Ambasada Ucrainei pe lângă Sfântul Scaun i-a răspuns duminică Papei Francisc că în al Doilea Război Mondial nimeni nu a vorbit "despre negocieri de pace cu Hitler", după ce suveranul pontif i-a sugerat Kievului într-un interviu să aibă curajul să negocieze cu Rusia pentru încheierea războiului declanşat de aceasta din urmă.

"Este foarte important să fim clari ! Când vorbim despre al Treilea Război Mondial, ceea ce avem acum, trebuie să învăţăm lecţiile celui celui de-al Doilea Război Mondial", a scris misiunea diplomatică ucraineană pe reţelele de socializare, potrivit agenţiei EFE.

"A vorbit atunci cineva serios despre negocieri de pace cu Hitler şi de steag alb pentru a-l mulţumi ? Deci, lecţia este una singură: dacă vrem să se termine războiul, trebuie să facem tot posibilul pentru a ucide Balaurul", a susţinut ambasada ucraineană.

Într-un interviu acordat radio-televiziunii elveţiene, din care sâmbătă au fost publicate deocamdată doar extrase, Papa Francisc a pledat pentru "negociere", care este un "cuvânt curajos".

"Când vezi că eşti învins, că lucrurile nu merg bine, trebuie să ai curajul să negociezi", a remarcat suveranul pontif. "Cred că cel mai puternic este acela care vede situaţia, se gândeşte la oameni şi are curajul steagului alb şi negociază. Iar astăzi se poate negocia cu ajutorul puterilor internaţionale. Cuvântul negociere este un cuvânt curajos" şi "a negocia nu înseamnă niciodată să te predai", a explicat Papa Francisc.

După publicarea acestor extrase, biroul său de presă a precizat că el s-a referit la negociere, nicidecum nu a sugerat Ucrainei să se predea în faţa Rusiei, în urma confuziei provocate de folosirea în interviu a expresiei "steag alb". Papa a folosit această expresie "pentru a indica prin ea încetarea ostilităţilor, armistiţiul cu scopul de a negocia", a clarificat purtătorul său de cuvânt, Matteo Bruni.

În pofida acestor precizări, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a criticat la rândul său declaraţiile suveranului pontif şi a promis că niciodată Kievul nu se va preda în faţa Moscovei. "Drapelul nostru este galben şi albastru. Este drapelul sub care noi trăim, vom muri şi vom triumfa. Nu vom înălţa niciodată alte drapele", a scris Kuleba pe reţeaua socială X, potrivit France Presse.

Moscova a susţinut de mai multe ori că este deschisă la negocieri cu Ucraina, dar a acuzat Kievul că sub influenţa aliaţilor săi occidentali, mai ales SUA, respinge orice dialog şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a emis un decret care interzice orice tratative cu preşedintele rus Vladimir Putin. Potrivit Moscovei, Occidentul l-ar fi determinat pe Zelenski să respingă acordurile convenite între Rusia şi Ucraina în aprilie 2022 la Istanbul.

La negocierile de pace desfăşurate atunci, Rusia a oferit Ucrainei încetarea invaziei în schimbul renunţării de către Kiev la orice ambiţii de aderare la NATO, a dezvăluit în noiembrie anul trecut David Arahamia, membru al delegaţiei ucrainene care a participat la acele negocieri, în prezent lider al grupului parlamentar al partidului Servitorul Poporului, formaţiunea politică a preşedintelui Volodimir Zelenski.

Ruşii "erau pregătiţi să oprească războiul dacă acceptam neutralitatea şi ne angajam că nu ne vom alătura NATO. Acesta a fost punctul esenţial", a precizat Arahamia. Însă aceasta, a explicat el, ar fi necesitat revizuirea Constituţiei ucrainene şi, pe de altă parte, preşedintele Zelenski şi ceilalţi oficiali ucraineni nu aveau încredere că Rusia se va ţine de cuvânt, şi anume că nu va ataca din nou.

Ulterior, mai spune David Arahamia, premierul britanic de la acea vreme, Boris Johnson, a venit într-o vizită surpriză la Kiev şi a încurajat Ucraina "să nu semneze nimic" cu Rusia şi "pur şi simplu să lupte". De atunci, nu au mai avut loc niciun fel de negocieri oficiale între Kiev şi Moscova.

La sfârşitul anului 2022, preşedintele Zelenski a enunţat un plan de pace care prevede retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti. Rusia consideră aceste puncte ca fiind de fapt o cerere de capitulare, astfel că a respins planul şi a cerut Kievului să accepte pierderea Crimeii şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.

În prezent, după eşecul contraofensivei ucrainene din vara trecută, armata rusă a revenit în ofensivă şi pune presiune pe toată linia frontului, profitând de deficitul de muniţii şi de efective cu care se confruntă armata ucraineană, în timp ce ajutorul american pentru Ucraina este în continuare blocat în Congresul SUA, iar Kievul încearcă să mobilizeze noi soldaţi pentru a înlocui pierderile şi a face măcar o rotaţie parţială a trupelor epuizate de doi ani de război.AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)