm că un alt element elocvent în elaborarea prototipului este capacitatea acestuia de a fi utilizat în mod repetat, cu flexibilitate şi de a fi portabil, astfel încât elevii pot uzita de el atât în spaţiul şcolar, cât şi în cel extraşcolar", a explicat prof. dr. Roxana Vişan.

În ceea ce priveşte designul, elevul Silviu Haralambie a arătat că Roboped este realizat în culori vibrante, jucăuşe, care să îi atragă pe cei mici, roboţelul putând fi personalizat în funcţie de preferinţe.

Roboped nu este făcut să înlocuiască logopedul, ci să îi susţină pe acesta şi pe copil, fiind un instrument de exerciţiu, a subliniat Silviu.

Pentru ca produsul să poată fi implementat în piaţa economică, echipa are nevoie de bani, de sponsori. Planurile de viitor ale acesteia sunt importante, iar echipa a gândit deja oferte pentru primi o sută de utilizatori care optează pentru vorbirea asistată de robot.

"Avem nevoie de resurse financiare pentru a implementa acest produs în piaţa economică, pentru a fi brevetat şi protejat prin drepturile de autor. Deja a fost înaintat demersul către Oficiul Român pentru Drepturile de Autor şi Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci pentru a putea proteja, măcar parţial, creaţia noastră intelectuală. Avem nevoie de prototiparea produsului în mai multe exemplare pentru a cuprinde o gamă mult mai variată a publicului larg, avem nevoie de montarea aplicaţiei în interiorul robotului şi de a modifica cu fineţe designul lui pentru a-l face mai atractiv, adăugarea unui display ca să îi atragă pe copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 8 ani. Noi suntem deschişi să primim alături de echipa noastră specialişti în domeniul logopediei, dar şi al inteligenţei artificiale pentru extinderea capacităţilor aplicaţiei, pentru că vrem să îl facem un produs viabil, care să devină eficient din punct de vedere comercial", a precizat profesorul coordonator.

În ceea ce priveşte ampla dezbatere asupra inteligenţei artificiale, membrii echipei sunt de părere că echilibrul este cheia lucrului bine făcut.

"Ca orice alt instrument care este nou în viaţa noastră, cred că trebuie să existe un echilibru în utilizarea lui. Trebuie să căutăm în primul rând beneficiile acestuia, eficienţa lui faţă de beneficiarii direcţi. Cel mai important este să armonizăm activităţile pe care le desfăşurăm cu inteligenţa artificială, adică să căutăm partea bună a lucrurilor şi să evităm acele efecte negative care ar putea să ne ştirbească sănătatea personală şi a celorlalţi. Deci, trebuie să găsim un echilibru între utilizarea IA şi conectarea acesteia cu nevoile noastre (...) Din punctul meu de vedere, tehnologia AI este foarte bună, dar, paradoxal, şi nefolositoare, în sensul în care mulţi tineri tind să devină leneşi, lăsând AI să le facă treaba. Trebuie să găsim un echilibru între AI şi viaţa de zi cu zi", consideră prof. dr. Roxana Vişan, susţinută de elevul Tudor Dănoiu, pasionat de acest domeniu.

Echipa Roboped, formată din elevii de la profilurile Ştiinţe ale naturii şi Matematică-Informatică Alexandra Duţă, Andreea Valentina Mihai, Tudor Dănoiu şi Silviu Haralambie şi coordonată de prof. dr. Roxana Vişan, a obţinut, recent, cu acest prototip premiul I în cadrul celei de-a treia ediţii a competiţiei Samsung Solve for Tomorrow.

"Suntem o echipă extrem de implicată, o echipă responsabilă, suntem uniţi şi dornici să facem ceva bun pentru comunitatea din care facem parte. O astfel de performanţă este posibilă prin efort, dăruire, profesionalism şi exigenţă. Consider că aceste patru trăsături sunt fundamentale în conturarea performanţei într-o echipă", spune profesorul coordonator.

Pentru a crea acest roboţel, echipa a lucrat timp de şase luni, în principal în afara orelor de curs şi în timpul liber.

"Copiii noştri sunt stimulaţi în a obţine astfel de rezultate, de performanţe de către colegii noştri profesori, colegi inimoşi, devotaţi muncii la catedră şi nu numai. Munca depusă nu a însemnat numai ora de curs, ci şi multe ore din timpul lor liber, atât timpul liber al profesorului, cât şi al elevului, multe ore de muncă încununate cu această performanţă care face cunoscut numele şcolii şi al elevilor, elevi cu care noi ne mândrim. Ei au empatizat cu problemele pe care le întâmpină copiii cu deficienţe de vorbire şi, pornind de la acea poveste, iată că s-a ajuns la a face un lucru benefic pentru copiii cu probleme", a declarat, pentru AGERPRES, directorul Colegiului Naţional "Regina Maria" din Ploieşti, Lucia Ionescu. AGERPRES/(AS - autor: Anamaria Constantin, editor: Irina Poenaru, editor online: Simona Aruştei)